ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.03.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1249/2012

HOTĂRÂRE
07.03.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1249/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria

Constanța reclamanta G.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P.I.,

anularea consemnărilor din livretele militare aparținând lui L.I. și C.G.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat, în esență, că în livretele militare aparținând lui L.I. și

C.G. pârâtul P.I. a înscris în mod fals calitatea de veterani de război a

acestora.

Pârâtul a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei

Constanța.

La termenul din data

de 27 aprilie 2010 instanța a dispus disjungerea capătului de cerere ce face

obiectul prezentului litigiu, din Dosarul nr. 5949/212/2010 al Judecătoriei

Constanța.

Judecătoria Constanța

a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârât și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.

Pentru a se pronunța

astfel Judecătoria Constanța a reținut că potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ.,

curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de

contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor

centrale, iar în cauză se solicită anularea unui act administrativ emis de o

autoritate centrală.

Prin Sentința civilă

nr. 10/CA din 10 ianuarie 2012 Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței

materiale, invocată din oficiu de către instanță, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța și constatând ivit conflictul

negativ de competență a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție

pentru soluționarea acestuia.

Curtea de Apel

Constanța a reținut că reclamanta a depus la dosar precizări prin care a arătat

că obiectul acțiunii deduse judecății nu îl constituie stabilirea calității de

veteran de război și nici anularea livretelor militare pentru C.G. și L.I. ci

consemnările false efectuate de pârâtul P.I. în nume personal și în interes

personal.

Atât în precizările

depuse în fața instanței de fond cât și în cele depuse în dosarul curții

reclamanta a arătat că nu înțelege să conteste calitatea de veteran de război

și nici legalitatea livretelor militare ci doar consemnările pârâtului deoarece

le apreciază ca false și făcute în interes personal.

Curtea de Apel a

constatat că nu se contestă legalitatea actului administrativ emis de o

autoritate centrală ci se pune în discuție răspunderea delictuală a pârâtului,

persoană fizică, invocându-se efectuarea în mod abuziv, în interes personal a

unor mențiuni.

Ivindu-se conflictul

negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată

că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei

Constanța pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Contenciosul

administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr.

554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele

de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în

care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a

născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în

sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul

nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim,

astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii

judiciare.

Actul administrativ

este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate

publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere,

modificând sau stingând raporturi juridice.

Competența materială

a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de

autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până

la 500.000 de RON se soluționează în fond de către tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate

de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de

500.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ

și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede

altfel".

Deci, art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de

contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și

în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ

contestat.

Înalta Curte reține

că, astfel cum a fost precizată acțiunea, în cauză, nu se contestă legalitatea

actului administrativ emis de o autoritate centrală ci se pune în discuție răspunderea

delictuală a pârâtului persoană fizică invocându-se efectuarea în mod abuziv,

în interes personal a unor mențiuni.

Incontestabil,

legalitatea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală este

analizată de curtea de apel dar, în cauză, prin acțiunea formulată reclamanta

nu contestă legalitatea emiterii livretelor militare ci, sancționarea faptei

personale a pârâtului, apreciată ca abuzivă, de către reclamantă.

Față de cele arătate,

Înalta Curte constată că soluționarea în fond a cauzei privind pe G.M. și I.P.

este de competența Judecătoriei Constanța.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe G.M. și I.P. în favoarea Judecătoriei

Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 7 martie 2012.

Procesat de GGC - AA

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-12-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5434/2012
precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, competența de soluționare a sesizării formulate de conducătorul entității verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de
ÎCCJ 2012-04-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1858/2012
admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă și pe cale de consecință a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța. Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că actul supus ce
ÎCCJ 2012-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3740/2012
ia a reținut că reclamanta nu a solicitat anularea hotărârii în mod expres, ci a solicitat obligarea pârâtului, în calitate de autoritate publică la reintegrarea sa în Tabloul C.E.C.C.A. din România, la eliberarea hotărârilor care au determ
ÎCCJ 2012-06-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3153/2012
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 17 august 2011 publicat în M. Of. nr. 832 din 13 decembrie 2010, raportat la dispozițiile Leg
ÎCCJ 2012-07-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3386/2012
din cadrul I.J.P.F. Constanța, respinsă prin Hotărârea nr. 725968/2011. Prin Hotărârea nr. 50 din 12 iulie 2011, Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative a respins plângerea reclama
Sursă