ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1945/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1945/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1945/2016
Asupra cauzei de față, prin
raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.
civ., constată următoarele:
Prin
cererea formulată la data de 29 iunie 2015, A. a solicitat, în
contradictoriu cu intimata Spitalul de psihiatrie cronici Dumbrăveni,
revizuirea Deciziei civile nr. 224 din 4 aprilie 2014 a Curții de Apel
Galați.
Prin cererea de revizuire s-a invocat
și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin.
(7
1
) din O.U.G. nr. 12/2008, precum și a dispozițiilor
art. 18 alin. (8) din O.G. nr. 18/2009, raportat la art. 41 - 42 din
Constituția României.
Prin încheierea de
ședință din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel
Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale
formulată de revizuentă.
Împotriva încheierii de
ședință din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel
Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, a declarat recurs A., solicitând admiterea căii de atac și
casarea încheierii recurate, iar pe fond, înaintarea dosarului către
Curtea Constituțională în vederea soluționării
excepției de neconstituționalitate invocate, învestită cu
soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 2 decembrie
2015, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a
recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil în
principiu.
Completul de filtru C2, constatând
că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.
civ., a dispus, prin rezoluția din 9 decembrie 2015, comunicarea
raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele
de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C.
proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul
de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului
a fost comunicat părților.
Prin încheierea din camera de consiliu
de la 19 ianuarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție, s-a admis în principiu recursul declarat de A. împotriva
încheierii de ședință din 28 septembrie 2015 a Curții de
Apei Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, pronunțată în dosarul nr. x/44/2015 și s-a fixat termen
de judecată la data de 23 februarie 2016, cu citarea părților în
ședință publică.
Prin încheierea din 23 februarie 2016,
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,
a suspendat judecata recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 411
alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând lipsa părților la
dezbateri și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în
lipsă.
Înalta Curte constată că în
cauză sunt incidente dispozițiile art. 411 C. proc. civ. referitoare
la perimare, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 420
alin. (1) C. proc. civ., cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data
de 30 septembrie 2016, pentru a se verifica dacă sunt întrunite
cerințele art. 416 alin. (1) din același cod.
Conform acestui din urmă text,
"orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,
revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se
perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în
nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".
Alin. (2) al art. 416 C. proc. civ.
prevede faptul că "termenul de perimare curge de la ultimul act de
procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Ca atare, perimarea apare ca o
sancțiune determinată tocmai de lipsa de stăruință a
părților în soluționarea litigiului, ea având un caracter mixt,
atât de sancțiune, cât și de desistare de la judecată.
În definirea perimării,
rămânerea cauzei în nelucrare și culpa părții sunt
două elemente esențiale, sancțiunea procedurală extinzându-și
domeniul de acțiune și asupra căilor de atac.
În speță, din culpa
părților, cauza a rămas în nelucrare, de la 23 februarie 2016 -
data suspendării cauzei - nemaifiind întocmit niciun act de
procedură, fiind îndeplinite astfel condițiile art. 416 alin. (1) C.
proc. civ.
Se constată așadar că,
în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 416 și urm. C. proc.
civ., cererea de recurs fiind perimată de drept, ca o consecință
a lipsei de stăruință a părților în
desfășurarea activității judiciare.
În consecință, se va
constata, din oficiu, că a operat sancțiunea prevăzută de
lege, recursul declarat de revizuenta A. împotriva încheierii de
ședință din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel
Galați, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, pronunțată în dosarul nr. x/44/2015, fiind perimat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul
declarat de revizuenta A. împotriva încheierii de ședință din 28
septembrie 2015 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de
muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr.
x/44/2015.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 18 octombrie 2016.
Procesat
de GGC - CL