ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1423/2016

Decizia nr. 1423/2016

Asupra cauzei

de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ.,

constată următoarele:

Prin cererea

formulată la data de 18 aprilie 2016, revizuentul A. a declarat recurs

împotriva Deciziei nr. 1191 din 7 martie 2016 a Curții de Apel

București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale .

Dosarul a

fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 9 mai 2016.

La data de 12

mai 2016, s-a procedat la întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se

că recursul nu este admisibil.

Completul de

filtru C2, constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3)

C. proc. civ., a dispus, prin Rezoluția din 16 mai 2016, comunicarea

raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului către

părți, pentru ca acestea să depună punctele de vedere,

așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit

dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat

părților.

La data de 27

mai 2016, 30 mai 2016 și respectiv 31 mai 2016, recurentul și

intimatele au depus puncte de vedere la raport.

La data de 13

iunie 2016, constatându-se că se poate trece la examinarea recursului, s-a

fixat termen de judecată pentru data de 21 iunie 2016, în temeiul

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea

părților.

Analizând

recursul declarat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru

următoarele considerente:

În

cauză, instanța a fost sesizată cu soluționarea unui

litigiu privitor la drepturi de asigurări sociale.

Astfel, prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data

de 30 decembrie 2014, reclamantul A. a solicitat instanței, în

contradictoriu cu pârâtele Casa județeană de pensii

Călărași și Casa Națională de pensii publice -

Comisia centrală de contestații, anularea Hotărârii nr. 9294 din

24 noiembrie 2014 emisă de Comisia centrală de contestații din

cadrul Casei Naționale de pensii publice și a Deciziei nr. 129115 din

18 septembrie 2014 emisă de Casa județeană de pensii

Călărași, precum și emiterea unei decizii de recalculare a

pensiei, cu valorificarea sporurilor menționate în adeverințele

arătate în cerere, cu obligarea pârâtelor la plata diferențelor de

pensie pe ultimii trei ani, indexate cu indicele de inflație.

Prin

Sentința nr. 233 din 3 martie 2015, Tribunalul Călărași,

secția civilă a admis contestația formulată de reclamantul

A. în contradictoriu cu pârâtele Casa județeană de pensii

Călărași și Casa Națională de pensii publice -

Comisia centrală de contestații. A dispus anularea Hotărârii nr.

9294 din 24 noiembrie 2014 emisă de Comisia centrală de

contestații din cadrul Casei Naționale de pensii publice și a

Deciziei nr. 129115 din 18 septembrie 2014 emisă de Casa

județeană de pensii Călărași cu privire la

recalcularea pensiei reclamantului. A fost obligată pârâta Casa

județeană de pensii Călărași la emiterea unei decizii

de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului, cu valorificarea

tuturor veniturilor obținute de acesta și menționate în Adeverințele

nr. F1/80/392 din 18 octombrie 2012 eliberate de CNTFM „B.” SA cu privire la

ore prestate în timpul nopții și ore prestate în zilele de

sâmbătă, duminică și sărbători legale, precum

și în Adeverința nr. 802 din 13 octombrie 2003 eliberată de

Sucursala Marfă Constanța cu privire la spor de vechime. A fost

obligată pârâta la plata, către reclamant, a diferențelor dintre

pensia recalculată potrivit prezentei sentințe și pensia

încasată, începând cu data de 01 noiembrie 2012, sumă ce va fi

indexată cu indicele de inflație la data plății efective.

Prin Decizia

nr. 3309 din data de 28 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale, s-a admis apelul declarat de pârâta

Casa județeană de pensii și alte drepturi

Călărași împotriva Sentinței nr. 233 din 3 martie 2015,

pronunțată de Tribunalul Călărași, secția

civilă. S-a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul

că s-a respins cererea de valorificare a veniturilor suplimentare

reprezentând spor de noapte, menționate în Adeverința nr. F1/80/392

din 18 octombrie 2012 eliberată de SNTFM B. - SA, ca neîntemeiată.

S-a menținut, în rest, sentința apelată.

Prin Decizia

nr. 1191 din 7 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a

VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată

de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 3309 din 28 septembrie 2015,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Împotriva

Deciziei nr. 1191 din 7 martie 2016 a Curții de Apel București,

secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale a declarat recurs revizuentul A.

Potrivit

dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., „hotărârea dată

asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege

pentru hotărârea revizuită”.

Hotărârea

atacată cu revizuire - Decizia civilă nr. 3309 din 28 septembrie

2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale - este o hotărâre definitivă, pronunțată în

soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect contestație

împotriva unei decizii de pensionare, hotărâre ce nu este supusă

recursului, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr.

2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., publicată în M.

Of. din data de 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.

62/2015, care prevăd faptul că: „În procesele pornite începând cu

data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31

decembrie 2016, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în

cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind

navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de

muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în

cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum

și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000

lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de

instanțele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de

primă instanță sunt supuse numai apelului”.

Față

de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia nr. 1191 din 7

martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru

cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ce face

obiectul căii de atac din prezenta cauză, nu este supusă

recursului întrucât nici decizia atacată cu revizuire nu este

susceptibilă de recurs.

Principiul

legalității căilor de atac, înscris în art. 457 C. proc. civ.,

presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi

supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. În

afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite

alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau

retractarea unei hotărâri judecătorești.

În concluzie,

în raport cu dispozițiile legale anterior menționate, Decizia nr.

1191 din 7 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a

VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale, nu este supusă căii de atac a recursului.

Având în

vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă,

ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1191

din 7 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VII-a

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără

cale de atac.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 21 iunie 2016.

Procesat de

GGC - LM