ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3286/2016

Decizia nr. 3286/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Călărași, obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești cuvenite cu titlul de spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 38 din 30 ianuarie 2003 și ale Ordinului M.A.I. nr. 132 din 09 februarie 2004, pe perioada 01.01.2005 - 01.05.2007, data încetării raporturilor de serviciu, actualizate cu inflația la data plății efective.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 664 din 26 august 2015, Tribunalul Călărași, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, invocată de pârât.

A admis excepția prescripției dreptului la acțiune, ridicată de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Călărași și, în consecință, a respins ca prescrisă cererea reclamantului A.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 664 din 26 august 2015, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia.

1.4. Suspendarea judecării recursului

Prin încheierea din 29 februarie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus suspendarea judecării cauzei, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 noul C. proc. civ., constatând lipsa părților legal citate și având în vedere împrejurarea că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

1.5. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 29 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând judecarea cauzei în lipsă și admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată.

Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

În speță, se constată că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

În raport cu dispozițiile art. 488 C. proc. civ., se constată că argumentele expuse de recurent în motivarea, sumară, a căii de atac exercitate, nu se încadrează în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat, prevăd că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2), în situația în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, intervine sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamantul A., ca nemotivat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 29 februarie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 noiembrie 2016.