ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1670/2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1670/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 1670/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

1.

Obiectul cererilor de chemare în judecată și procedura derulată de prima instanță;

1.1.

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2/2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal,

reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

a) anularea acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”.

b) suspendarea actului administrativ atacat.

1.2.

Pârâta C. a formulat întâmpinare

în care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.

1.3.

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/3/2012 pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal,

reclamanții D., E., F., E., G., E., H., E., I., E., au chemat în judecată pe pârâții C., J. și K. Timișoara, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța în cauză să dispună:

a) anularea acordului de mediu nr. 3 din 06 iulie 2011 pentru proiectul "Drum legătură DN 66 A, km 47+600 - km 66+204 Câmpul Neag - Cerna”, având ca titular K. Timișoara.

b) suspendarea acestui act administrativ.

1.4.

Pârâtele au formulat întâmpinări din cauză

în care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților.

1.5.

Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1592 din 13 aprilie 2012,

a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24 mai 2012, sub nr. x/3/2012.

La termenul de judecată din data de 07 septembrie 2012, a fost admisă excepția de conexitate și s-a dispus conexarea cauzei cu nr. x/3/2012 la cauza cu nr. x/2/2012, cauzele având între ele o strânsă legătură. La același termen, pârâta C. a renunțat la excepția prescripției dreptului la acțiune.

La termenul din data de 19 octombrie 2012, au fost respinse cererile de suspendare a executării actului administrativ contestat, ca nefondate.

1.6.

Reclamantele A. și B. au invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999, care a fost respinsă ca nefondată, prin încheierea de ședință de la data de 05 iulie 2013.

Curtea de apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3048 din 11 octombrie 2013,

a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, primă instanță a reținut, în esență, următoarele:

Acordul de mediu nr 3 din 08 iulie 2011, emis pentru Proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, a avut la bază avizele favorabile nr. 38 și nr. 39 ale L. Valea Cernei,. Acesta este un proiect de reabilitare a drumului forestier existent și nu de construire a unui drum nou, care a fost realizat în etape, în funcție de posibilitățile financiare existente.

Astfel, Tronsonul 1 (km 30+604 - km 37+440) al DN 66A a fost reabilitat de către M. - K. Timișoara fără actul de reglementare al autorității de mediu competente.

Tronsonul 2 (km 37+440 - km 47+600) al DN 66A - o parte dintre lucrările de reabilitare ale acestui tronson - au fost demarate de către M. - K. Timișoara fără acord de mediu, iar pentru lucrările rămase neexecutate ale acestui tronson - propuse prin proiectul „Drum de legătură între intersecția DN 66A Câmpul lui Neag și cantonul silvic Campuse km 37+440 - km 47+600” -, autoritatea de mediu competentă (N. Hunedoara) a emis în anul 2008 acordul de mediu, în baza avizului favorabil al O. Retezat.

Reabilitarea Tronsonului 4 al DN 66A se va realiza, după afirmațiile beneficiarului, la cel puțin 5 ani de la construcția tronsonului 3.

Pârâta C. și titularul de proiect au informat publicul asupra luării deciziei de emitere a acordului de mediu pentru Proiect, conform prevederilor art. 35 alin. (1), alin. (2) pct. a), art. 46 alin. (1), alin. (2) și art. 47 din S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare - actul normativ aflat în vigoare la momentul depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu.

Temeiurile legale în baza căruia a fost emis actul administrativ contestat sunt:

- H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea Procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

- S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare;

- Ordinul P nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

În raport de dispozițiile art. 49 alin. (2) din S. nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private, la solicitarea pârâtei, a fost refăcut Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. În concret, acesta s-a completat cu răspunsuri la observațiile autorității de mediu competente - privind structura, funcțiile și obiectivele de conservare ale ariilor naturale de interes comunitar afectate de implementarea proiectului - și s-a actualizat cu măsuri compensatorii pentru refacerea și/sau îmbunătățirea habitatelor din ariile protejate afectate de realizarea proiectului DN 66A - contrar celor afirmate de către reclamanți.

Tronsonul de drum național DN 66A (km 47+600 - km 66+204), care a făcut obiectul solicitării acordului de mediu, se află la o distanță de 14 km de Munții Țarcu și 10,7 km față de Platoul Mehedinți, și, drept urmare, nu a fost necesară efectuarea evaluării impactului asupra acestor arii protejate.

La solicitarea L. - Valea Cernei, a fost elaborat de către firma SC R. SRL Deva un Planul Urbanistic Zonal - „Drum de legătură DN 66A, km 47+600 - km 66+204, Dezvoltarea zonei adiacente DN 66A”, cu scopul de a împiedica dezvoltări haotice ale zonelor construite în vecinătatea ariilor naturale protejate și de a stabili o serie de măsuri care să reglementeze eliberarea autorizațiilor de construire și modalitatea de desfășurare a activităților de turism.

Pentru proiectul care a făcut obiectul acordului de mediu, L. - Valea Cernei a emis avizele favorabile nr. 38 și 39 din 19 mai 2009.

Drumul național DN 66A a fost tratat ca drum de importanță națională.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului respectă prevederile S. nr. 863/2002.

Pârâta C. a asigurat informarea publicului asupra deciziilor luate, conform prevederilor S. nr. 860/2002, cu completările și modificările ulterioare, și ale art. 6 alin. (2) din Convenția Arhus.

Aplicarea art. 6 alin. (3) și (4) din Directiva Habitate nr. 92/43/CE, respectiv art. 28 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, s-a realizat conform prerogativelor pe care C. le are în calitate de autoritate de mediu; măsurile compensatorii aprobate au fost notificate de Curtea Europeană prin intermediul S., conform obligațiilor României în calitate de Stat Membru ale Uniunii Europene.

Pârâta C. a luat în considerare „contra-studiul" depus de E., la care titularul - prin experții angajați - a răspuns punctual, iar răspunsul experților a fost publicat pe site-ul C.

Nota din 2010 emisă de S. de delimitare a Rezervației Ciucevele Cernei - la care fac referire reclamantele -, nu a stat la baza luării deciziei de către pârâta C. în procedura de emitere a acordului de mediu; aceasta a avut un caracter informativ, așa cum și limitele rezervației, limite postate pe site-ul S., au un caracter informativ, nefiind aprobate printr-un act normativ.

Măsurile compensatorii propuse în cadrul acestui proiect de investiții constau în refacerea prin împădurire, precum și îmbunătățirea habitatelor existente. Acestea se vor implementa în aria naturală de interes comunitar Domogled - Valea Cernei, pe suprafețe puse la dispoziție de x Baia de Aramă, în aceeași regiune biogeografică și în același tip de ecosistem, nefiind necesară modificarea limitelor actuale ale ariei.

3.1. Reclamanta A. a solicitat modificarea încheierii de ședință din data de 05 iulie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, și admiterea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999.

În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.,

recurenta susține ca hotărârea judecătorească cuprinde motive străine de natura cauzei și nu analizează pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte în cererea de chemare judecată.

În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurenta precizează că prima instanță:

- a ignorat dispozițiile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 43/1997 care arată că încadrarea în categoria de drum național, precum și în celelalte categorii, stabilite la alin. (1) al aceluiași articol, se face de către T.;

- s-a raportat în mod eronat la prevederile art. 12 din O.U.G. nr. 43/1997, în condițiile în care acesta se referă la încadrarea drumurilor într-o categorie funcțională;

- a încălcat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, care condiționează emiterea actului administrativ atacat de emiterea prealabilă a unui acord de mediu.

3.2. Reclamanta A. a solicitat modificarea sentinței nr. 3048 din 11 octombrie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, admiterea acțiunii și anularea acordului de mediu.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

, recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

- Nu au fost respectate prevederile art. 49 alin. (3) din Ordinul nr. 1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private, coroborate cu cele ale Ordinului S. nr. 19/2010 privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; cele două acte normative obligau la actualizarea documentației aferente proiectului și la realizarea unui studiu de evaluare adecvată;

- Transformarea unui drum forestier în drum național nu exonerează intimații de obligația de realizare a unor analize de alternativă cu privire la traseul efectiv al DN 66, care trebuie să se bazeze pe un studiu de trafic și pe studii de specialitate privind biodiversitatea, pe analiza efectivă de impact a unor trasee diferite, astfel încât să se poată verifica dacă nu cumva este mai important și dacă este posibil să fie prezervate ariile protejate prin construirea unui drum în afara teritoriului acestora; analiza anterior nominalizată lipsește cu desăvârșire de la dosar, fapt care nu a fost sancționat de către judecătorul fondului.

- În ceea ce privește structura și analiza pe capitole a raportului de evaluare asupra mediului, prima instanță a încălcat prevederile H.G. nr. 445/2009 și pe cele ale Ordinului nr. 863/2002 atunci când a considerat că toate capitolele respectă cerințele legii.

- De asemenea, au fost eludate dispozițiile O.G. nr. 57/2007 care dispun faptul că în perimetrul rezervațiilor științifice nu se pot face niciun fel de activități cu impact antropic în afara celor de cercetare științifică.

- În cauză, indiferent care sunt limitele rezervației, este cert faptul că proiectul propus are un impact negativ în perimetrul rezervației, ceea ce conduce la nelegalitatea amplasării sale în vecinătatea rezervației.

3.3. Reclamantele D., F., G. Satu-Mare, H., I., E., au solicitat modificarea sentinței nr. 3048 din 11 octombrie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, de contencios administrativ și fiscal, admiterea acțiunii și anularea acordului de mediu.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

, recurentele au formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:

- în luarea deciziei de emitere a acordului de mediu, intimata C. nu a respectat prevederile art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție și nici pe cele ale art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- emitentul actului administrativ contestat nu a ținut seama de principiul privind protecția mediului; prin contra-studiul depus la dosar de către parte la data de 04 ianuarie 2011 s-a demonstrat faptul că realizarea Proiectului reprezintă o activitate periculoasă, având un impact negativ semnificativ asupra mediului, prin fragmentarea și restrângerea habitatului mamiferelor mari;

- documentele specifice care au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu sunt nelegale, fapt care atrage nelegalitatea posibilului acord de mediu în sine și, implicit, a deciziei de emitere a acestui acord;

- nota din 2010 emisă de S. încalcă dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005;

- planul de management al L. - Valea Cernei nu a fost aprobat până la data promovării prezentului demers judiciar prin hotărâre de guvern; numai după adoptarea acestui plan, administrația Parcului ar fi putut să aprobe efectuarea de activități în cadrul zonei de conservare specială;

- emitentul actului administrativ contestat a încălcat dispozițiile art. 22 alin. (5) lit. b) O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe cele ale art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 445/2009;

- Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu pentru Proiect, în baza căruia a fost luată decizia de emitere a acordului de mediu, conține neregularități, prevederi nefundamentate științific, prevederi fără aplicabilitate practică, inconsistențe cu privire la suprafața de pădure de defrișat, informații contradictorii sau nu conține informațiile prevăzute de Anexa 4 la H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, pe care art. 12 alin. (1), art. 13 și art. 14 din această hotărâre de Guvern le prevede ca fiind imperative;

- emitentul actului administrativ contestat nu a ținut seama de impactul asupra biodiversității, respectiv asupra florei și vegetației, precum și asupra mamiferelor.

4.1. Intimata C. a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

4.2. Recurenta A. a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea celor două recursuri promovate în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor;

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, dar și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar declanșat de reclamanți are ca obiect verificarea legalității acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, precum și a H.G. nr. 856/1999.

Prima instanță a respins excepția de nelegalitate, precum și acțiunea reclamanților, ca nefondate, pentru argumentele prezentate rezumativ la pct. I.2 din prezenta decizie.

Soluțiile pronunțate de Curtea de Apel sunt legale, fiind împărtășite și de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

1.1. Referitor la încheierea de ședință din data de 05 iulie 2013

Prin această încheiere interlocutorie, atacata odată cu soluția pronunțată asupra fondului cauzei, a fost respinsă excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999 prin care s-a aprobat clasificarea sectoarelor drumului forestier, aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea U., ca drum național, DN 66 A, clasa tehnică V.

1.1.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta A. susține că hotărârea judecătorească cuprinde motive străine de natura cauzei și nu analizează pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte în cererea de chemare judecată.

Înalta Curte apreciază că motivul de recurs nu este fondat: în încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 05 iulie 2013, prima instanță a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 856/1999 în mod argumentat, precizând faptul că Guvernul României avea competența de a emite acest act administrativ unilateral cu caracter individual, în raport de dispozițiile art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Chiar dacă judecătorul fondului nu s-a referit în mod expres la pct. 1.b) și 2 din motivele de nelegalitate ale actului administrativ invocate de parte, instanța de control judiciar poate proceda la completarea motivării soluției.

1.1.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a reiterat practic aceleași motive de nelegalitate ale actului administrativ expuse și în fața primei instanțe.

Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe în sensul că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, care stipulează:

“Încadrarea în categorii funcționale a drumurilor naționale, județene și comunale se face prin Hotărâre de Guvern, iar a drumurilor vicinale și a străzilor, prin hotărâre a consiliului județean sau local, după caz.”

În raport de această dispoziție normativă, Guvernul României avea competența de a emite H.G. nr. 856/1999.

Critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului nu poate fi primită, întrucât emiterea hotărârea de Guvern aflat în discuție nu era condiționată de obținerea prealabilă a acordului de mediu.

1.2. Referitor la sentința nr. 3048 din 11 octombrie 2013;

În condițiile în care în cadrul memoriilor de recurs au fost formulate de către recurente critici de nelegalitate comune, subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va proceda la analizarea acestora în mod grupat.

1.2.1 Una dintre criticile de nelegalitate formulate de recurente se referă la legislația aplicabilă acordului de mediu C. nr 3 din 08 iulie 2011 emis pentru proiectul: „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna”, părțile susținând că au fost încălcate prevederile H.G. nr. 445/2009.

În acord cu cele statuate de prima instanță, Înalta Curte reține că în mod corect au fost avute în vedere de către emitentul actului administrativ contestat următoarele dispoziții normative:

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2005, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea Procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

- Ordinul S. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, cu completările și modificările ulterioare;

- Ordinul S. nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

La fundamentarea acestei concluzii, instanța de control judiciar are în vedere dispozițiile art. 29 din H.G. nr. 1213/2006, conform cărora: “Proiectele transmise unei autorități competente pentru protecția mediului în vederea obținerii acordului de mediu și supuse evaluării impactului asupra mediului, înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu aflate în vigoare la momentul depunerii solicitării.”

H.G. nr. 1213/2006 a intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2006 (la 60 de zile de la publicarea în M. Of. nr. 802 din 25 septembrie 2006), iar solicitarea acordului de mediu a fost înregistrată la N. Gorj cu nr. 3706 din 07 iunie 2006 și la N. Hunedoara cu nr. 8592 din 09 octombrie 2006.

Ca atare, temeiul legal în baza căruia se emite acordul de mediu din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este cel de la data depunerii solicitării.

Or, în speța de față, în vigoare la momentul de referință erau actele normative avute în vedere de autoritatea intimată.

De altfel, dispoziții similare celor anterior citate se regăsesc și în art. 32 din H.G. nr. 445/2009 care statuează în sensul că “proiectele transmise unei autorități publice pentru protecția mediului în vederea obținerii acordului de mediu înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aflate în vigoare la momentul depunerii solicitării.”

1.2.2. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la faptul că documentația care a stat la baza deciziei de emitere a acordului de mediu este nelegală.

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar reține că evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislația națională de mediu care prevede că proiectele activităților cu impact semnificativ asupra mediului, prin natura, mărimea și/sau amplasamentul lor, să fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului este parte integrantă din procedura de obținere a acordului de mediu, procedură reglementată, după cum s-a arătat anterior, prin H.G. nr. 918/2002, Ordinul S. nr. 860/2002 și Ordinul S. nr. 863/2002.

Conform dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 918/2002:

“(1) Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează, în mod corespunzător și pentru fiecare caz, efectele directe și indirecte ale proiectului asupra următorilor factori:

a)

ființe umane, faună și floră;

b)

sol, apă, aer, climă și peisaj;

c)

bunuri materiale și patrimoniu cultural;

d)

interacțiunea dintre factorii menționați la lit. a), b) și c).

(2)

Evaluarea impactului asupra mediului urmărește stabilirea măsurilor de reducere sau de evitare a impactului negativ al proiectului asupra factorilor enumerați la alin. (1) și determină decizia de realizare sau de nerealizare a proiectului pe amplasamentul ales.

(3)

Evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea proiectului.

(4)

Evaluarea impactului asupra mediului se realizează în etape, după cum urmează:

a)

etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

b)

etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

c)

etapa de analiză a calității raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.”

Potrivit prevederilor art. 4 din același act normativ, procedura de emitere a acordului de mediu pe baza evaluării impactului asupra mediului este condusă de autoritățile competente pentru protecția mediului, cu participarea autorităților publice centrale sau locale, după caz, care au atribuții și răspunderi specifice în domeniul protecției mediului; participarea acestor autorități la emiterea acordului de mediu se realizează în cadrul unui colectiv de analiză tehnică.

Cerințele privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt arătate în:

- art. 3 alin. (4) din H.G. nr. 918/2002;

- art. 6 alin. (2) din aceeași hotărâre, care prevede că activitățile cuprinse în anexa nr. 1 la hotărâre vor fi supuse în mod obligatoriu unui proces de evaluare a impactului asupra mediului.

Relevante pe subiectul analizat sunt și dispozițiile art. 13 din Ordinul S. nr. 860/2002 care statuează în sensul că, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea solicitării pentru proiecte aferente activităților cu impact semnificativ asupra mediului, autoritatea publică pentru protecția mediului va verifica dacă proiectul este prevăzut în anexa nr. I.1 sau I.2 și poziția acestuia față de ariile din rețeaua ecologică Natura 2000; pentru proiectele prevăzute în anexa nr. I.2 stabilește trecerea la etapa de încadrare a proiectului, conform dispozițiilor art. 14, care menționează la alin. (1) următoarele:

“Toate proiectele prevăzute în anexa nr. I.2 se supun, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării sau, după caz, a informațiilor suplimentare cerute de la beneficiar, etapei de încadrare a proiectului pentru a se stabili dacă este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului. În acest scop, autoritățile publice competente pentru protecția mediului:

a) analizează informațiile și, după caz, documentele cerute suplimentar și primite de la titular;

b) convoacă colectivul de analiză tehnică constituit conform prevederilor art. 4 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002 și comunică solicitantului data stabilită pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnică;

c) prezintă colectivului de analiză tehnică proiectul și propunerea privind parcurgerea etapei de încadrare;

d) redactează și transmit titularului de proiect, în termen de 15 zile lucrătoare de la ședință, decizia colectivului de analiză tehnică privind etapa de încadrare, întocmită pe baza observațiilor și comentariilor primite de la celelalte autorități publice reprezentate în acesta sau, după caz, punctul de vedere al acestora.”

Verificând documentația existentă la dosar, instanța de control judiciar constată că au fost respectate cerințele privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

În concret, cererea pentru eliberarea acordului de mediu, însoțită de documentația aferentă, a fost înregistrată la N. Gorj cu nr. 3706 din 07 iunie 2006 și la N. Hunedoara cu nr. 8592 din 09 octombrie 2006 (filele 104-106 vol. I dosar fond).

În urma evaluării documentației și a completărilor la memoriul tehnic, înregistrate la autoritatea intimată cu nr. 13408 din 08 noiembrie 2006 și nr. 5248 din 23 aprilie 2007, s-a constatat că proiectul „Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204, Câmpul lui Neag - Cerna” este prevăzut în Anexa nr. I.2 din Ordinul S. nr. 860/2002, la pct. 10 lit. e) - Proiecte de infrastructură - Construcția drumurilor (…).

Proiectul este situat în vecinătatea Parcului Retezat și în parcul Național Domogled - Valea Cernei, propuneri de sit Natura 2000. Acesta se desfășoară pe raza județelor Hunedoara și Gorj și a regionalelor Timișoara și Craiova, motiv pentru care competența de emitere a acordului de mediu revine C.

Autoritatea intimată a emis Decizia nr. 8592/ACC din 21 mai 2007 de continuare a procedurii de obținere a acordului de mediu, cu necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului (fila 213 vol. I dosar fond).

Etapa de definire a domeniului evaluării este aceea prin care se determină problemele care vor fi supuse evaluării, precum și gradul de extindere al acestora.

Cerințele acestei etape sunt arătate în:

- art. 3 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 918/2002;

- art. 8 din aceeași hotărâre, care prevede:

“(1) După stabilirea obligativității evaluării impactului asupra mediului pentru un proiect se trece la etapa de definire a domeniului evaluării impactului asupra mediului. În acest scop autoritatea competentă pentru protecția mediului pregătește și transmite titularului de proiect un îndrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate în evaluarea de impact și la gradul de extindere al acestora.

(2)

La elaborarea îndrumarului prevăzut la alin. (1) autoritatea competentă pentru protecția mediului consultă titularul de proiect și celelalte autorități publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectul respectiv.

(3)

Oricare dintre autoritățile publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu și care deține informații relevante pentru evaluarea efectelor directe și indirecte ale proiectului are obligația să pună aceste informații la dispoziție titularului de proiect.

(4)

Îndrumarul transmis titularului de proiect nu exclude solicitarea furnizării de către acesta a unor informații suplimentare.”

Totodată, în art. 9 din H.G. nr. 918/2002 se precizează:

“(1) Pentru toate proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului titularii acestora au obligația de a furniza în cadrul raportului la studiul de evaluare informațiile prevăzute în anexa nr. 4.

(2)

Autoritățile competente pentru protecția mediului verifică dacă titularul proiectului a furnizat informațiile prevăzute în anexa nr. 4, într-o formă adecvată.

(3)

În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) autoritățile competente pentru protecția mediului țin seama de următoarele aspecte:

a)

să fie solicitate și furnizate informații relevante stadiului dat al proiectului supus procedurii de evaluare și caracteristicilor specifice acelui tip de proiect și mediului care poate fi afectat;

b)

să fie solicitate informațiile pe care titularul de proiect le poate furniza având în vedere, printre altele, nivelul curent al informațiilor disponibile și metodele de evaluare.”

În temeiul art. 10 din aceeași hotărâre, informațiile furnizate de către titularul de proiect trebuie să includă în mod obligatoriu următoarele:

a)

descrierea proiectului, cuprinzând date referitoare la amplasament, soluții tehnice adoptate și mărimea proiectului;

b)

descrierea măsurilor avute în vedere pentru a evita, a reduce și, dacă este posibil, a remedia efectele negative asupra mediului;

c)

date necesare pentru identificarea și evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului;

d)

prezentarea generală a principalelor alternative studiate de titularul de proiect, cu indicarea motivelor alegerii sale, având în vedere efectele asupra mediului;

e)

rezumatul informațiilor prevăzute la lit. a)-d).

De asemenea, în art. 24 din Ordinul S. nr. 860/2002 se menționează faptul că Îndrumarul/Lista de control va fi întocmit conform modelului și instrucțiunilor prevăzute în ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului la studiul de evaluare conținut în acest act normativ.

În aplicarea dispozițiilor normative anterior citate, autoritatea competentă pentru protecția mediului a transmis titularului de proiect Îndrumarul cu aspectele relevante pentru protecția mediului[1] în care s-a precizat faptul că Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va descrie:

- datele tehnice ale proiectului „Consolidare DN 66 A, km 47+600 - 66+204 Câmpu lui Neag - Cerna";

- efectele asupra folosinței actuale și viitoare a terenului, având în vedere necesitatea utilizării unei suprafețe cât mai restrânse de teren, astfel încât impactul asupra zonei să fie cât mai redus;

-

impactul asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) atât pe durata executării lucrărilor de construcție a drumului cât și în timpul funcționării obiectivului:

- investigații preliminare fazei de construcție (foraje geologice, geotehnice);

- lucrări de construcții (drumul propriu-zis, amenajări de torenți, praguri de reținere aluviuni, decantoare pentru recuperarea produselor petroliere și a mâlului de pe drumul național);

- modalități de evacuare și curățire a decantoarelor, periodicitatea, locul de depozitare finală a deșeurilor evacuate din decantoare;

- amplasamente temporare ale unor construcții (precizarea condițiilor de amplasare a organizărilor de șantier, suprafața organizărilor de șantier, dotarea acestor organizări cu stații de betoane și mixturi asfaltice, echipamente electrice, grupuri sanitare);

- modul de gestionare a combustibililor (depozitare rezervoare, butoaie);

-

deșeurile produse în timpul construirii și funcționării drumului: gestionarea acestora, modul de eliminare de pe amplasament a deșeurilor de piatră nevalorificabilă de la construcția drumului și de sol excedentar din mișcările de terasamente, definitive și/sau temporare;

- evaluarea realizării parcărilor de pe traseu, impactul acestora asupra mediului și a posibilității amplasării unor containere pentru colectare deșeuri menajere (în perspectiva dezvoltării ulterioare a turismului);

- efectele zgomotului, vibrațiilor pe durata construirii și în timpul exploatării ulterioare a drumului (în condițiile intensificării traficului pe drumul național), luând în considerare necesitatea protejării florei și faunei din Parcul Național Retezat și Parcul Național Domogled - Valea Cernei;

- riscul producerii unor accidente sau poluări în timpul execuției și, ulterior, în timpul funcționării drumului care pot afecta flora și fauna, mediul în general (trafic, evacuări accidentale de substanțe periculoase în cazul unui accident sau unei avani în trafic);

- identificarea zonelor de risc (ape, versanți) și stabilirea măsurilor de prevenire;

- analiza modului de apărare pe traseul drumului național în funcție de condițiile meteo pe timp de iarnă și vară (precipitații abundente, viituri, etc.).

- efectele evacuărilor de noxe în aer și sol de la echipamente, autovehicule și utilaje aflate în lucru, atât pe durata executării lucrărilor, cât și în timpul funcționării obiectivului (traficul, intensitatea acestuia, perioadele aglomerate);

- evaluarea modului în care proiectul va avea un impact asupra dezvoltărilor ulterioare a zonei;

- stabilirea limitelor administrative ale localităților;

- principale alternative studiate de titularul proiectului și justificarea alegerii variantei propuse.

De asemenea, în cadrul Îndrumarului se precizează în mod expres faptul că Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va conține:

- identificarea de-a lungul traseului de drum supus consolidării a habitatelor și a speciilor pentru a căror protejare a fost necesară instituirea de măsuri de conservare speciale, respectiv declararea de situri Natura 2000;

- realizarea de harți de specialitate care să evidențieze distribuția habitatelor și a speciilor protejate de-a lungul traseului supus aprobării.;

- evidențierea pasajelor pentru carnivorele mari și a altor specii de interes comunitar din aria afectată de proiect;

- identificarea impactului posibil pe care proiectul îl are asupra ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000 (habitate și speciilor pentru care siturile au fost declarate) fie individual, fie împreună cu alte planuri sau proiecte ce se desfășoară în zonă sau se preconizează a se desfășura;

- identificarea măsurilor de reducere adecvate care să anuleze sau să minimizeze efectele adverse asupra ariilor naturale protejate/siturilor Natura 2000;

- identificarea Unităților Amenajistice și a Unităților Peisagistice și a speciilor în zona de conservare specială;

-

modul de încadrare a proiectului în prevederile planurilor de management ale parcurilor naționale Retezat și Domogled-Valea Cernei;

- identificarea măsurilor de reducere a fragmentării L. - Valea Cernei/Sitului Natura 2000;

- studiile de specialitate vor fi întocmite de persoane fizice sau juridice cu specializări în domeniile prezentate - se vor indica studiile utilizate și autorii lor;

- Avizul Consiliului Științific ale Parcului Național Retezat și L. - Valea Cernei, conform prevederilor art. 18, alin. (12) și (14) din Legea nr. 345/2006, care modifică și aprobă O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

- Acordul structurilor de administrație ale parcurilor Retezat și Domogled-Valea Cernei, în conformitate cu prevederile art. 14, alin. (3) din Legea nr. 345/2006, care modifica și aprobă OUG. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

- Avizul Natura 2000 conform prevederilor art. 2. alin. (13) lit. d) din Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- Avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii conform prevederilor art. 41 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

-

Avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor

Naturii pentru scoaterea definitivă/temporară a terenurilor din fondul forestier, cu aprobarea MMDD, conform art. art. 21

1

, lit. e) din Legea nr. 345/2006.

În cauza de față, pe baza solicitărilor expuse în cadrul Îndrumarului, a fost întocmit Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului de către o persoană juridică independentă de titularul proiectului, respectiv SC V. SRL (filele 1-267 vol. III dosar fond).

Cerințele privind etapa de analiză a calității raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt cuprinse în art. 3 alin. (4) lit. c) și art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002.

Această etapă se realizează cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aprobată prin Ordinul S. nr. 860/2002, și pe baza indicațiilor din Ghidul metodologic reglementat prin Ordinul S. nr. 863/2002.

În speța de față, în aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 918/2002, autoritatea competentă pentru protecția mediului, împreună cu autoritățile participante în colectivul de analiză tehnică, au verificat calitatea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, după cum rezultă din documentația prezentată la dosar.

Pentru respectarea principiului transparenței, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost supus comentariilor publicului, iar observațiile pertinente au fost luate în considerare.

Astfel, s-a realizat Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din luna noiembrie 2009 ce conține soluțiile de rezolvare a problemelor/observațiilor semnalate de public, precum și Anexa nr. 1 - Analiza cost beneficiu pentru proiect; Anexa nr. 2 - Adresa X. privind județele pe unde se desfășoară proiectul; Anexa nr. 3 - Avizul și acordul L. Valea Cernei; Anexa nr. 4 - Avizul de gospodărire a Apelor pentru proiect; Anexa nr. 5 - Scrisoarea Ministerului Mediului/ Direcția Protecția Naturii (filele 261 - 281 vol. V dosar fond).

În același sens, s-a întocmit și Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din luna noiembrie 2010 ce cuprinde răspunsurile la observațiile transmise de către autoritatea intimată prin adresa din 11 mai 2010 (filele 4-13 vol. V dosar fond), precum și răspunsurile la solicitările formulate de aceeași autoritate prin adresa din 14 iunie 2010 (filele 14-33 vol. V dosar fond); totodată, Anexa nr. 1 cuprinde documentațiile în care se prezintă modul în care se răspunde în cazul producerii unor accidente și evenimente nedorite. Dintre acestea pot fi menționate Planul de management de mediu întocmit de Agenția nr. 3 Câmpu lui Neag 2010, Planul de intervenție în situații de urgență - incendiu, cutremur, Plan propriu de securitate și sănătate pentru Drum de legătură DN 66 A, Km 47 + 600 - 66 + 204 (filele 35-84 vol. V dosar fond).

Așadar, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, precum și completările la acesta au fost examinate de către autoritatea publică competentă și a fost luată decizia de emitere a acordului de mediu.

În consecință, în raport de cele anterior prezentate, Înalta Curte reține că au fost respectate etapele procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și a fost întocmită în mod legal documentația aferentă emiterii acordului de mediu contestat în cauză.

1.2.3. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la încălcarea principiului transparenței

Recurentele susțin că au fost încălcate dispozițiile art. 6 alin. (2) din Convenția Aarhus care prevăd următoarele:

“Publicul interesat va fi informat, prin anunț public ori în mod individual, când este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu și într-o manieră adecvată, în timp util și efectiv, printre altele, despre:

a) activitatea propusă și despre o solicitare asupra căreia se va lua o decizie;

b) natura deciziei posibile sau a proiectului de decizie;

c) autoritatea publică responsabilă de luarea deciziei;

d) procedura inițiată, incluzând modul și momentul în care o asemenea informație poate fi furnizată:

(i) începutul procedurii;

(ii) oportunitățile de participare a publicului;

(iii) data și beneficiul oricărei audieri publice inițiate;

(iv) o indicație privind autoritatea publică de la care pot fi obținute informații relevante și la care a fost depozitată informația relevantă pentru examinare de către public;

(v) o indicație asupra autorității publice relevante sau asupra oricărui organism oficial căruia îi pot fi adresate comentarii sau întrebări și asupra perioadei în care sunt primite aceste comentarii ori întrebări; și

(vi) o indicație asupra tipului de informație de mediu relevantă, disponibilă pentru acțiunea propusă.”

În dreptul intern, principiul analizat se regăsește reglementat atât în H.G. nr. 918/2002 cât și în Ordinul S. nr. 860/2002.

În concret, în art. 35 din ordinul aflat în discuție se precizează faptul că autoritățile competente pentru protecția mediului au următoarele obligații: să publice în mass-media anunțurile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, să identifice publicul interesat și să angajeze un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional, să pună la dispoziția publicului, la cerere, documentele relevante pentru proiectul analizat, să colaboreze cu titularul proiectului pentru organizarea dezbaterii publice.

Conform art. 36 din același ordin, titularul proiectului are obligația de a informa publicul asupra etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Reanalizând materialul probator administrat în cauză, instanța de control judiciar apreciază că procedura de informare și participare a publicului interesat la evaluarea impactului asupra mediului în speța de față a fost derulată de autoritatea intimată în acord cu cerințele instrumentului european anterior citat, precum și cu cele existente în legislația națională.

Astfel, solicitarea acordului de mediu a fost adusă la cunoștința publicului prin: publicarea anunțului în presă, afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C., N. Gorj, N. Hunedoara și titular, precum și prin afișarea acestuia la primăriile Padeș și Tismana.

Decizia de continuare a procedurii în vederea emiterii acordului de mediu cu efectuarea evaluării impactului asupra mediului a fost adusă la cunoștința publicului prin: anunț public în „România liberă" din 23 mai 2007, afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele: C., N. Gorj, N. Hunedoara și K. Timișoara.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost afișat pe pagina de internet a C. și N. Gorj.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut, toate completările la acesta, răspunsurile la observațiile C., precum și măsurile compensatorii au fost afișate pe pagina de internet a C.

În temeiul dispozițiilor art. 39 din Ordinul S. nr. 860/2002, dezbaterea publică a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost adusă la cunoștința publicului cu 30 de zile lucrătoare înainte de data prevăzută pentru derularea sa prin următoarele modalități: publicarea anunțului în presă de către C., afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C., N. Gorj, N. Hunedoara, dar și prin afișarea acestuia la primăriile Padeș și Tismana de către titularul proiectului.

În acord cu prevederile art. 41 - 44 din același act administrativ cu caracter normativ, dezbaterile publice ale Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au avut loc după cum urmează: com. Padeș (06 octombrie 2006), orașul Tismana (07 octombrie 2006), orașul Târgu-Jiu (08 octombrie 2006), orașul Uricani (09 octombrie 2006).

Conform art. 46 din Ordinul S. nr. 860/2002, decizia de emitere a acordului de mediu a fost adusă la cunoștința publicului prin: publicarea anunțului în presă de către C., afișarea anunțului public pe pagina de internet și la avizierele C. și Z. Timișoara în data de 07 iunie 2011, precum și prin afișarea anunțului public de către titular la primăriile Padeș și Tismana.

De asemenea, documentația de susținere a solicitării a fost accesibilă publicului pentru consultare pe toată durata derulării procedurii atât la autoritatea competentă pentru protecția mediului cât și la titularul proiectului.

În cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului derulate într-un interval de cinci ani, numeroase organizații neguvernamentale, alături de publicul interesat au formulat opinii, sesizări, comentarii, după cum se va prezenta în continuare.

(1) Considerente privind extinderea și valoarea naturală a peisajelor forestiere intacte întinse DN 66 A - o amenințare pentru PFl Retezat - Godeanu - Țarcu, din partea E. (adresa din 04 august 2009);

(2) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din partea:

- Asociația V. România (adresa din 01 octombrie 2009);

- E., F., Y., D. și G. Satu Mare (adresa din 02 octombrie 2009);

- A.A. (adresa din 05 octombrie 2009);

- B.B. (adresa din 09 octombrie 2009);

3) Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, din partea:

-E., în numele D., F., G. Satu Mare, H., Y. (adresa din 02 decembrie 2009);

4) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului completat, din partea:

- D., F., G. Satu Mare, H., I. (adresa nr. 107/06 mai 2010);

5)Considerente științifice, legale, sociale, și economice privind impactul DN 66A asupra ariilor naturale protejate, siturilor Natura 2000 și PFI, din partea:

- E., F., D. și G. Satu Mare (adresa din 29 iulie 2010);

6) Contra studiul de biodiversitate (adresa din 04 ianuarie 2011);

7) Informarea publicului asupra deciziei de emitere a acordului de mediu, din partea:

- E. (e-mail înregistrat la C. din 21 iunie 2011) și răspuns C. din 24 iunie 2011;

8) În timpul dezbaterilor publice ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe care C. Ie-a transmis titularului de proiect în vederea formulării răspunsurilor.

Toate răspunsurile primite au fost afișate pe pagina de internet a C. în vederea consultării de către publicul interesat/afectat de proiect;

9) Pe parcursul procedurii de reglementare, din partea:

- Primăria orașelor Petroșani, Uricani, Lupeni, Vulcan. Aninoasa, Petrila (adresa înregistrată la C. din 18 august 2010);

- D.D. din Lupeni (adresa din 03 august 2010);

- C.C., corespondent al publicațiilor Regard, L'express și al postului de radio RFI. (adresa din 27 septembrie 2010) la care C. a formulat și transmis răspuns la fiecare sesizare în parte.

1.2.4. Înalta Curte apreciază că nu este fondată critica recurentelor referitoare la structura și conținutul raportului de evaluare a impactului asupra mediului.

În esență, recurenții au susținut faptul că raportul conține neregularități, prevederi nefundamentate științific, prevederi fără aplicabilitate practică, inconsistențe cu privire la suprafața de pădure de defrișat, informații contradictorii sau nu conține informațiile prevăzute de Anexa 4 la H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.

Raportul supus analizei instanței de contencios administrativ respectă cerințele privind “structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului” reglementate în Partea a II-a din Anexa nr. 2 la Ordinul S. nr. 863/2002.

În concret, instanța de control judiciar are în vedere următoarele elemente:

Surse de poluare

La pct. 2 din Raport se analizează sursele de poluare, precum și tipurile de poluare caracteristice drumurilor - poluarea manifestată pe durata execuției proiectului și cea din perioada operațională a drumului (filele 30-32 din Raport).

La capitolul deșeuri:

La pct. 8 din Raport se analizează modul de gospodărire a deșeurilor în perioada de construcție și în perioada de operare, în raport de obligațiile instituite prin O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 426/2001 (filele 56-65 din Raport).

Contrar celor susținute în cadrul memoriilor de recurs, la pct. 10 din raport se analizează impactul asupra mediului și măsurile de diminuare a acestuia.

La capitolul apă:

În cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se precizează că pe perioada de execuție a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum toți indicatorii de calitate ai apelor uzate tehnologice, respectiv menajere trebuie să respecte valorile maxime admise, prevăzute de NTPA din 2002, iar pe perioada de operare a drumului - concentrațiile de poluanți în apa pluvială care spală platforma drumului reabilitat trebuie să respecte concentrațiile maxime admise arătate de NTPA din 2002.

Referitor la normele i