ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1224/2016

Decizia nr. 1224/2016 Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/3/2014 la data de 17 martie 2014, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta E. SA a Municipiului București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata următoarelor sume de bani, astfel: I. 20.000 euro (echivalent în RON la data efectuării plații), cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale; II.

despăgubiri civile, cu titlu de daune morale în cuantum de: - 1.500.000 euro (echivalentul în RON la data efectuării plății), pentru reclamanta A., în calitate de mamă a defunctului F.; - 1.500.000 euro (echivalentul în RON la data efectuării plății), pentru reclamantul B., în calitate de tată a defunctului F.; - 1.000.000 euro (echivalentul în RON la data efectuării plății), pentru reclamanta C., în calitate de soră a defunctului F.; - 1.000.000 euro (echivalentul în RON la data efectuării plății), pentru reclamantul D., în calitate de frate a defunctului F. În fapt, la data de 10 august 2013, în jurul orelor 17:30, făptuitoarea G. a condus autoturismul pe DN 22C, a pierdut controlul direcției de mers către stânga sensului de deplasare și a intrat în coliziune frontală cu un arbore situat pe marginea drumului.

În urma coliziunii a rezultat decesul conducătoarei auto G., a numitului F. și vătămarea corporală a pasagerului H. La data accidentului, pentru autoturism era încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto la SC E. SA cu valabilitate de la 01 august 2013 până la 31 ianuarie 2014. Prin sentința civilă nr. 4517 din 29 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2014, a fost respinsă cererea formulată de A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâta SC E. SA, ca neîntemeiată și s-a constatat că pârâta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Împotriva acestei hotărâri, reclamanții A., B., C. și D. au declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1809 din 05 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții A., B., C. și D. Împotriva deciziei civile nr. 1809 din 05 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă, reclamanții A., B., C. și D. au declarat recurs. Recursul nu a fost motivat conform prevederilor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., în declarația de recurs menționându-se doar faptul că motivele vor fi depuse ulterior, printr-un memoriu separat, până la primul termen de judecată în recurs. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat la comunicarea cererii de recurs către intimata E. SA.

Intimata E. SA a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia. Prin rezoluția din 1 martie 2016 a fost dispusă comunicarea întâmpinării către recurenții-reclamanți, cu mențiunea de a se depune răspuns la întâmpinare. Recurenții-reclamanți nu au depus răspuns la întâmpinare. La data de 16 martie 2016, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a constatat că hotărârea recurată este supusă căii de atac a recursului, dar că recursul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., fiind nemotivat. Completul de filtru C7, la data de 18 martie 2016, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus comunicarea lui părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților. Recurenții-reclamanți au depus punct de vedere prin care au învederat că litigiul are caracter patrimonial, reclamanții vizând obținerea de despăgubiri ca urmare a comiterii unui delict, iar din materialul probator administrat în cauza penală reiese fără putință de tăgadă vina conducătorului auto. De asemenea, intimata-pârâtă a depus punct de vedere prin care a reiterat excepția nulității recursului, pentru nemotivarea acestuia, invocată prin întâmpinare.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 27 mai 2016, fără citarea părților. Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția nulității recursului, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea recursului, pentru următoarele considerente : Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Corelativ, art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică, iar termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii atacate, conform art. 485 alin. (1) C. proc. civ. În speță, recurenții-reclamanți au depus cererea de recurs la data de 12 noiembrie 2015, conform rezoluției de înregistrare a recursului la Curtea de Apel București, arătând că urmează a motiva recursul după redactarea și comunicarea hotărârii recurate.

Așa cum rezultă din dovezile de comunicare de la dosarul de apel, recurenților le-a fost comunicată decizia atacată la data de 26 noiembrie 2015, dovezile îndeplinind toate condițiile de validitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 164 alin. (3) C. proc. civ. Prin raportare la această dată, aplicând modul de calcul pe zile libere, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru termenele procedurale pe zile, urmează a se reține că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 17 decembrie 2015. Or, recurenții-reclamanți nu au formulat motivele de recurs, odată cu cererea de recurs, și nici nu au procedat la motivarea căii de atac după comunicarea hotărârii atacate . Se constată, astfel, că recurenții nu s-au conformat exigențelor art. 486 alin. (3) C. proc.

civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., nici nu au depus, printr-un memoriu separat, motivele de casare, și, cum în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, se aplică sancțiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului. În ceea ce privește criticile formulate de recurenții-reclamanți prin punctul de vedere depus la data de 11 aprilie 2016, acestea nu pot fi avute în vedere, întrucât, au fost formulate mult după termenul legal de motivare a recursului. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamanții D., B., A. și C. împotriva deciziei nr. 1089 din 5 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanții D., B., A. și C. , toți cu domiciliul ales la SCPA I., cu sediul în București, sector 3 , în contradictoriu cu intimata-pârâtă E. SA, cu sediul în București, sector 1, împotriva deciziei nr. 1089 din 5 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 mai 2016.