ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.04.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1254/2016

HOTĂRÂRE
19.04.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1254/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1254/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin acțiunea înregistrată la data de 20 decembrie 2013 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat anularea în parte, ca netemeinic și nelegal a actului din 05 martie 2013 emis de pârâtă prin care proiectul reclamantului a fost punctat cu 20 puncte și admiterea contestației formulate împotriva acestui act, în sensul acordării celor 30 puncte aferente criteriului de selecție „Solicitantul are în proprietate exploatația agricolă", iar în situația în care există o decizie/hotărâre a vreunei Comisii de contestații, fără a exista identitate între aceasta și actul din 05 martie 2013, a solicitat anularea acesteia (deciziei/hotărârii); obligarea pârâtei să emită actul administrativ prin care să acorde 30 puncte aferente criteriului de selecție „Solicitantul are în proprietate exploatația agricolă", în termen de maxim 10 zile calendaristice de la data pronunțării hotărârii irevocabile, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, constând în amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată conducătorului pârâtei și obligarea acesteia să achite reclamantului penalități de întârziere de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la data îndeplinirii obligațiilor stabilite în sarcina sa prin hotărârea instanței; în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâtei la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de despăgubiri și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 282 din data de 27 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis în parte acțiunea modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și s-a dispus anularea raportului de contestație din 9 aprilie 2013 și a notificării cererilor de finanțare eligibile/neeligibile din 5 martie 2013, urmare a constatării faptului că proiectul depus de reclamant se impunea a fi notat cu 30 de puncte, aferente criteriul S3.

Totodată, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând echivalentul în RON la data plății a sumei de 40.000 euro. Au fost respinse restul pretențiilor.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicată.

În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că intimatul-reclamant a dovedit dreptul de proprietate asupra întregii exploatații deși în etapa de selectare acesta nu a depus documentația necesară, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului și respectiv în consecință cererea de finanțare nu îndeplinea condițiile de acordare a punctajului pentru criteriul de selecție S.3.

Un alt motiv de recurs invocat de recurenta-pârâtă vizează obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 40.000 euro în echivalentul în RON la data plății, susținând în esență că, instanța de fond a reținut în mod eronat că în speță ar fi îndeplinite condițiile angajării răspunderii prevăzute de dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 28 octombrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., sens în care a fost pronunțată încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2016.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte, analizând recursul formulat apreciază că acesta este fondat și urmează a fi admis, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După cum se constată din înscrisurile ce se află la dosarul cauzei, intimatul-reclamant a formulat cerere de finanțare nerambursabilă prin P.N.D.R. (F.E.A.D.R.), depunând dosarul aferentă proiectului „Instalarea tânărului fermier A.”, în sesiunea de depunere și evaluare a proiectelor M 112 – 0112, intrând cu acest dosar în procedura de verificare.

Această procedură presupune verificarea conformității și eligibilității, verificarea în teren a acesteia și selecția proiectelor care urmează a fi contractate, finalizarea acesteia concretizându-se prin completarea de către experți a „fișei de verificare a criteriilor de eligibilitate” și întocmirea „Listei cererilor de finanțare eligibile, neeligibile și retrase” la nivel O.J.P.D.R.P./C.R.P.D.R.P., precum și a Raportului de evaluare la nivel C.R.P.D.R.P.

În cadrul acestei proceduri s-a constatat că cererea de finanțare nu îndeplinea condițiile de acordare a punctajului pentru criteriul de selecție S.3 „Solicitantul nu are în proprietate exploatația agricolă”.

În fapt, la data prezentării cererii de finanțare dar și ulterior prin răspunsul la informațiile suplimentare, intimatul-reclamant a anexat în dovedirea dreptului de proprietate un contract de donație între părți a întregii exploatații a cedentului, adeverința CSV din care rezulta că cedentul nu mai deține animale în exploatație și extras din Registrul animalelor.

Conform Metodologiei de verificare, Fișa de verificare a criteriilor de selecție E 3.2. M 112 Cod manual: M 01-02 Versiunea 06 se specifica obligația solicitantului de a face dovada proprietății întregii exploatări agricole, respectiv terenuri agricole, clădiri și anexe ale bazei de producție și animale, cu acte de proprietate conform legislației în vigoare.

În speță, contractul de donație prezentate de intimat nu era autentificat în ceea ce privește saivanul și în consecință nefiind dovedit dreptul de proprietate asupra întregii exploatații i s-au acordat 0 puncte pentru criteriul S 3 și s-a emis Notificarea cererilor de finanțare eligibile/neeligibile din 05 martie 2013 prin care a fost informat că proiectul său a fost declarat eligibil cu un scor de 20 de puncte.

Această notificare contestată de intimat din 14 martie 2013 a fost soluționată prin Raportul de contestație din 09 aprilie 2013 emis de A.P.D.R.P. prin care s-a respins contestația formulată și s-a menținut decizia inițială.

Contrar celor reținute prin sentința atacată, instanța de control judiciar constată că actele administrative contestate au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale analiza cererii de finanțare și a documentației anexate acesteia, fiind efectuată în baza fișelor tehnice ale măsurilor P.N.D.R. și conform procedurii specifice de evaluare, selectare și contractuale aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale cât și a specificațiilor Ghidului Solicitantului.

Astfel, conform prevederilor Ordinului M.A.D.R. nr. 28 din 31 ianuarie 2011 coroborate cu prevederile Manualului de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare, pentru analizarea elementelor contestate pot fi luate în considerare doar documentele anexate la data depunerii cererii de finanțare, ori în speță intimatul-reclamant nu a probat prin documentația anexată cererii de finanțare că sunt îndeplinite condițiile esențiale minime pentru ca proiectul său să fie declarat eligibil și în consecință notificarea emisă de A.P.D.R.P. a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale, intimatul-reclamant depunând doar contracte din care rezultă că deține cota-parte din dreptul de proprietate.

Conform Ghidului solicitantului aferent măsurii 112 „Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la Cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că, deține în proprietate întreaga exploatație”.

Astfel fiind, instanța de control judiciar constată că în mod eronat s-a reținut prin sentința atacată faptul că dovada dreptului de proprietate asupra exploatației agricole s-a făcut prin depunerea extrasului de carte funciară și a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 10 aprilie 2012 cu B., întrucât aceste documente sunt ulterioare depunerii cererii de finanțare.

Înalta Curte constată că sunt fondate și criticile formulate de recurenta-pârâtă cu privire la obligarea acesteia la plata de despăgubiri către reclamant în sumă de 40.000 euro în echivalentul în RON la data plății.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ republicată, instanța poate hotărî și asupra despăgubirilor pentru daune materiale și morale cauzate, dacă reclamatul a solicitat acest lucru.

Cererea de despăgubire pentru vătămarea produsă prin emiterea unui act administrativ nelegal formulată în temeiul acestor dispoziții legale, respectiv angajarea răspunderii administrative patrimoniale, presupune însă îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: act administrativ nelegal anulat de instanță, producerea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între actul administrativ nelegal și prejudiciul suferit de reclamant și culpa.

Contrar opiniei judecătorului fondului, Înalta Curte constată că în speță nu erau îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a recurentei-pârâte.

În ceea ce privește actele administrative respectiv notificarea cererii de finanțare din 5 martie 2013 și raportul de contestație din 9 aprilie 2013, astfel cum s-a arătat în precedent au fost apreciate în mod greșit ca fiind nelegale, întrucât pentru a se acorda punctaj la criteriul S3, solicitantul trebuia să depună documente relevante care să ateste dreptul său de proprietate asupra întregii exploatații agricole atașate cererii de finanțare, ori în speță intimatul nu a depus acte pentru a dovedi îndeplinirea acestui criteriu de selecție fiind notat cu 0 puncte în conformitate cu Ghidul solicitantului aferent măsurii 112.

Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat în mod eronat ca fiind îndeplinită și condiția prejudiciului în valoare de 40.000 euro și a dispus obligarea la plata în echivalent în RON la data plății, deși în cauză nu au fost administrate probe concludente cu privire la existența și întinderea acestuia, respectiv probe din care să rezulte că acest prejudiciu ar fi cert și actual.

În fapt, chiar dacă proiectul intimatului ar fi fost declarat eligibil și ar fi fost încheiat un contract de finanțare, cheltuielile eligibile ar fi fost decontate doar la momentul demonstrării îndeplinirii obligațiilor contractuale asumate iar simpla încheiere a contractului nu presupuse acordarea integrală a sumei solicitate.

Având în vedere că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor antrenării răspunderii administrativ patrimoniale a recurentei-pârâte, nefiind dovedită nici fapta ilicită nici prejudiciul cert și actual suferit de intimat, rezultă că nu există nici o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu sau culpă.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte reține că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 republicată va admite recursul, va casa sentința recurată și va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca nefondată.

Admite recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 282 din 27 iunie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2433/2015
Decizia nr. 2433/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1.Obiectul cauzei Prin acțiunea înregistrată la data de 9 decembrie 2013 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de cont
ÎCCJ 2019-10-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5010/2019
zia instanței de recurs Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, soluția instanței de fond fiind corectă, neputându-se reține incidența motivelor de casare invo
ÎCCJ 2018-05-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2235/2018
Asupra admisibilității recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, d
ÎCCJ 2016-03-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 880/2016
2016, a întâmpinării formulate de intimată și având în vedere dispozițiile legale incidente speței, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele în continuare arătate. 1. Argumente de fapt și de drept; Recurenții-re
ÎCCJ 2017-03-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 778/2017
a civilă, de contencios administrativ și fiscal, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/33/2013. La data de 8 octombrie 2015, urmare a înființării Secției a III-a a Curții de Apel Cluj, specializată în materia contenciosului administrati
Sursă