ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Decizia nr. 17/A/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x/P/2015 din 8 mai 2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost trimis în judecată inculpatul A., studii superioare, avocat în cadrul Baroului Olt, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. și asistență și reprezentare neloială prev. de art. 284 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (2) C. pen.
În fapt, s-au reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului minor B. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 99 și următoarele C. pen., reținându-se că în seara de 26 august 2012, prin constrângere, a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată minoră C., în vârstă de 9 ani, persoană încadrată în grad mediu de handicap psihic.
În cursul cercetării judecătorești partea vătămată C., s-a constitut parte civilă în procesul penal cu o sumă reprezentând daune morale.
Aceasta a fost asistată de apărător ales - inculpat A. - avocat în cadrul Baroului Olt, în baza contractului de asistență juridică încheiat la 15 octombrie 2013 cu reprezentantul legal al minorei - D. (unchiul său).
Prin Sentința penală nr. 1294 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/63/2013* s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. din infracțiunea prev. de art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. 1969 în infracțiunea prev. de art. 218 alin. (1), (2) și (3) lit. c) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen., aplicând inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 5 ani. A admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. și a obligat inculpatul B. în solidar cu partea responsabilă civilmente E. la plata sumei de 15.000 lei daune morale către partea civilă.
La data de 11 martie 2015 persoana vătămată E. din comuna Izvoare, județul Dolj - tatăl inculpatului B. - a formulat un denunț adresat Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, prin care a sesizat faptul că, aflându-se la Curtea de Apel Craiova, la termenul de judecată din 24 februarie 2015, a fost abordat de avocat inculpatul A. - apărătorul ales al părții civile C., care i-a propus să nu mai angajeze avocat pentru fiul său, pretinzând suma de 15.000 lei pentru a interveni pe lângă membrii completului de judecată învestiți cu soluționarea dosarului în scopul pronunțării unei hotărâri judecătorești favorabile inculpatului B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol. Totodată, avocatul inculpat A. l-ar fi învățat să ceară instanței un nou termen de judecată, timp în care să poată face rost de banii ceruți deoarece nu deținea suma solicitată.
Potrivit denunțului, această discuție ar fi avut loc înainte de ședința de judecată, iar după încheierea acesteia, avocatul inc. A. ar fi pretins persoanei vătămate E. doar suma de 7.500 lei, pentru sine, repetând că îl va ajuta pe fiul său să scape de pedeapsă, totodată i-a înmânat o carte de vizită spunându-i că îl poate ajuta chiar să obțină un împrumut de la bancă dacă nu deține suma de bani. În final, i-a precizat că dacă nu va proceda așa cum l-a învățat și nu îi va da banii ceruți, atât el cât și fiul său vor avea probleme mari la instanță, iar în momentul în care are suma de bani cerută sau se hotărăște să facă un credit să îl contacteze pe unul din numerele de telefon de pe cartea de vizită.
La data de 25 martie 2015, persoana vătămată E. s-a întâlnit cu avocatul inc. A., ocazie cu care acesta din urmă a afirmat că nu se pune problema vreunei intervenții pe lângă magistrații-judecători de la Curtea de Apel Craiova învestiți cu soluționarea cauzei, negând că ar avea vreo influență asupra acestora.
S-a reținut că din conținutul convorbirii ambientale din data de 25 martie 2015 a rezultat că avocatul inc. A. a exercitat presiuni psihice asupra persoanei vătămate E. întrucât a amenințat-o că, în cazul în care nu-i va da suma de 7.500 lei va solicita instanței de judecată, în calitate de apărător ales al părții civile C., ca inculpatul B. să fie condamnat la o pedeapsă mai mare, iar cuantumul daunelor morale stabilit de instanța de fond să fie majorat.
De asemenea, avocatul inc. A. a susținut că, dacă pretențiile sale vor fi satisfăcute, va solicita instanței de apel clemență față de inculpat, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, fiindu-i indiferent dacă partea civilă va fi sau nu despăgubită pentru suferințele morale la care a fost supusă.
Pentru a afla exact de la avocat cum trebuie să procedeze cu banii solicitați de acesta din urmă, temându-se în continuare că fiului său i s-ar putea înrăutăți situația juridică, E. l-a contactat telefonic pe avocatul inc. A. în data de 08 aprilie 2015, întâlnindu-se cu acesta în aceeași zi la Cabinetul de avocatură situat pe str. (...) din Craiova.
Cu această ocazie, persoana vătămată a precizat că poate să îi dea suma de 5.000 lei după sărbătorile pascale, iar diferența până la termenul de judecată din data de 22 mai 2015, avocatul inc. A. afirmând că, dacă va primi această sumă îl scapă pe fiul său "de pușcărie, îl va apăra la maxim", iar în caz contrar "va cere mărirea pedepsei".
Astfel, în data de 08 aprilie 2015, la orele 10.35 a avut loc o discuție între avocatul inc. A. și persoana vătămată E. purtată în cabinetul de avocatură:
(...)
A. - vorbim.
Domn - Pai vorbim, vorbim, dar pe mine mă inte(...)
A. (n.n.- neinteligibil) să vorbească.
Domn - Știu, vă cred. Dar treaba e în felul următor că eu vreau să fim siguri. Pentru ce fac ca să iau banii de la băiatul ăsta 50 de milioane plus după aia diferența vă dau eu pe parcurs până pe 22.
A. - N-auziși, bă? Nu ți-a spus că te-ai dus?!
Domn - Pai m-a lăsat așa, dar..
A. - Ți-a spus de 10.000 de ori, te-ai dus și gata.
Domn - În ce sens?
A. - Păi în sensul profesional al meu, cum vrei să zic altfel?
Domn - Păi așa și?
A. - Profesional. Eu când mă duc acolo și instanța zice: "Vorbește." Eu îi spun: Domne, lasă-l în pace că e bine, e alea, s-a făcut, s-a ..., ne-am împăcat, ne-am..".
Domn - Păi stați un pic că e o problemă, cale de împăcare nu putem să spunem acolo că ne-am împăcat că asta nu există.
A. - Ce nu există?
Domn - Cale de împăcare, să mergem să spunem că ne-am împăcat și nu mai avem treabă unul cu altul. Deci cale de împăcare la dosarul de e, nu există.
A. - Știi tu?
Domn - Păi am stat de vorbă cu avocații din ce am vorbit, au spus că nu există cale de împăcare.
A. - Păi avocatul, întrebarea unu n-a fost bine pusă și dacă întrebarea n-a fost bine pusă nici răspunsul n-a fost bine spus. Dar și aia, avocatul, mă înțeleseși prost, înțelegi, dacă a văzut că nu e întrebarea pusă bine..
Domn - Da.
A. - Trebuia s-o corecteze el. Adică problema este următoarea. Nu că poate să scape de tot prin procedura împăcării. Înțeleseși?
Domn - Da.
A. - Nu despre asta este vorba. E vorba despre faptul că în momentul în care spui că te-ai împăcat, adică partea vătămată nu mai are pretenții, partea vătămată nu mai face scandal, că asta e foarte important, e foarte important. Adică în sală, acolo, când îl judecă vine un: "Dă, domne, că e pedeapsa mică, că i-ai dat puțin, că trebuia cutare să-l împuști, să-l faci, să-l dregi, să cutare." Instanța ține cont de chestiile astea.
Domn - Da.
A. - Când vorbești, îi spui: "Domne, și-a dat seama de fapta săvârșită, regretă, face, drege, ne-am împăcat, nu mai avem pretenții cu omul. Consider că pedeapsa este prea mare, trebuie s-o faceți mai mică, să cutare, să cutare, considerăm că e îndreptare, puteți să-i dați și cu suspendare și cu alea." Astea sunt vorbele, mă înțeleseși?
Domn - Da.
A. - Și așa scapă.
Domn - Da.
A. - Nu că nu scapă, nu că scapă de condamnare.
Domn - Da, da, da.
A. - Scapă de pușcărie!
Domn - Da.
A. - E, păi da. Aia e important.
Domn - Și deci, profesional să vin la dvs. Eu vă dau banii ăștia de mi-i cereți dvs., în ce sens? Că mă ajutați la instanță că sunt fapta din daunele morale sau ce?
A. - Bineînțeles.
Domn - Că mă ajutați la ce, la instanță?
A. - Bineînțeles.
Domn - Deci nu daune morale, nu alea, nu alea?
A. - Nu, păi atunci stai și te duci la instanță. Da. Nu e aia problema.
Domn - Da, am înțeles, și deci asta rămâne, că mă ajutați la instanță?
A. - Păi bineînțeles. Ți-am promis că te ajut că eu sunt om serios, eu nu sunt căcat.
Domn - Dar nu face parte din daunele morale sau eu știu, din altceva?
A. - Nu face, mă, parte, din daunele morale. Dacă face, face parte din suma care trebuie achitată în final, sigur că face parte, cum să nu facă parte?!
Domn - Păi banii ăștia pe care mi-i cereți să mă ajutați la instanță sau din daunele morale?
A. - Amândouă.
Domn - Păi amândouă, amândouă, dar n-au nicio legătură una cu alta. Dvs. cereți 75 de milioane ca să ... pentru ce? Ca să veniți la instanță.
A. - Că am scăpat pe fiu-tău de pușcărie.
Domn - Da, am înțeles.
A. - Da? E greu treaba asta de priceput?
Domn - Nu e greu, dar vreau să fie înțeleasă treaba.
A. - De aia și veniși. Tu de ce veniși?
Domn - De asta venii.
A. - Că te iau ca ăla cu întrebarea. De ce veniși?
Domn - Ca să lămurim.
A. - Ca să găsim o soluție, eu să găsesc o soluție, că n-o găsești tu, o găsesc eu, da, ca eu să găsesc o soluție ca fiu-tău să scape de pușcărie.
Domn - Da
A. - Ăsta este motivul pentru care tu te afli aici?
Domn - Da.
A. - E, ăsta este motivul pentru care eu mă aflu aici. Să găsesc soluția, da, ca fiu-tău să scape de pușcărie.
Domn - Deci, dumneavoastră?
A. - Da. Asta e toată (...).
Domn - Deci, vă spusei, banii nu-i am acum, săptămâna viitoare, o parte, plus diferența după
A. - Am înțeles. Da.
Domn - Asta..
A. - Rezolvă treaba că intră zilele în sac și nu e bine.
Domn - Și încă altceva. Dacă de exemplu eu nu am posibilitatea să vă plătesc dvs. banii ăștia, ce se întâmplă?
A. - Nu se întâmplă nimic. Se duce copilul la pușcărie. Nimic.
Domn - Și altceva, nimic?
A. - Rămâne să-i plătești, adică rămâne să ți-i iau eu dacă nu-i dai tu.
Domn - Deci nu altceva în plus sau în minus? Dacă în caz că nu reușesc să vă dau banii ăștia.
A. - Păi în plus este, normal. Normal, este. Normal că este, că dacă tu nu aduci banii ăștia, eu, acum, în instanță, îți pun chitanță pe 20 de milioane.
Domn - Da, v-am înțeles.
A. - Înțeleseși? Care trebuie să-i plătești.
Domn - Da.
A. - Nu-i plătești, începe executarea silită împotriva ta și-ți mai pun eu o chitanță de 20 de milioane și executorul încă una de 20.
Domn - Deci hai ca s-o..
A. - lei 60 dintr-un foc.
Domn - Să pot să plec acasă că mă așteaptă cineva care merge să facă niște cumpărături din Bănie, pe unde o avea de făcut. Ca să merg și eu cu inima împăcată să fac și eu un Paști fericit ca toată lumea. Deci dvs. mi-i cereți pe ăștia 75 de milioane pentru..
A. - Vrei să-ți scriu?
Domn - Nu, spuneți dvs. verbal!
A. - Ca fiu-tău să scape de pușcărie.
Domn - Deci nu face parte din daune morale sau alea, alea?
A. - Nu face, bă, parte din nicio alea. Eu ți-am ..(n.n.-neinteligibil)
Domn - Da.
A. - Aia este toată problema.
Domn - Da, da, da.
A. - Ce să mai?! Asta este.
Domn - Și-n cazul în care nu vă plătesc nimic deci asta este, pușcărie.
A. - Da, mă. În cazul că nu plătești nimic eu zic invers. "Măriți-i pedeapsa, nu-i da 5, dă-i 9."
Domn - Da, da.
A. - "Nu mai păstra alea cât are de dat 200 de milioane sau cât are și mai pune-i încă 20, încă 40, încă 60."
Domn - Da.
A. - Asta e. Încep sa te execut.
Domn - Da, da.
A. - De mine nu scapi.
Domn - Vă cred.
A. - N-a scăpat nimeni până acum.
Domn - Vă cred.
A. - Au plecat prin Spania, prin Portugalia.
Domn - Da.
A. - Prin Italia. I-am prins și i-am executat.
Domn - Vă cred. Deci așa rămâne înțeleasă treaba, deci eu miercuri sau joi, după sărbători, revin la dvs., vă dau ăia 50 de milioane cum vă zisei, de mi-i aduce băiatul ăla că el mi-a spus că mi-i dă, dar nu i-am spus pentru ce că nu e treaba lui în primul rând.
A. - Da, mă, normal.
Domn - Deci în cazul că nu vă aduc banii, băiatul la pușcărie sau..
A. - Păi nu mă înțeleseși? Deci eu îl apăr la maxim.
Domn - Da.
A. - Eu îl apăr la maxim. Înțeleseși?
Domn - Și-n cazul că nu vă dă banii?
A. - Eu nu-1 apăr, îl condamn.
Domn - Da, bine, am înțeles.
A. - Eu încerc să-i măresc pedeapsa.
Domn - Da, da.
A. - Mă înțeleseși? Iar acolo, eu fac ca ăla, Doamne ferește, mie îmi pare rău de copil. Tu ai făcut vreodată pușcărie?
Domn - Nu. N-am nicio zi de arest, nicio..
A. - Îhî. E, poate nu știi ce cheltuieli sunt acolo.
Domn - Vă cred.
A. - Poate nu știi ce cheltuieli sunt acolo.
Domn - Deci nu e o so..
A. - Deci indiferent cât ar fi, mai puțin de 20 de milioane pe-o lună nu cheltui.
Domn - Da, da.
A. - În condițiile în care e aici, în Craiova, că dacă Doamne ferește îl mai dă și pe la Găești și pe la Suceava și pe la Hunedoara și pe la Tulcea, atunci treaba e încurcată rău de tot.
Domn - Deci mergem, eu vă dau banii ăștia, dvs. îl ajutați la instanță în legătură cu o pedeapsă favorabilă.
A. - Bineînțeles.
Domn - Bine, domn A., deci rămâne și ne auzim după Paști. Bine. Paște fericit!
(...)
Urmare celor relatate mai sus, la data de 16 aprilie 2015, s-a procedat la organizarea unei activități surprindere în flagrant a inculpatului A., organele de urmărire penală punând la dispoziția persoanei vătămată E. suma de 5.000 lei formată din 20 bancnote în cupiura a 100 RON fiecare și 60 bancnote în cupiura a 50 RON, marcate chimic cu praf fluorescent.
Bancnotele în cupiura a 100 RON cu seriile: 057C0360270, 095B5524861, 083E4289280, 057D0654098, 072A3566597 și bancnotele în cupiura a 50 RON cu seriile: 094C6625369, 052B0422305, 058E0021119, 072D4156544, 63A2618077 au fost marcate criminalistic prin inscripționare cu creion galben fluorescent cu mențiunea olograf "16 aprilie 2015 - șantaj - x/P/2015".
În jurul orei 9:15, persoana vătămată E. însoțit de organele de urmărire penală, a ajuns la Cabinetul de avocatură "A.", iar în biroul acestuia au avut din nou discuții legate de situația juridică a inculpatului B. E. l-a întrebat din nou pe inculpatul A. pentru ce va da suma de 5000 lei din cei 7500 lei pretinși, iar acesta i-a precizat că-l va ajuta pe copil prin solicitarea către instanță a micșorării pedepsei și daunelor morale.
Cu privire la daunele morale, inculpatul A. a precizat că nu le va mai cere iar persoana vătămată să se grăbească să-i aducă și diferența de 2500 lei. După ce E. i-a înmânat suma de 5000 lei, inculpatul A. a luat banii și fără să-i numere i-a introdus într-un sertar din bibliotecă. Cu aceeași ocazie, i-a precizat în mod clar că dacă nu-i va da toată suma de 7500 lei, copilul său va ajunge la pușcărie, cu o pedeapsă mult mai mare, iar cu privire la cuantumul daunelor morale, va cere majorarea lor.
Persoana vătămată E. a părăsit biroul inculpatului, ocazie cu care echipa operativă a intervenit declinându-și calitatea și scopul prezentei în acel loc. I s-a solicitat inculpatului A. să declare dacă a primit vreo sumă de bani de la persoana vătămată, iar acesta a confirmat faptul că a primit suma de 5000 lei. Totodată a indicat un sertar din bibliotecă iar în urma verificării a fost găsită suma de 5000 lei.
S-a procedat la verificarea bancnotelor găsite în biroul inculpatului A., stabilindu-se că acestea corespund întocmai cu cele înscrise în procesul-verbal din 15 aprilie 2015, orele 15,00.
De asemenea, s-a procedat la verificarea bancnotelor sub lumină ultravioletă stabilindu-se că pe bancnotele din cupiura de 100 RON cu seriile: 057C0360270, 095B5524861, 083E4289280, 057D0654098, 072A3566597 și bancnotele din cupiura de 50 RON cu seriile: 094C6625369, 052B0422305, 058E0021119, 072D4156544, 63A2618077, se observă înscrisă mențiunea olograf "16 aprilie 2015 - ȘANTAJ - x/P/2015".
Cu ocazia verificării sub lumină ultravioletă a palmelor inculpatului pe acestea s-au observat urme de praf galben fluorescent.
Fiind întrebat cu privire la proveniența sumei de bani, inculpatul A. a declarat verbal că a primit suma de 5000 lei de la persoana vătămată E. iar această sumă de bani reprezintă o parte din totalul despăgubirilor stabilite de către Tribunalul Dolj, în cuantum de 15000 lei pentru clienta sa - partea civilă C.
S-a reținut că situația de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: denunț și declarații persoană vătămată E., plângere și declarație persoană vătămată D., procese-verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental; proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșe foto; declarații martor B.
S-a constatat că în drept, fapta inculpatului A., constând în aceea că, în data de 25 martie 2015 a constrâns-o pe persoana vătămată E. să-i dea suma de 7.500 lei, amenințând-o că, în caz contrar, că va solicita instanței de judecată, în calitate de apărător ales al părții civile minore C., ca inculpatul minor B. - condamnat de Tribunalul Dolj la măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 5 ani - pentru comiterea infracțiunii de viol - să fie condamnat la o pedeapsă mai mare iar cuantumul daunelor morale stabilite de instanța de fond (15.000 lei) să fie majorat - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen.
În cauză s-a reținut agravanta prevăzută la alineatul 3 deoarece inculpatul A. a urmărit dobândirea în mod injust a unui folos patrimonial pentru sine.
S-a mai reținut că fapta aceluiași inculpat constând în înțelegerea frauduloasă cu E. - tatăl inculpatului B. - în scopul vătămării intereselor clientei sale - partea civilă C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de asistență și reprezentare neloială prev. de art. 284 alin. (4) C. pen., reținându-se că infracțiunile au fost comise în concurs formal.
Cu ocazia audierii din data de 16 aprilie 2015, D. - reprezentantul legal al părții civile C. a arătat că formulează plângere prealabilă împotriva inculpatului A.
S-a constatat că ansamblul probator a evidențiat, fără dubiu, că inculpatul A., prin actele de constrângere psihică exercitate la data de 25 martie 2015 și nuanțate ulterior în discuțiile pe care le-a avut cu persoana vătămată E. în 08 aprilie 2015 și 16 aprilie 2015, a creat o stare reală de temere acesteia, infracțiunea de șantaj fiind o infracțiune îndreptată în principal împotriva libertății morale a persoanei, libertate încălcată prin simplul fapt al constrângerii acesteia să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva împotriva voinței sale.
S-a mai reținut de asemenea că, deși inculpatul A. a negat comiterea celor două fapte, susținând constant că suma de bani primită de la persoana vătămată E. a reprezentat de fapt o parte din cuantumul daunelor morale (15.000 lei) la care era îndreptățită clienta sa - partea civilă C., din procesele-verbale de transcriere a conținutului convorbirilor ambientale purtate între A. și E., în datele de 25 martie 2015 - 08 aprilie 2015, respectiv 16 aprilie 2015, rezultă fără dubiu că inculpatul A. a constrâns-o pe persoana vătămată E. să îi dea suma de 7.500 lei, cu titlu de foloase patrimoniale personale, fără legătură cu daunele morale cuvenite părții civile minore.
Totodată s-a constatat că, deși inculpatul a susținut că nu avea posibilitatea legală de a solicita mărirea pedepsei ori a cuantumului daunelor morale, infirmând totodată că a avut astfel de discuții cu persoana vătămată E., din ansamblul probator rezultă neîndoielnic, crearea de către inculpat a unei stări de temere ce a persistat în timp, fiindu-i astfel lezată libertatea morală. Astfel, aspectele negative prezentate constant de către inculpat, de natură a înrăutăți situația juridică a fiului persoanei vătămate, au alertat-o în mod efectiv pe aceasta din urmă, având în vedere capacitatea intelectuală și pregătirea acesteia (studii - școală profesională), astfel încât posibilitatea măririi cuantumului pedepsei și a despăgubirilor civile a fost una reală și credibilă în reprezentarea persoanei vătămate.
S-a reținut de asemenea că, din convorbirile purtate ambiental a rezultat, fără dubiu, și faptul că inculpatul A. s-a înțeles fraudulos cu E., acționând contrar intereselor clientei sale - partea civilă C., care este minoră și are și un handicap psihic de grad mediu, încălcând și dispozițiile art. 10 alin. (6) C. proc. pen., potrivit cărora dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credință conform scopului pentru care a fost recunoscut de lege.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpatul A. a săvârșit faptele cu intenție directă, calificată prin scop, acesta urmărind obținerea în mod injust a unui folos patrimonial și vătămarea intereselor clientei sale.
Prin încheierea nr. 95 din data de 15 mai 2015 a judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății privind pe inculpatul A.
În ședința publică din data de 09 iulie 2015 inculpatul a declarat că recunoaște faptele astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se desfășoare pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le-a contestat și a înscrisurilor prezentate, conform dispozițiilor art. 375 C. proc. pen.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4), 375 C. proc. pen., instanța a admis cererea.
A fost audiată persoana vătămată E., care a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 10000 lei daune morale, fiind depus și un înscris în acest sens.
A fost audiat și inculpatul, care a solicitat ca judecata să se desfășoare pe baza probelor de la urmărirea penală și a arătat că este de acord să o despăgubească pe partea civilă E. cu suma de 10 000 lei solicitată de acesta cu titlu de daune morale, precizând că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.
S-a luat declarație reprezentantului legal al persoanei vătămate minore, în prezența apărătorului din oficiu, care a declarat că își retrage plângerea prealabilă în calitate de reprezentant legal pentru minora C. în ce privește infracțiunea de asistență și reprezentare neloială.
Față de această manifestare de voință și având în vedere dispozițiile art. 284 alin. (3) C. pen., art. 158 alin. (3) C. proc. pen., în baza art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pentru această infracțiune.
Referitor la fapta de șantaj asupra persoanei vătămate E., situația de fapt, astfel cum a fost expusă în actul de sesizare, a fost reținută ca atare de instanță, fiind confirmată de probele administrate la urmărirea penală, respectiv denunț și declarația persoanei vătămate E., procese-verbale de redare a discuțiilor din mediul ambiental, procese-verbale de constatare a infracțiunii flagrante și planșe foto aferente, declarația martorului B., care se coroborează cu recunoașterea inculpatului la instanță, judecata desfășurându-se în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției.
În drept, fapta inculpatului din data de 25 martie 2015 constând în aceea că a exercitat acte de presiune psihică asupra persoanei vătămate E. pe care a constrâns-o să îi remită suma de 7500 lei, amenințând-o că în caz contrar va pune concluzii la instanța de apel în calitate de avocat al minorei C., în sensul ca inculpatul B., (fiul persoanei vătămate din această cauză, E.) să îi fie majorată sancțiunea educativă privativă de libertate aplicată în primă instanță pentru infracțiunea de viol reclamată de minora C., și totodată va solicita majorarea daunelor morale pentru aceasta, - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă calificată, prevăzută de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen., fapta fiind comisă de inculpat în scopul de a obține pentru sine în mod injust un folos patrimonial.
Aspectele negative prezentate constant de către inculpat persoanei vătămate E., în sensul că în situația în care nu îi va remite această sumă de bani, situația juridică a fiului său se va agrava, au alertat-o în mod efectiv pe persoana vătămată, având în vedere capacitatea intelectuală, pregătirea profesională, studiile (școală profesională), astfel încât posibilitatea măririi cuantumului pedepsei, a despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare a fost una reală și credibilă în reprezentarea persoanei vătămate, elocvente în acest sens fiind notele de redare a discuțiilor din mediul ambiental (".. În cazul că nu vă dă banii? Inc: Eu nu-l apăr, îl condamn .. Tu ai făcut vreodată pușcărie? În cazul în care nu plătești eu zic: Măriți-i pedeapsa, nu-i da 5, dă-i 9.. Nu mai păstra cât are de dat 200 de milioane sau cât are și mai pune-i încă 20, încă 40, încă 60...dacă tu nu aduci banii ăștia, eu, acum, în instanță îți mai pun chitanță pe 20 de milioane.. Nu-i plătești, începe executarea silită împotriva ta și-ți mai pun și eu o chitanță de 20 de milioane și executorul încă una de 20.. lei 60 dintr-un foc..").
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modalitatea de comitere a infracțiunii, gradul de pericol social al acesteia, consecințele produse, scopul urmărit, dar și situația personală a inculpatului, situația familială, profesională, starea de sănătate, conduita anterioară bună, împrejurarea că beneficiază de caracterizări favorabile din partea unor clienți și a unei părți a corpului avocaților, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, iar pe parcursul procesului a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței și a fost de acord să achite părții civile suma solicitată cu titlu de daune morale.
Toate aceste elemente sunt de natură să conducă la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei se va putea realiza prin aplicarea unei pedepse principale situate aproape de limita minimă prevăzută de lege, astfel cum a fost redusă ca efect al aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., dispunându-se astfel condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform dispozițiilor art. 91 C. pen., apreciind că această modalitate de executare, prin obligațiile corelative este suficientă, scopul pedepsei putând fi realizat și fără executarea acesteia în regim de detenție.
Totodată instanța a apreciat necesară aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, dar și a dreptului prevăzut de art. 66 lit. g) C. pen., dreptul de a exercita profesia de avocat pe o durată de 2 ani, întrucât prin comiterea infracțiunii de șantaj, faptă comisă de inculpat uzând de calitatea sa de avocat, este nedemn de a mai exercita drepturile mai sus enumerate, inclusiv de a exercita profesia de avocat pentru o anumită perioadă limitată de timp.
Pentru aceleași considerente și având în vedere și dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. și 66 lit. g) C. pen. (dreptul de a exercita profesia de avocat), ca pedeapsă accesorie.
În ce privește latura civilă, constatând că inculpatul a achiesat la pretențiile părții civile declarând că este de acord cu achitarea prejudiciului în cuantumul solicitat de partea civilă de 10 000 lei, având în vedere principiul disponibilității în materie civilă, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei daune morale către partea civilă E.
Concret, pe calea Sentinței penale nr. 125 din 9 iulie 2015 a Curții de Apel Craiova s-a dispus:
În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului A. pentru infracțiunea prev. de art. 284 alin. (2) C. pen., prin retragerea plângerii prealabile.
În baza art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., studii superioare, avocat în cadrul Baroului Olt, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare și ped. complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. și 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 2 ani.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. și 66 lit. g) C. pen. (dreptul de a exercita profesia de avocat), ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 4 ani, stabilit conf. art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere.
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dolj, la datele fixate de acesta
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
- să comunice schimbarea locului de muncă
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Bibliotecii Județene "Alexandru și Aristia Aman" sau în cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public al Fondului Locativ (Primăria Municipiului Craiova), pe o perioadă de 90 de zile.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Supravegherea executării obligațiilor prev. de art. 93 alin. (2) și (3) C. pen. se va face la Serviciul de Probațiune în temeiul art. 94 alin. (2) C. pen.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei daune morale către partea civilă E.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv de la 16 aprilie 2015 la zi.
În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 67 din 17 aprilie 2015 a Curții de Apel Craiova.
În baza art. 399 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 5 din 17 aprilie 2015 emis de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/54/2015.
În baza art. 275 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. a fost obligată persoana vătămată C., prin reprezentant legal D., la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care 223,09 lei cheltuieli judiciare efectuate la urmărirea penală.
Cheltuielile judiciare în cuantum de 150 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru persoana vătămată C. au rămas în sarcina statului și urmează a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției în contul B. Av. Dolj.
Împotriva hotărârii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a apelului de către inculpat.
Rezumativ, s-au solicitat următoarele:
- Rejudecarea cauzei de către instanța de fond pe motiv că judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate, respectiv F., tatăl minorei C.;
- Achitarea pentru infracțiunea de asistență și reprezentare neloială întrucât lipsește plângerea prealabilă, deoarece în cauză plângerea a fost depusă de D. care nu avea calitatea de reprezentant al minorei;
- Achitarea pentru șantaj întrucât operează disp. art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, inculpatul având reprezentarea că realizează activitatea de mediere privind încheierea unei tranzacții în latură civilă;
- Schimbarea încadrării juridice din șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. în art. 207 alin. (1) C. pen. deoarece fapta a fost comisă în scopul ca familia minorei să beneficieze, de îndată, de un drept de creanță iar nu dobândirea unui folos patrimonial injust;
- Schimbarea încadrării juridice din șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. în înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. dacă se apreciază că inculpatul a avut reprezentarea încheierii unei tranzacții legale cu reprezentantul părții vătămate, care însă s-a dovedit că nu este reprezentantul legal al minorei, activitatea prestată de inculpat a fost considerată ca având scopul inducerii în eroare a numitului E. și pricinuirii unei pagube pentru ca minora să beneficieze de îndată de despăgubiri bănești;
- În condițiile în care nu sunt întrunite condițiile pentru achitare, să se dispună amânarea aplicării pedepsei;
- Să se dispună ridicarea interdicției exercitării profesiei de avocat întrucât pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj nu este prevăzută aplicarea acestei pedepse complementare iar pedeapsa nu este necesară, eventual reducerea duratei pedepsei complementare.
Deși inculpatul a declarat că recunoaște faptele astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se desfășoare pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le-a contestat și a înscrisurilor prezentate, conform dispozițiilor art. 375 C. proc. pen.; iar instanța de fond, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4), 375 C. proc. pen., a admis cererea și a pronunțat o hotărâre în consecință; în faza judecății din apel, apelantul-inculpat A. a manifestat o conduită procesuală neadecvată, ce a condus implicit la acordarea mai multor termene de judecată, inclusiv la ultimul termen fixat din data de 15 ianuarie 2016 solicitându-se amânarea cauzei în vederea prezentării apărătorului său ales, deși s-au acordat expres anterior timpii necesari satisfacerii acestei dorințe, aparte de împrejurarea că, în fapt, inculpatul se afla deja în posesia unor concluzii scrise vaste precum și a unor numeroase înscrisuri ce erau în măsură să prezinte versiunea sa juridică într-o paletă largă și lămuritoare, având desemnat altfel și apărător din oficiu.
Mai mult, inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Olt, angrenat profesional preponderent în procese în materie penală, își încheie periplul judiciar din prezenta cauză prin darea unei declarații hilare în fața instanței de apel, în cadrul căreia explicitează că: "Revin asupra poziției de a-mi recunoaște faptele, astfel cum am declarat la nivelul instanței de fond. Prin manifestarea de recunoaștere a învinuirii eu am înțeles să recunosc doar mijloacele de probă strânse la dosar, respectiv convorbirile (...) nu mi-am însușit suma de bani consemnată în rechizitoriu pentru mine".
Abordând concret criticile din apel, evident că solicitarea apelantului inculpat grefată pe considerente strict procesuale, vizând admiterea apelului, desființarea sentinței și dispunerea rejudecării de către instanța de fond, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate, nu poate fi luată în considerare.
În acest sens facem trimitere la cele desfășurate la termenul de judecată din 9 iulie 2015, când instanța de fond tocmai că a pus în discuție calitatea procesuală a numitului D., de reprezentant legal al persoanei vătămate minore C.; reprezentantul legal al persoanei vătămate, numitul D., nu s-a opus, avocat G., pentru inculpat și avocat H. pentru persoana vătămată C. de asemenea nu se opun; reprezentantul parchetului solicită de asemenea să se constate că numitul D. este reprezentant legal al persoanei vătămate minore; iar instanța constată că numitul D. are calitatea de reprezentant legal al persoanei vătămate minore C.
Este real că la dosarul instanței de apel a fost depus un înscris din partea lui F., persoană despre care, altfel, fratele său a afirmat că a fost bătut și nu mai are discernământ, ce arată că este tatăl minorei și dorește să fie citat în proces în această calitate. Pe de altă parte, însă, este depusă și Încheierea din 29 septembrie 2015 a Curții de Apel Craiova (dosarul penal de viol comis de B. asupra minorei) unde expres se hotărăște că A. nu mai poate reprezenta cu loialitate interesele părții vătămate minore, chiar dacă pentru infracțiunea de asistență și reprezentare neloială pentru care a fost trimis în judecată separat a fost retrasă plângerea prealabilă, în contextul în care angajamentul de asistență a fost încheiat cu D., care are calitatea de martor, și care, la rândul lui, a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în cauză.
Or, toate aceste detalii nu pot să conducă la altceva, în momentul de față, decât, cel mult, la nașterea unei îndoieli în ce privește infracțiunea de asistare și reprezentare neloială, raportat la care s-a constatat că a fost urmărită la plângerea prealabilă, privitor la declarația reprezentantului legal al părții vătămate - D. - că își retrage plângerea, dispunându-se încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii. În măsura în care însă împotriva Sentinței penale nr. 125 din 9 iulie 2015 a Curții de Apel Craiova s-a exercitat apel doar de către inculpat, față de soluția de încetarea procesului penal ca urmare a retragerii plângerii pentru o infracțiune, lipsa de alte conotații juridice negative în persoana sa, se constată o lipsă de interes de a fi aprofundată situația sub aceste aspecte. Inclusiv eventuala solicitare subsidiară din partea inculpatului apelant de "achitare pentru existența disp. art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. întrucât lipsește plângerea prealabilă" ar putea conduce la o aceeași soluție procedurală de - încetare a procesului penal, potrivit art. 396 alin. (6) C. proc. pen. - raportat la respectiva infracțiune.
În ceea ce privește celelalte soluții propuse de apelantul inculpat - achitarea pentru șantaj întrucât operează disp. art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, inculpatul având reprezentarea că realizează activitatea de mediere privind încheierea unei tranzacții în latură civilă; schimbarea încadrării juridice din șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. în art. 207 alin. (1) C. pen. deoarece fapta a fost comisă în scopul ca familia minorei să beneficieze, de îndată, de un drept de creanță iar nu dobândirea unui folos patrimonial injust; sau, schimbarea încadrării juridice din șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. în înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. dacă se apreciază că inculpatul a avut reprezentarea încheierii unei tranzacții legale cu reprezentantul părții vătămate, care însă s-a dovedit că nu este reprezentantul legal al minorei, activitatea prestată de inculpat a fost considerată ca având scopul inducerii în eroare a numitului E. și pricinuirii unei pagube pentru ca minora să beneficieze de îndată de despăgubiri bănești; pe de o parte, nu sunt corespunzătoare instituției juridice a recunoașterii învinuirii, iar pe de altă parte, ceea ce în concret inculpatul pune în discuție este înseși caracterul irevocabil sau nu al declarației de recunoaștere a faptelor dată.
Or, raportat la această recunoaștere, sunt de reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului minor B. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 99 și următoarele C. pen., reținându-se că în seara de 26 august 2012, prin constrângere, a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată minoră C., în vârstă de 9 ani, persoană încadrată în grad mediu de handicap psihic.
În cursul cercetării judecătorești, partea vătămată C., s-a constitut parte civilă în procesul penal cu o sumă, reprezentând daune morale.
Aceasta a fost asistată de apărător ales - inculpat A. - avocat în cadrul Baroului Olt, în baza contractului de asistență juridică încheiat la 15 octombrie 2013 cu reprezentantul legal al minorei - D. (unchiul său).
Prin Sentința penală nr. 1294 din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/63/2013* s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. din infracțiunea prev. de art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. 1969 în infracțiunea prev. de art. 218 alin. (1), (2) și (3) lit. c) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen., aplicând inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 5 ani. A admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. și a obligat inculpatul B. în solidar cu partea responsabilă civilmente E. la plata sumei de 15.000 lei daune morale către partea civilă.
S-a reținut că din conținutul convorbirii ambientale din data de 25 martie 2015 a rezultat că avocatul inc. A. a exercitat presiuni psihice asupra persoanei vătămate E. întrucât a amenințat-o că, în cazul în care nu-i va da suma de 7.500 lei va solicita instanței de judecată, în calitate de apărător ales al părții civile C., ca inculpatul B. să fie condamnat la o pedeapsă mai mare, iar cuantumul daunelor morale stabilit de instanța de fond să fie majorat. De asemenea, avocatul inc. A. a susținut că, dacă pretențiile sale vor fi satisfăcute, va solicita instanței de apel clemență față de inculpat, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, fiindu-i indiferent dacă partea civilă va fi sau nu despăgubită pentru suferințele morale la care a fost supusă.
Pentru a afla exact de la avocat cum trebuie să procedeze cu banii solicitați de acesta din urmă, temându-se în continuare că fiului său i s-ar putea înrăutăți situația juridică, E. l-a contactat telefonic pe avocatul inc. A. în data de 08 aprilie 2015, întâlnindu-se cu acesta în aceeași zi la Cabinetul de avocatură situat pe str. (...) din Craiova. Cu această ocazie, persoana vătămată a precizat că poate să îi dea suma de 5.000 lei după sărbătorile pascale, iar diferența până la termenul de judecată din data de 22 mai 2015, avocatul inc. A. afirmând că, dacă va primi această sumă îl scapă pe fiul său "de pușcărie, îl va apăra la maxim", iar în caz contrar "va cere mărirea pedepsei" .
La data de 16 aprilie 2015 s-a procedat la organizarea unei activități surprindere în flagrant a inculpatului A., organele de urmărire penală punând la dispoziția persoanei vătămată E. suma de 5.000 lei, formată din 20 bancnote în cupiura a 100 RON fiecare și 60 bancnote în cupiura a 50 RON, marcate chimic cu praf fluorescent.
Bancnotele în cupiura a 100 RON cu seriile: 057C0360270, 095B5524861, 083E4289280, 057D0654098, 072A3566597 și bancnotele în cupiura a 50 RON cu seriile: 094C6625369, 052B0422305, 058E0021119, 072D4156544, 63A2618077 au fost marcate criminalistic prin inscripționare cu creion galben fluorescent cu mențiunea olograf "16 aprilie 2015 - șantaj - x/P/2015".
În jurul orei 9:15, persoana vătămată E. însoțit de organele de urmărire penală, a ajuns la Cabinetul de avocatură "A.", iar în biroul acestuia a avut din nou discuții legate de situația juridică a inculpatului B.. E. l-a întrebat din nou pe inculpatul A. pentru ce va da suma de 5000 lei din cei 7500 lei pretinși, iar acesta i-a precizat că-l va ajuta pe copil prin solicitarea către instanță a micșorării pedepsei și daunelor morale.
Cu privire la daunele morale, inculpatul A. a precizat că nu le va mai cere iar persoana vătămată să se grăbească să-i aducă și diferența de 2500 lei. După ce E. i-a înmânat suma de 5000 lei, inculpatul A. a luat banii și fără să-i numere i-a introdus într-un sertar din bibliotecă. Cu aceeași ocazie, i-a precizat în mod clar că dacă nu-i va da toată suma de 7500 lei, copilul său va ajunge la pușcărie, cu o pedeapsă mult mai mare, iar cu privire la cuantumul daunelor morale, va cere majorarea lor.
Persoana vătămată E. a părăsit biroul inculpatului, ocazie cu care echipa operativă a intervenit declinându-și calitatea și scopul prezentei în acel loc. I s-a solicitat inculpatului A. să declare dacă a primit vreo sumă de bani de la persoana vătămată, iar acesta a confirmat faptul că a primit suma de 5000 lei. Totodată a indicat un sertar din bibliotecă iar în urma verificării a fost găsită suma de 5000 lei.
S-a procedat la verificarea bancnotelor găsite în biroul inculpatului A., stabilindu-se că acestea corespund întocmai cu cele înscrise în procesul-verbal din 15 aprilie 2015, orele 15,00.
Cu ocazia verificării sub lumină ultravioletă a palmelor inculpatului pe acestea s-au observat urme de praf galben fluorescent.
În consecință, cu deplin drept, fapta inculpatului din data de 25 martie 2015 constând în aceea că a exercitat acte de presiune psihică asupra persoanei vătămate E. pe care a constrâns-o să îi remită suma de 7500 lei, amenințând-o că în caz contrar va pune concluzii la instanța de apel în calitate de avocat al minorei C., în sensul ca inculpatul B., (fiul persoanei vătămate din această cauză, E.) să îi fie majorată sancțiunea educativă privativă de libertate aplicată în primă instanță pentru infracțiunea de viol reclamată de minora C., și totodată va solicita majorarea daunelor morale pentru aceasta, - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă calificată, prevăzută de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen., fapta fiind comisă de inculpat în scopul de a obține pentru sine în mod injust un folos patrimonial.
Aspectele negative prezentate constant de către inculpat persoanei vătămate E., în sensul că în situația în care nu îi va remite această sumă de bani, situația juridică a fiului său se va agrava, au alertat-o în mod efectiv pe persoana vătămată, având în vedere capacitatea intelectuală, pregătirea profesională, studiile (școală profesională), astfel încât posibilitatea măririi cuantumului pedepsei, a despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare a fost una reală și credibilă în reprezentarea persoanei vătămate, elocvente în acest sens fiind notele de redare a discuțiilor din mediul ambiental (".. În cazul că nu vă dă banii? Inc: Eu nu-l apăr, îl condamn .. Tu ai făcut vreodată pușcărie? În cazul în care nu plătești eu zic: Măriți-i pedeapsa, nu-i da 5, dă-i 9.. Nu mai păstra cât are de dat 200 de milioane sau cât are și mai pune-i încă 20, încă 40, încă 60...dacă tu nu aduci banii ăștia, eu, acum, în instanță îți mai pun chitanță pe 20 de milioane.. Nu-i plătești, începe executarea silită împotriva ta și-ți mai pun și eu o chitanță de 20 de milioane și executorul încă una de 20..lei 60 dintr-un foc..").
Tăgăduirea, în aceste condiții, de către inculpatul apelant a însăși stării de fapt, prin soluțiile de achitare sau de schimbare a încadrării juridice propuse, prin faptul că susține că a avut reprezentarea că realizează activitatea de mediere privind încheierea unei tranzacții în latură civilă; că fapta a fost comisă în scopul ca familia minorei să beneficieze, de îndată, de un drept de creanță iar nu dobândirea unui folos patrimonial injust pentru sine; că a avut reprezentarea încheierii unei tranzacții legale cu reprezentantul părții vătămate, care însă s-a dovedit că nu este reprezentantul legal al minorei, nu pot fi luate în considerare.
Consimțământul valabil exprimat de inculpat în fața organului judiciar cu privire la recunoașterea vinovăției are un caracter irevocabil, câtă vreme nu este afectat de vreun viciu de consimțământ.
Inculpatul a fost asistat de avocat, la rândul său inculpatul este avocat, manifestarea de voință a fost exprimată în cunoștință de cauză și nu poate fi retractată. Inculpatul a fost informat în mod complet asupra detaliilor acuzației, de altfel inclusiv poziția juridică finală exprimată de inculpatul apelant în cauză privitoare la "recunoaștere" a fost aceea că - "din punct de vedere procedural consider că nu am altă variantă juridică și trebuie să merg în continuare pe procedura simplificată".
Soluțiile procedurale propuse în apel, favorabile inculpatului, nu pot deriva decât dintr-o prezumtivă schimbare a situației stării de fapt sau o nuanțare ce deviază substanțial de la cele concret imputate, și astfel nu pot fi luate în considerare.
În ceea ce privește procesul de individualizare a pedepsei, este de reținut că s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modalitatea de comitere a infracțiunii, gradul de pericol social al acesteia, consecințele produse, scopul urmărit, dar și situația personală a inculpatului, situația familială, profesională, starea de sănătate, conduita anterioară bună, împrejurarea că beneficiază de caracterizări favorabile din partea unor clienți și a unei părți a corpului avocaților, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, iar pe parcursul procesului a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței și a fost de acord să achite părții civile suma solicitată cu titlu de daune morale.
Toate aceste elemente au fost de natură să conducă la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei se va putea realiza prin aplicarea unei pedepse principale situate aproape de limita minimă prevăzută de lege, astfel cum a fost redusă ca efect al aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., dispunându-se condamnarea temeinică a inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare sus