ÎCCJ, Decizia nr. 101/2016

ÎCCJ, Decizia nr. 101/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia penală nr. 101/2016

Asupra apelului de față:

În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:

I. Judecata în primă instanță

ângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în Dosarul nr. x/P/2013 a fost trimis în judecată inculpatul A., deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (9 acte).

S-a reținut în esență că în perioada 2008- 2012, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de primar al municipiului Pașcani, inculpatul A. a semnat mai multe contracte și acte adiționale la contracte prin care s-au creat foloase materiale pentru două societăți care aparțineau familiei sale, reprezentate legal de fiul său, numitul B., după cum urmează:

- actul adi

țional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală, reprezentată prin B., fiul acestuia, în calitate de concesionar;

-

actul adi

țional la contractul de concesiune din 16 martie 1968 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală, reprezentată prin B., în calitate de concesionar;

-

contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civil

ă Medicală, reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani;

- contractul de

închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar;

- contractul de

închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar;

- contractul de

închiriere din 29 martie 2010, anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, reprezentată prin B.;

- contractul de

închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL, reprezentată de B.

- contract de

închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul primarului, în calitate de locatar;

- contract de

închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar.

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de

18 octombrie 2013 sub nr. x/1/2013.

La termenul de la 20 februarie 2014 s-a dispus trimiterea cauzei la judec

ătorul de cameră preliminară spre competentă soluționare,

constat

ându-se că în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească, ceea ce a atras incidența dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen.

Prin

încheierea nr. 307 dată în ședința de cameră de consiliu de la data de 31 martie 2014 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2013, în baza art. 346 alin. (1) cu referire la art. 345 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de excludere a probelor, respectiv a mijloacelor de probă - declarațiile martorului

E. din data de 10 aprilie 2013

și înscrisurilor, studiul de oportunitate din anul 2009 al Primăriei Municipiului Pașcani și proiectul de hotărâre privind concesionarea directă a terenului în suprafață de 110 m

2

situat în Pașcani, str. XX nr. 22-24 - formulată de apărătorul ales al inculpatului A.

S-a constatat legalitatea sesiz

ării instanței, respectiv a rechizitoriului din 26 septembrie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în Dosarul nr. x/P/2013 (x/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție) prin care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată în stare de libertate inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253

1

alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (9 acte), administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauza menționată.

S-a dispus

începerea judecății privind pe inculpatul A.

Prin

încheierea nr. 12 C dată în ședință de cameră de consiliu de la 29 aprilie 2014 de către completul de judecători cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2014 a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii de ședință nr. 307 din 31 martie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a stabilit termen

în ședință publică la data de 13 mai 2014, cu citarea inculpatului A., încunoștințarea

ap

ărătorului ales și adresă la Baroul București pentru desemnare apărător oficiu.

Pe parcursul cercetării judecătorești în prima instanță

au fost audiați inculpatul A., martorii din acte F. și G., precum și martorii solicitați în apărare de către inculpat, numiții H., I. și J.

A fost încuviințată proba cu înscrisuri solicitată de inculpat, constând în caracterizări emise de diverse persoane și instituții, care configurează profilul moral și implicarea în viața socială, economică și politică a inculpatului, înscrisuri anterioare din perioada anterioară, respectiv anii 2006-2009 și extrase de presă, cu mențiunea că toate înscrisurile circumstanțiază persoana inculpatului anterior funcției deținute, anterior prezentului mandat.

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale) cu referire la art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

În baza art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, în condițiile art. 65 C. pen. anterior s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de primar ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii pe o durată de 10 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 86

1

C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 7 ani și 6 luni, reprezentând termen de încercare în condițiile art. 86

2

C. pen. anterior.

S-a făcut aplicarea art. 86

3

anterior cu referire la art. 5 C. pen., în sensul că pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași:

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86

4

C. pen. anterior.

În baza art. 359 C. proc. pen. anterior s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

4

C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 50 RON s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.

Inculpatul A.

, de formație medic, a activat în cadrul SCM C. SRL, începând cu anul 1994 până în anul 2004, în perioada 2004-2008 a exercitat un prim mandat de deputat în Parlamentul Românei, activând ca membru în Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, începând cu luna iunie 2008 și până în luna noiembrie 2012 a deținut funcția de Primar al Municipiului Pașcani, când a fost ales deputat al doilea mandat în Parlamentul României, din partea Circumscripției electorale nr. WW lași.

Din datele furnizate de Oficiul Registrului Comer

țului de pe lângă Tribunalul lași, în perioada analizată, B., fiul inculpatului, figura ca asociat unic și administrator în cadrul societăților C. SCM Pașcani și, respectiv D. SRL Pașcani.

Fa

ță de activitățile autorizate în mai multe paliere de medicină și/sau stomatologie, verificările efectuate în evidențele Direcției de Sănătate Publică lași - Registrul cabinetelor medicale, au relevat faptul că SCM C. a fost înființată la data de 12 iulie 2000 la solicitarea inculpatului A., iar fiul acestuia B. a fost desemnat ca reprezentant legal. De asemenea, SC D. SRL a fost înființată în data de 28 aprilie 2011 la solicitarea numitului B., care a fost desemnat reprezentant legal.

Inculpatul A.

, în calitatea sa de primar al Mun. Pașcani a perfectat 9 (nouă) acte juridice, cu societăți aparținând fiului său B., în care de altfel, a activat și el până la m

omentul dob

ândirii calității de primar, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Cele 9 (acte) juridice

în concret încheiate de către inculpat în calitatea sa de primar sunt următoarele:

- act adi

țional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul ex primarului, în calitate de concesionar;

- act adi

țional la contractul de concesiune din 16 martie 1998 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar;

- contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civil

ă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect al contractului de concesiune exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani;

- contract de

închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar;

- contract de

închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar;

- contract de

închiriere din 29 martie 2010 anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, prin B.;

- contract de

închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL reprezentată de B.;

- contract de

închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar;

- contract de

închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar.

Din toate actele

încheiate unul singur privește concesiunea prin încredințare directă a suprafeței de 110 m

2

teren intravilan, situat în imediata vecinătate a sediului SC C. SRL și vis-a-vis de Primăria orașului Pașcani (actul de concesiune din 23 noiembrie 2009, înregistrat la Primăria Pașcani din 23 noiembrie 2009), iar restul au

ca obiect derivat activitatea de publicitate stradal

ă prin panouri publicitare și/sau totemuri de dimensiuni considerabile, amplasate pe suprafețe de teren de la 1 m

2

până la 5 m

2

, în intravilanul orașului Pașcani, în zonele cu cea mai bună vizibilitate, cu expunere și receptare eficiente, atât pentru traficul pietonal, cât și pentru cel auto și transportul în comun.

Inculpatul a sus

ținut că actele semnate cu societatea fiului său au în spate, fie documentația legală aferentă, fie hotărâri ale consiliului local, iar în măsura în care existau asemenea hotărâri el, în calitatea sa de primar, era obligat să perfecteze contractele respective, inclusiv pe cel având ca obiect atribuirea suprafeței de 110 m

2

pentru amenajarea unei parcări necesare firmei fiului său.

Martora K., func

ționar public în cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, în cursul urmăririi penale a relatat că cunoșteau despre faptul că cele două societăți comerciale aparțin familiei inculpatului și că reprezentantul lor legal era fiul acestuia, că manifesta aroganță și încăpățânare în raporturilor profesionale, cerând să se facă lucrurile într-un anumit fel, obișnuia să spună „eu sunt medic, nu răspund, rezolvați voi, veniți cu soluții", ori că nu au sesizat existența unui eventual conflict de interese al primarului datorită volumului mare de activitate, dar au aflat mai târziu, în perioada aprilie-mai 2012, din zvonistica generată de unele articole din presa locală, că inculpatul nu a exercitat presiuni asupra sa, însă dat fiind faptul că știau că unele contracte sunt perfectate cu firme de familie, se străduiau în carul compartimentului patrimoniu să nu depășească termenele legale de rezolvare a lucrărilor.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administra

ția publică locală, Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și regulamentele instituției că, în cadrul procedurilor de evaluare și avizare la nivelul compartimentelor de specialitate ale primăriei a documentelor referitoare la închirierea, ori concesionarea domeniului public al orașului, structura de patrimoniu este prima care întocmește un raport de specialitate, iar funcționarii au obligația sesizării oricăror inadvertențe, neconcordanțe, ori elemente de nelegalitate în dosarele luate în lucru.

Aceste aspecte sunt evocate

și de martora L., director executiv al Direcției economice, care a arătat că, în virtutea atribuțiilor de serviciu, a semnat contractele din 24 ianuarie 2012 în care figurau ca parte SC C. SCM, fără a cunoaște despre relația de rudenie între reprezentantul legal și primar, împrejurare care trebuia sesizată de către funcționarii din Compartimentul patrimoniu, care analizează toate documentele și semnează primii actele.

Acela

și compartiment preia contractele după avizarea pentru legalitate de către structura juridică și de contencios, pentru a le transmite Direcției economice pentru aplicarea vizei de control financiar preventiv.

Martora L.

a mai declarat că, în cursul anului 2010, primăria a fost auditată de inspectorii Curții de Conturi, care au constatat existența unui debit de 18 miliarde ROL în sarcina fostului primar, generat de o taxă purtătoare de dobânzi și penalități, neachitată la scadență, în legătură cu ocuparea abuzivă a domeniului public, a unei suprafețe de teren concesionată, pe care acesta a edificat un centru de analize medicale și o delimitare ilegală cu gard a perimetrului respectiv.

În cadrul Compartimentului patrimoniu se redactează contractele de închiriere și/sau concesiune și se aplică prima semnătură, după care lucrările având ca obiect convenții de închiriere se transmit ia sectorul urbanism, iar cele vizând acte de concesiune merg direct la serviciul juridic.

Martorul M., func

ționar în cadrul Compartimentului patrimoniu știa despre faptul că SC C. a aparținut primarului, iar B. este fiul acestuia, dar nu a sesizat 4H existența conflictului de interese, aceasta excedând atribuțiilor stabilite prin fișa postului, aspect care i-a fost însă reclamat de juristul primăriei, martorul F., după ce a văzut proiectul hotărârii de consiliu local, că inculpatul era mai încrezut și, obișnuind să spună că, deși provine din alt mediu, face administrație la un nivel excepțional, fără să țină seama de sugestiile subalternilor, care sunt singurii ce pot fi trași la răspundere.

Martorul F.

, consilier juridic în cadrul primăriei din anul 2007, după ce a evocat circuitul documentelor având ca obiect solicitările de genul celor analizate în prezenta cauză, a declarat că a semnat contractele în virtutea atribuțiilor de serviciu, însă de vreme ce acestea nu mai treceau în compartimentul său după ce primeau toate vizele și aprobările - inclusiv de la secretarul primăriei și, respectiv, primar - neputând vizualiza documentele semnate chiar de către primar, nu putea nici să sesizeze incompatibilitatea sau conflictul de interese privind pe conducătorul instituției, aflând despre aceste împrejurări ulterior, din presa locală, de la colegi, etc.

În contextul descris, cunoscând despre relația de rudenie existentă între inculpatul A. și reprezentantul legal al celor două societăți, martorul a atenționat-o pe numita N., care deținea funcția de consilier al primarului și avea studii juridice, căreia i-a explicat că este nelegal ca acesta să semneze contractele.

Aceasta este explica

ția faptului că ex primarul îl evita pe martor, excluzându-l din relaționarea instituțională, păstrând în schimb o legătură strânsă cu sectorul patrimoniu, în carul căruia se redactau contractele ce urmau să fie perfectate cu societățile fiului său.

Tot astfel, martorul a ar

ătat că, în cursul anului 2009, în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurate în biroul secretarului primăriei, în persoana numitului E., aceștia l-au atenționat pe inculpat cu privire la existența stării de conflict de interese relativ la inițierea de către ex primar

a unei hot

ărâri de consiliu local având ca obiect concesionarea unei suprafețe de 110 m

2

teren intravilan către SC C. SRL, aparținând inculpatului B.

C

ât privește acest ultim aspect, se impune detalierea în coordonatele ce succed.

Dup

ă ce proiectul de hotărâre inițiat de inculpat a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Pașcani, datorită avertizărilor secretarului și consilierului juridic, inculpatul l-a determinat pe martorul G., fost consilier municipal și angajat al SC C. SRL, să inițieze și să susțină același proiect în cadrul corpului deliberativ al municipiului.

Martorul F.

a arătat în fața primei instanțe, că a constatat inadvertențe între proiectul inițiat de inculpat și cel de-al doilea proiect inițiat de consilierul local având în vedere valoarea redevenței stabilită în studiul de oportunitate. Anexa la studiul de oportunitate inițial conținea o redevență mai mare decât cel de-al doilea studiu. Redevența în studiul inițial era la cea. 1000 de euro, iar cel de-al doilea studiu suma redevenței era de 250 euro.

De asemenea, acela

și martor a arătat că relația dintre inculpat și funcționarii primăriei era o relație normală, însă existau și anumite conflicte referitoare la documentele ce trebuiau întocmite. Inculpatul încerca să impună un anumit punct de vedere. Chiar martorul a perceput personal un ton diferit al inculpatului în legătură cu acte pe care le-a întocmit, respectiv o schimbare de comportament, un ton mai ridicat. Existau acuze din partea inculpatului că anume activități pe care primăria trebuia să le realizeze nu ieșeau și atunci învinovățea pe funcționarii respectivi. Aceste afirmații erau făcute după ieșirile primarului la TV.

Tot martorul a precizat c

ă inculpatul era foarte insistent și a apreciat că avea un interes, procedând în asemenea modalitate, fiind vorba de societatea familiei sale. Au mai fost și alte situații în care inculpatul a fost insistent în întocmirea actelor pe care i le solicita, când era vorba să întocmească vreun răspuns pentru vreo anumită persoană, i se solicita să urgenteze întocmirea vreunei adrese de răspuns. Astfel de solicitări insistente erau legate de întocmirea de către el a unor acte către alte societăți juridice. Se mai întâmpla ca inculpatul să aibă astfel de insistențe în ceea ce privește activitatea sa, dar nu era un mod de lucru constant.

Martorul G. a declarat c

ă a fost coleg de facultate cu fiul inculpatului, iar anterior mandatului de consilier local, a activat în societatea acestuia ca medic, precum și în organizația locală de partid, condusă de inculpatul A.

În acest context, inculpatul, dar și conducerea SC C. SRL, respectiv, fiul acestuia, i-au cerut martorului să inițieze proiectul, să-l susțină în ședința consiliului și să-l voteze.

Ini

țial martorul s-a abținut de la vot, însă cum hotărârea nu a putut trece, fiind necesară o majoritate calificată de 2/3 din voturile consilierilor,

inculpatul A.

l-a interpelat cerându-i să nu se abțină, ci să voteze, inculpatul fiind cel care s-a adresat președintelui ședinței de consiliu, O., momente urmate de reluarea procedurii de vot și adoptarea hotărârii

HCL nr. 170 din 26 octombrie 2009, prin care s-a aprobat concesionarea direct

ă, fără licitație publică, pentru o perioadă de 25 de ani, la un preț de 940 RON/an sau 219 euro/an, la cursul stabilit de Banca Națională a României în ziua plății, a terenului în suprafață de 110 m

2

situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ, mun. Pașcani, către SC C. SCM, în vederea amenajării spațiului necesar pentru parcarea autoturismelor aferente laboratorului de analize medicale existent, proprietatea acesteia.

Consiliul Local al mun. Pa

șcani a fost convocat în ședința din data de 26 octombrie 2009 prin dispoziția din 22 ianuarie 2009 emisă și semnată de inculpat și prevedea la pct. 11 „Proiect de hotărâre privind concesionarea fără licitație publică a terenului (...).

G. a mai declarat c

ă, după adoptarea hotărârii a constatat existența unor neconcordanțe între conținutul proiectului și forma votată, în sensul că redevențele cuvenite municipiului au fost diminuate, aspect inexplicabil și care nu a fost atacat în procedura contenciosului administrativ.

Din verific

ări a rezultat că proiectul inițial prevedea un preț al concesiunii de 1021 euro/an, iar hotărârea adoptată ulterior, în condițiile arătate, a stabilit pentru concedent o redevență de 940 RON/an sau 219 euro/an, la cursul stabilit de Banca Națională a României în ziua plății.

Acest aspect denot

ă dorința inculpatului de a stabilit prețuri preferențiale pentru societatea familiei sale, situație care a fost îndreptată ulterior, prin adoptarea HCL nr. 42 din 28 februarie 2013, de aprobare a nivelului redevențelor aferente terenurilor situate în zona „A" și „B", proprietate publică și privată a mun. Pașcani.

De altfel,

în perioada 2003-2007, societatea inculpatului ocupase și folosise fără drept o suprafață de 112 mp din totalul de 180 m

2

concesionați prin efectul hotărârii evocate mai sus, primăria emițând decizia de impunere din 17 februarie 2007, care a stabilit în sarcina SC C. SRL obligația de plată a sumei de 1.225.436 RON, reprezentând taxă pentru ocuparea ilegală a domeniului public și accesorii aferente.

Se impune precizarea c

ă suprataxa pentru ocuparea abuzivă a domeniului public fusese stabilită prin HCL nr. 81 din 31 mai 2007, iar prin HCL nr. 139 din 30 august 2008, inițiată de inculpat în mandatul de primar, aceasta a fost eliminată.

Cererea societ

ății de anulare a actului de impunere a fost respinsă, ca nefondată, de Curtea de Apel lași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 335 din 26 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/45/2010, cauza aflându-se în prezent pe rolul instanței supreme în faza procesuală a recursului.

Împrejurarea imputării a fost constatată, după cum s-a arătat mai sus, de controlul Curții de Conturi din luna noiembrie 2011 și, alături de demersurile secretarului primăriei, care a solicitat informații privind evidența societăților medicale și/sau comerciale care perfectaseră contracte cu instituția, au declanșat operarea unor modificări în declarațiile de avere și interese ale inculpatului, culminând cu divorțul acestuia și partajul voluntar al bunurilor.

Martorul E., secretarul prim

ăriei a arătat că în toamna anului 2011 au apărut primele suspiciuni cu privire la conflictul de interese în care s-ar fi găsit fostul primar, motivat de mișcarea unor bunuri imobile din patrimoniul acestuia în cel al soției, survenită ulterior divorțului de conivență al celor doi, în primăvara anului 2011.

De altfel,

împrejurarea desfacerii pur formale a căsătoriei, în condițiile în care cei doi au locuit tot timpul împreună, etc, a fost menționată de toți martorii și de inculpatul însuși, care a arătat că a fost un divorț de complezență, dublat de partaj, cerut de soție, cu care el a fost de acord pentru a asigura acesteia și copiilor săi toate bunurile dobândite, aceștia recăsătorindu-se în toamna aceluiași an.

Acela

și martor a detectat că inculpatul își refăcea declarațiile de avere și, date fiind și constatările inspectorilor de conturi, a solicitat relații relevante la Registrul Comerțului și prefectură, iar apoi a sesizat organele de urmărire penală și A.N.I.

În ultimul an de mandat (anul 2012) ex primarul a interzis șefilor de compartimente cu atribuții în procedura administrativă să-i pună la dispoziție documentele necesare desfășurării activității, ajungând în situația ca aceste acte să-i parvină cu întârziere sau deloc.

În același context, martorul a declarat că mapele de corespondență, documentele, contractele comerciale, actele juridice erau verificate de consilierii personali ai primarului și de administratorul public, care aveau în subordine și Compartimentul patrimoniu, unde se promovau contractele privind proprietatea publică și privată a mun. Pașcani.

Demersurile explicate apar a fi evident abuzive

și completează o manieră de conducere a instituției deja conturată prin declarațiile celorlalți martori, potrivit cu care inculpatul era sfătuit de mai mulți consilieri personali, dintre care cel puțin un avocat și obișnuia să replice colaboratorilor sau subordonaților că lucrurile se vor face în primărie cum dorește el și că nu poate răspunde în fața organelor judiciare, întrucât s-a consultat cu avocații săi.

Declara

țiile inculpatului, potrivit cu care, la preluarea mandatului de primar, le-a cerut colaboratorilor și subordonaților să-l ajute în activitatea sa și să-l avertizeze ori de câte ori apar situații de nelegalitate, sunt opuse realității dovedite prin celelalte probe administrate.

Mai mult,

în versiunea acestuia, te afli în conflict de interese când produci o pagubă primăriei, nu când aduci ceva beneficii, chiar mici, ori aduce un folos semnificativ firmei fiului tău; putea foarte bine să dea viceprimarului să semneze contractele să nu apară numele său, să nu-și

fac

ă singur rău; or, în această situație a existat o interpretare eronată din partea mea, cât privește conflictul de interese în exercitarea funcției publice, în sensul că nu a cunoscut prevederile legale în materie și nici nu a fost avertizat de funcționarii cu atribuții despre aceasta.

În plus, acesta a exprimat convingerea că sesizarea organelor judiciare de către secretarul primăriei urmează denunțului său la Direcția Națională Anticorupție privind ilegalități comise în instituție, având așadar caracterul unei răzbunări.

Din adresa din 21 iunie 2013 a Prim

ăriei Pașcani, Serviciul taxe și impozite rezultă sumele infime, unele de ordinul câtorva zeci de lei pe an, pe care instituția Ie-a încasat în executarea contractelor perfectate cu SC C. și SC D. SRL, aparținând fiului inculpatului.

Înalta Curte, ca instanță de fond, a evaluat coroborat ansamblul mijloacelor de probă administrate stabilind în mod concret contribuția inculpatului A. și a constatat că vinovăția sa în comiterea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată (9 acte materiale), în condițiile mai sus arătate este dovedită.

Astfel, declara

țiile martorilor G., F., date în cursul urmăririi penale, declarațiile acelorași martori date în cursul cercetării judecătorești, declarațiile martorilor L., K., M., E. date în cursul urmăririi penale, declarațiile martorilor J., I., H. se coroborează cu declarațiile inculpatului A. date, atât în cursul urmăririi penale, cât și cele date în cursul cercetării judecătorești, dar cu înscrisurile din dosarul de urmărire penală, respectiv contract de concesiune din 25 iunie 1995, contract de concesiune din 16 martie 1998, contract de închiriere din 4 februarie 2011 și contract în continuare, contract din 29 martie 2010, contract de concesiune din 23 noiembrie 2009, act adițional la contract de concesiune, din 15 iunie 1995, Hotărârea privind concesionarea directă a terenului în suprafața de 110 m

2

situat în str. XX nr. 22-24 proprietate publică a mun. Pașcani; mai multe declarații de interese, alte acte, declarații privind interese personale ale alesului local din 9 iulie 2008 A., declarații de avere din 10 iunie 2009 privind A.; dispoziții ale primarului și decizii ale primăriei, rapoarte de nelegalitate; Hotărârea nr. 170 privind concesionarea directă a terenului în suprafața de 110 m

2

situat în str. XX nr. 22-24 proprietatea publică a mun. Pașcani către Cabinet C. SCM, Hotărârea nr. 171 privind modificarea și completarea HCL nr. 117 din 31 iunie 2007 privind

desemnarea reprezentarea Consiliul Local al Mun. Pa

șcani în Comisiile pentru evaluarea și asigurarea calității organizată în unitățile școlare din mun. Pașcani, modificată și completată de HCL nr. 127 din 30 august 2008, Hotărârea nr. 172 privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Local nr. 86 din 31 mai 2007 privind nominalizarea reprezentanților Consiliului Local în Consiliul de Administrație ale unităților de învățământ din mun. Pașcani, modificată și completată de HCL nr. 126 din 30 septembrie 2008; hotărârea nr. 173 privind aprobarea funcționării Creșei - Serviciul social specializat pentru creșterea, îngrijirea și educarea timpurie a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 4 ani din subordinea Consiliului Local al Mun. Pașcani, ca instituții cu personalitate juridică, cu sediul în mun. Pașcani, înscrisuri privind taxe și impozite, sentința nr. 335 din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel lași, secția contencios administrativ și fiscal, privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasiv a pârâtului Serviciul Finanțelor Publice Pașcani, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea având ca obiect suspendarea efectelor deciziei de impunere din 17 decembrie 2007, anularea deciziei din 17 mai 2010 și a deciziei de impunere din 17 decembrie 2007, obligarea la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri, formulată de reclamanta SC C. SRL în contradictoriu cu pârâții Serviciul Finanțe Publice Locale Pașcani, mun. Pașcani și Primarul Mun. Pașcani, sentința penală nr. 1337 din 16 septembrie 2011 a Tribunalului lași, secția comercială și contencios administrativ în Dosarul nr. x/II/2010; dispoziții ale primarului, rapoarte de nelegalitate privind dispoziția Primarului Municipiului Pașcani de Imputare și Recuperare a unor Sporuri Funcționarilor Publici; hotărârile adoptate de Consiliul Local al Mun. Pașcani în ședința ordinară din 26 octombrie 2009; rapoarte de nelegalitate, decizii ale primarului, o parte din actele în original din primul volum - ședința ordinară din 31 martie 1995, hotărâri ale primarului; alte acte.

În declarația dată, în primă instanță, inculpatul A. a recunoscut că a semnat cele 9 acte, considerând că a greșit făcând acest lucru, dar nu a conștientizat că va fi în conflict de interese, aceste acte nefiind semnate cu premeditare în interesul de a obține folase materiale.

Ap

ărările formulate de inculpatul A. nu se susțin, întrucât din mijloacele de probă administrate rezultă că în exercitarea funcției de primar a semnat acte pentru societățile SC C. SCM și SC D. SRL, firme ce aparțineau fiului inculpatului B., (anterior funcției deținute aparțineau inculpatului), cu consecința generării unui folos material pentru acesta, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleași rezoluții infracționale.

Inculpatul,

în calitate primar se circumscrie accepțiunii de funcționar public, ce intră în sfera dispozițiilor art. 147 C. pen. anterior, cu referire la art. 145 din același cod, corelate cu prevederile Legii nr.

215/2001 privind administra

ția publică locală, Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și regulamentele instituției, Legii nr. 176/210 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, prin exercitarea concretă a atribuțiilor ce decurg din această funcție a semnat acte de concesiune prin încredințare directă a suprafeței de 110 m

2

teren intravilan, situat în imediata vecinătate a sediului SC C. SRL și vis-a-vis de Primăria orașului Pașcani (actul de concesiune din 23 noiembrie 2009, înregistrat la Primăria Pașcani), precum și cele referitoare la activitatea de publicitate stradală prin panouri publicitare și/sau totemuri de dimensiuni considerabile, amplasate pe suprafețe de teren de la 1 m

2

până la 5 m

2

, în intravilanul orașului Pașcani, în zonele cu cea mai bună vizibilitate, cu expunere și receptare eficiente, atât pentru traficul pietonal, cât și pentru cel auto și transportul în comun.

Inculpatului, de

și i s-a atras atenția cu privire la existența stării de conflict de interese relativ la inițierea unei hotărâri de consiliu local având ca obiect concesionarea unei suprafețe de 110 m

2

teren intravilan către SC C. SRL, aparținând fiului său, inițial a retras proiectul de hotărâre de consiliu pentru aprobarea concesionării directe, fără licitație, pentru ca ulterior să-l determine pe martorul G., fost consilier municipal și angajat al SC C. SRL să inițieze și să susțină același proiect în cadrul corpului deliberativ al municipiului, fiind discuții cu privire la procedura de vot și reluarea procedurii la intervenția inculpatului A., existând inadvertențe cu privire la preț, în condițiile arătate.

Astfel, din activitatea concret

ă a inculpatului a rezultat caracterul repetat, acela că prin exercitarea funcției de primar deținută a încălcat prerogative ale atribuțiilor specifice pentru folosul obținut de fiul său ca deținător al societăților menționate, acesta neputându-se prevala de faptul că existau acte justificative și documentații, acestea fiind date ca urmare a conduitei ilicite a inculpatului.

Înalta Curte nu a avut în vedere apărările formulate cu privire la martorul E., secretarul primăriei că a semnat actele de legalitate și atragerea atenției cu privire la sesizarea conflictului de interese în condițiile existenței unor relații de dușmănie, pe de-o parte pentru că pentru acest ultim aspect judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței supreme s-a pronunțat și a apreciat ca fiind legală declarația dată de acesta pe formular, neputând exista sentimente subiective ca acela de dușmănie, iar pe de ală parte, semnarea actelor, după verificare îi incumba obligației deținute.

Mai mult acest martorul a sesizat organele judiciare, neav

ând nicio legătură cu denunțul formulat de inculpat la Direcția Națională Anticorupție.

Prima instanță nu a reținut apărările inculpatului A. din concluziile scrise cu privire la existența vizelor de legalitate de la compartimente pentru fiecare act încheiat, întrucât declarațiile martorilor au evidențiat în concret modul în care inculpatul a acționat, comportamentul avut și încercarea de a obține foloase pentru societățile fiului său.

De asemenea, nu a avut

în vedere nici adresa CNMSI din 05 decembrie 2012 aflată la dosar cu privire la faptul că nu au existat contracte de achiziții publice cu autorități locale și/sau județene, întrucât infracțiunea de conflict de interese este o infracțiune de pericol, natura folosului fiind nu numai materială, ci și de orice natură, așa cum prevăd dispozițiile referitoare la conflictul de interese.

Totodat

ă, nu a reținut nici apărările legate de studiul de oportunitate din anul 2009 al Primăriei Municipiului Pașcani ce calcula o redevență de 219 euro/an în raport cu cea de 1021 euro/m

2

, cel din urmă raport că nu ar fi avut nicio relevanță, având în vedere declarația martorului F., dată în cursul cercetării judecătorești, în faza primei instanței, în care acesta la întrebarea formulată de reprezentantul Ministerului public „Dacă a existat inadvertență între proiectul inițial și proiectul ulterior legat de cuantumul redevenței? răspunsul martorului a fost „Da, am constatat inadvertențe între proiectul inițiat de inculpat și cel de-al doilea proiect inițiat de consilierul local având în vedere valoarea redevenței stabilită în studiul de oportunitate, Anexa la studiul de oportunitate inițial era la cea. 1000 de euro, iar la cel de-al doilea studiu suma redevenței era de 250 euro".

De asemenea, prima instan

ță nu a reținut nici precizarea că sunt 7 acte materiale și nu 9 acte materiale, în sensul că s-ar fi trecut de două ori un act care același număr, întrucât sunt două acte diferite contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010 încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani, se stipulează cuantumul chiriei de 317,85 RON/luna până la 31 decembrie 2010 și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar și respectiv contract de închiriere din 29 martie 2010, anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL prin B., conține mai multe elemente în plus, respectiv modalitatea de plată, obligațiile proprietarului, obligațiile beneficiarului, răspunderea contractuală, încetarea contractului, clauze speciale. Or, activitatea ilicită a inculpatului A. a rezultat și din modul în care a luat rezoluția infracțională și a concretizat-o în actele încheiate și actele adiționale menționate.

În consecință, s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului A. de a semna, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale (9 acte), respectiv act adițional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul ex primarului, în calitate de concesionar; act adițional la contractul de concesiune din 16 martie 1998 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar; contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect al contractului de concesiune exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani; contract de închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar; contract de închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar; contract de închiriere din 29 martie 2010 anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, prin B.; contract de închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL reprezentată de B.; contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar; contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, în calitate de primar al mun. Pașcani, în condițiile în care societățile aparțineau familiei sale, fiind reprezentate legalmente de fiul său, B., cu consecința generării unui folos material pentru acesta, întrunește, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul constitutiv al infracțiunii de conflict de interese în formă continuată prevăzută de art. 253

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., anterior, în condițiile art. 5 C. pen., legea penală mai favorabilă.

Prima instanță a constatat că activitatea infracțională repetată a inculpatului A. se circumscrie, din punct de vedere obiectiv tipicității normei de incriminare a dispozițiilor anterioare ale C. pen. în art. 253

1

C. pen., precum și din punct de vedere subiectiv, forma în care a acționat inculpatul fiind intenția directă, neputându-se avea în vedere că acesta nu avea cunoștințe de specialitate, respectiv juridice, fiind medic și că ar fi cerut tuturor funcționarilor să respecte legea și să-i atragă atenția cu privire la constatarea unor nereguli, întrucât inculpatul a deținut funcții importante, aceea de primar, care presupune exercitarea în baza legii a atribuțiilor specifice funcției, cu asigurarea integrității în raport cu activitatea sa,

pentru a conferi

încredere cetățenilor în actele efectuate și două mandate de deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României, în cadrul autorității legislative, în care are loc procesul legislativ, de elaborare și adoptare a legilor.

În raport cu cele mai sus menționate, prima instanță a constatat că vinovăția inculpatului A. în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată este dovedită, cu materialul probator administrat.

Instanța de fond nu a avut în vedere solicitarea apărării inculpatului de achitare a inculpatului în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. prin raportare la dispozițiile art. 16 lit. b) teza a ll-a C. proc. pen., întrucât din materialul probator administrat

inculpatul A.

a acționat cu intenție directă prin modul în care a luat hotărârea infracțională și a pus-o în executare prin semnarea actelor care vizau și cele două societăți ale fiului său, situație inacceptabilă cu principiile de integritate, de responsabilitate și respectarea legii în baza cărora își desfășura activitatea ca funcționar public, ales în funcția de primar.

De asemenea, nu a reținut

nici solicitarea de achitare potrivit art. 18

1

C. pen. anterior pe lipsa pericolului social a infracțiunii în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., întrucât fapta comisă de inculpat întru-un mod repetat, în exercitarea atribuțiilor specifice de primar, o funcție publică de importanță semnificativă pentru asigurarea climatului de încredere al cetățenilor prin modul în care sunt puse în aplicare legi privind comunitatea și atribuirea și folosirea resurselor financiare publice, pe care Ie-a încălcat, prin semnarea de acte pentru a asigura obținerea de foloase pentru două societăți comerciale ale fiului său, conferă gradul de pericol social al unei fapte penale, respectiv aceleia de conflict de interese.

În ce privește legea penală mai favorabilă, prima instanță a constatat că încadrarea juridică a faptei în condițiile reținute se circumscrie dispozițiilor art. 253

1

C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Utiliz

ând criteriul aprecierii in concreto pentru determinarea legii penale mai favorabile au fost examinate următoarele aspecte:

-

modificarea condi

țiilor de incriminare;

-

modificarea condi

țiilor de tragere la răspundere penală;

-

modificarea regimului sanc

ționator.

În concret, conținutul dispozițiilor art. 253

1

C. pen. anterior a fost preluat în noua reglementare și anume art. 301 C. pen. în vigoare cu anumite deosebiri de terminologie și cu o diferență de regim sancționator.

Primele aspecte cele de terminologie sunt doar modific

ări de formă, care nu afectează fondul incriminării, în sensul că sintagma „s-a obținut" a înlocuit-o pe aceea de „s-a realizat", „folos patrimonial" cu acea de „folos material" și o simplificare a urmării imediate alternative în sensul eliminării „servicii", conținut în cazul „foloaselor" de care poate beneficia subiectul activ de la persoana favorizată de activitatea funcționarului public în cadrul procesului decizional.

S-a modificat regimul sanc

ționator în majorarea minimului special al pedepsei de la 6 luni la 1 an în noua reglementare al art. 301 C. pen.

Astfel,

în raport cu această ultimă mențiune legea penală mai favorabilă o constituie vechea reglementare prevăzută la art. 253

1

C. pen., a cărui sancțiune este închisoarea de la 6 luni la 1 an.

De asemenea, mai favorabile sunt dispozi

țiile art. 41 C. pen. anterior referitoare la infracțiunea continuată în raport cu dispozițiile art. 35 C. pen. în vigoare, acesta menționând în concret condițiile de existență a infracțiunii continuate, impunând cerința unității de subiect pasiv.

A

șadar, constatând că dispozițiile C. pen. anterior sunt mai favorabile, în raport cu principiul aprecierii globale asupra legii penale mai favorabile, va fi aplicată legea penală anterioară cu toate dispozițiile penale incidente.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului A.

, au fost avute în vedere criteriilor generale prevăzute la art. 72 C. pen., în stabilirea cuantumului de pedeapsă și modalitatea de executare, gradul de pericol social ridicat al faptei comise, agravat de modalitatea de comitere, respectiv semnarea repetată a mai multor acte, în calitatea de primar al Mun. Pașcani deținută, pentru obținerea unui folos de cele două firme ale fiului său, afectând climatul de încredere pe care cetățenii este necesar să-l aibă în instituțiile administrației locale că asigură respectarea legii, cu responsabilitate și integritate în exercitarea atribuțiilor specifice, de circumstanțele personale pozitive ale inculpatului, care a recunoscut semnarea celor 9 acte materiale ale infracțiunii, însă cu o altă motivare, susținând că nu cunoștea că săvârșește infracțiunea de conflict de interese, este caracterizat ca o persoană cu o activitate profesională de medic deosebită, de Colegiul Medicilor Dentiști din Județul lași, de rectorul UMF P. din lași, de la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, de alte institute medicale, de mitropolia Moldovei și Bucovinei, numeroase diplome, implicare în comunitate, așa cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, în prezent inculpatul este deputat în Parlamentul României, fără antecedente penale.

Prin cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, orientat

ă spre mediu, cu executare prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prima instanță a considerat că această sancțiune în modalitate de executare arătată, este singura în măsură să asigure realizarea funcției educative, dar și de coerciție a acesteia, dând posibilitatea inculpatului de a conștientiza consecințele faptei sale, ca urmare a calității deținută și de reinserție viitoare pozitivă în societate.

În baza art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior în condițiile art. 65 C. pen. anterior au fost interzise inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de primar ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii pe o durată de 10 ani, având în vedere cauza Hirst împotriva Marii Britanii, apreciind în concret că prin activitatea infracțională în exercitarea atribuțiilor de înalt funcționar local al administrației publice a adus atingere relațiilor de serviciu prin încălcarea legii și a unor principii fundamentale, ca responsabilitatea și integritatea în desfășurarea ca edil, atrăgând aplicarea pedepsei complementare în condițiile menționate.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a ll-a, b)

și c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie, apreciind incidentă și cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen.

II. Judecata în apel

a. în principal, achitarea prin raportare la disp. art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., fiind formulate critici ce au pus în discuție:

- greșita reținere a stării de incompatibilitate a apelantului pentru perioada 2004-2008;

- greșita reținere a unui număr de 9 acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de conflict de interese, întrucât contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010 face corp comun cu contractul de închiriere cu același număr și din aceeași dată, fiind vorba practic de un act adițional cu clauze derogatorii de la contractul-tip;

- greșita condamnare a apelantului, în condițiile în care actele imputate au fost legal încheiate de inculpat în calitate de primar, prin acestea nu au fost procurate foloase materiale familiei sale, iar apelantul nu a acționat cu vinovăție (pe de o parte, inculpatul nu avea cunoștințe juridice, iar pe de altă parte actele în cauză au fost semnate de consilierul juridic al primăriei și de secretarul instituției);

b. în primul subsidiar, achitarea în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013 cu aplic. art. 18

1

C. pen. 1968, întrucât faptele ce i se impută nu prezintă pericolul social al infracțiunii analizate;

c. în al doilea subsidiar, reducerea pedepselor principale și complementare ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. 1968, precum și suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 din același cod, invocându-se circumstanțele personale favo