ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1787/2014

Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 2 decembrie 2013, revizuenta S.V. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 6320 din 11 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 18106/63/2012. Prin Decizia nr. 142 din 27 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1867/54//2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, reținând că, din redactarea art. 322 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că pot fi supuse revizuirii numai hotărârile definitive de fond, respectiv hotărârile pronunțate de instanțele de recurs prin care s-a modificat hotărârea atacată pe chestiuni de fond stabilite de ea însăși, fie în baza înscrisurilor noi, fie urmare a reaprecierii probelor aflate la dosar.

În cazul în care tribunalul a fost cel care a rezolvat fondul cauzei, iar curtea de apel a respins recursul, cum este cazul în speță, s-a reținut că este evident că sentința tribunalului este hotărârea definitivă, în sensul art. 322 C. proc. civ., supusă revizuirii, iar competența de soluționare, în conformitate cu dispozițiile art. 323 C. proc. civ., aparține tribunalului. La rândul său, Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 1636 din 26 martie 2014, a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Craiova, cu motivarea că obiectul căii de atac a revizuirii îl constituie Decizia nr. 6320 din 11 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 18106/63/2012, iar potrivit art. 323 alin. (1) C. proc.

civ., competența aparține instanței care a pronunțat hotărârea ce face obiectul revizuirii, în speță decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova. Ivindu-se conflictul negativ de competență, în raport de dispozițiile art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. Asupra conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere”. În speță, așa cum rezultă din cuprinsul cererii de revizuire, calea de atac exercitată vizează Decizia nr. 6320 din 11 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 18106/63/2012.

Prin urmare, revizuenta a înțeles să atace cu revizuire decizia pronunțată în recurs de curtea de apel. Respectând principiul disponibilității, instanța nu se poate substitui voinței părții, astfel că, raportat la dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire este cea care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. În această împrejurare, se constată că, într-adevăr, prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. reglementează aspecte privind condițiile generale de admisibilitate a unei cereri de revizuire, nefiind aplicabile cât privește chestiunea competenței materiale în discuție. Față de cele menționate, se va stabili că instanța competentă material în soluționarea cererii de revizuire este Curtea de Apel Craiova, care a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2014.