ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1780/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1780/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei civile de față, constată
următoarele:
Prin Decizia
nr. 8762 din 28 octombrie 2009 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală, pronunțată în Dosarul nr. 23212/1/2005, s-a constatat perimat
recursul declarat de reclamanții M.G. și M.G. împotriva Deciziei nr. 294 din 18
februarie 2005 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.
În considerentele acestei
hotărâri, s-a reținut că, la termenul din 28 martie 2007, instanța a suspendat
judecata recursului, în temeiul art. 243 C. proc. civ., pentru introducerea în
cauză a moștenitorilor recurentului M.G., decedat în cursul procesului.
Recursul repus pe rol
la data de 25 martie 2008, la cererea recurentei M.G., a fost din nou suspendat,
în temeiul art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., la data de 2 iunie 2008, în
vederea introducerii în cauză a moștenitorilor lui M.G..
Deși la 30 iunie 2009
recurenta M.G. a solicitat repunerea cauzei pe rol, nici la această dată
recurenta nu a indicat succesorii defunctului M.G. - pentru a fi introduși în
cauză și, prin absența de la judecată la termenul din 28 octombrie 2009, fără a
solicita soluționarea cauzei în lipsă, aceasta nu a mai stăruit în judecarea
recursului.
În această situație, instanța a constatat că recursul a
rămas în nelucrare din data de 2 iunie 2008 până la data de 30 iunie 2009, deci
pe o durată mai mare de un an, fără a exista în speță vreuna din cauzele de
suspendare ale perimării, prevăzute de art. 250 C. proc. civ., astfel că se
impune aplicarea sancțiunii perimării prevăzută de art. 248 C. proc. civ.
Mai mult, s-a reținut
că lipsa de stăruință a reclamantei-recurente în soluționarea cauzei decurge și
din aceea că aceasta nu s-a prezentat în instanță pentru a-și semna recursul,
deși a fost citată cu această mențiune.
La data de 17
ianuarie 2014, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția I civilă, sub nr. 226/1/2014, cererea de revizuire formulată de M.G., în
nume propriu și pentru
S.C.,
prin care s-a solicitat „revizuirea în Dosarul nr. 23212/1/2005”, fără a se
indica motivele de fapt și de drept ale cererii.
La termenul de
judecată din 5 iunie 2014, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția
netimbrării cererii de revizuire și a rămas în pronunțare pe această excepție.
Analizând
cu prioritate această excepție, datorită caracterului său peremptoriu, Înalta
Curte constată următoarele:
Cererea de revizuire
a fost înregistrată pe rolul instanței fără să se anexeze chitanța care să
ateste plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.
Conform art. 20 alin.
(1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3, 9 din
O.G. nr. 32/1992 privind timbrul judiciar, taxele de timbru se plătesc
anticipat.
Cu totul excepțional,
în condițiile art. 20 alin. (2) din aceeași lege, instanțele judecătorești pot
reține cereri sau acțiuni netimbrate ori insuficient timbrate, obligând partea
să plătească taxele până la primul termen de judecată.
Neîndeplinirea
acestei obligații se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, în
conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 cu modificările
ulterioare, dispoziții incidente și în cazul neaplicării timbrului judiciar,
conform art. 9 din O.G. nr. 32/1995.
Revizuentele au fost
citate pentru termenul de judecată din 5 iunie 2014 cu mențiunea de a timbra
cererea cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 3 lit. h) din
Legea nr. 146/1997 și 0,3 lei timbru judiciar, conform art. 3 din O.G. nr. 32/1995
(dovezile de la filele 8, 9, 10 și 12 dosar revizuire Înalta Curte de Casație
și Justiție), însă nu au înțeles să se conformeze acestei obligații.
Înalta Curte,
constatând că revizuentele nu și-au îndeplinit obligația de achitare a taxelor
de timbru, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, va anula cererea,
ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată,
cererea de revizuire a Deciziei nr. 8762 din 28 octombrie 2009 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată
de revizuentele S.C. și M.G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 iunie 2014.