ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 129/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia

nr. 129/2016

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de

22 octombrie 2010, sub nr. x/3/2010, reclamantele A. și SC B. SRL, au chemat în

judecată pe pârâtele SC C. SRL, SC D. SRL și Primăria sectorului 2 București

solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:

I. să constate că

cele 3 pârâte au încălcat dreptul de autor al reclamantelor asupra:

- proiectelor de

arhitectură (Documentația tehnică pentru autorizarea lucrărilor de intervenție

și, respectiv, Proiectul tehnic, Detaliile tehnice de execuție și Caietele de

sarcini), precum și asupra

- releveelor ce au

stat la baza realizării acestor proiecte, pentru executarea lucrărilor de

creștere a performanței energetice pentru următoarele imobile: 1). șos. E.; 2).

șos. F; 3), șos. G.; 4), șos. H.; 5), șos. I.; 6) șos. J.); 7) șos. K.; 8).

str. L.; 9). str. M.; 10), str. N.; 11), str. O.; 12), B-dul P.

II. să oblige

pârâtele SC D. SRL și Primăria Sectorului 2 București la plata în solidar a

sumei de 66.309,72 lei, cu titlul de despăgubiri patrimoniale cauzate prin

încălcarea dreptului de autor al reclamantelor și 50.000 lei cu titlul de daune

morale pentru această încălcare.

III. să oblige pârâta

SC C. SRL la:

- achitarea sumei de

22.103,24 lei, inclusiv T.V.A., reprezentând contravaloarea fazei Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție, Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini, aferentă contractului

de colaborare din 16 noiembrie 2009, precum și a penalităților de întârziere

datorate, în cuantum de 0,15% pe zi de întârziere până la data plății efective;

- achitarea

contravalorii releveelor realizate de reclamanta societate comercială pentru

proiectele care fac obiectul contractului de colaborare din 16 noiembrie 2009

și care au fost folosite în realizarea fazelor Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție, Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice

de Execuții - Caietele de Sarcini, valoare estimată provizoriu la suma de

20.000 lei solicitată în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.

- Constatarea

rezilierii contractului de colaborare din 16 noiembrie 2009 din culpa exclusivă

a pârâtei SC C. SRL.

IV. obligarea celor

trei pârâte, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 8/1996

la publicarea într-un ziar de circulație națională, a hotărârii pronunțate în

cauză, pe cheltuiala acestora.

Prin cerere

reconvențională, pârâta a solicitat obligarea reclamantei SC B. SRL la plata de

daune interese evaluate la suma de 21.982 lei, reprezentând contravaloarea

sumelor plătite de pârâtă pentru completarea proiectelor efectuate de

reclamanta din faza Proiectului Tehnic - Detalii Tehnice de Execuție.

Pârâta-reclamantă a

susținut această cerere motivat de faptul că restul proiectului a fost efectuat

de către SC C. SRL, ceea ce a antrenat cheltuieli în cuantum de 21.982 lei cu

finalizarea proiectelor în faza comună Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție - Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice

de Execuții - Caietele de Sarcini.

În final, pârâta a

solicitat că dacă cerere reclamantei de obligare la plata prețului aferent

fazei finale este întemeiată - 22.103,24 lei, să fie compensată această sumă cu

cea solicitată de pârâtă pe calea cererii reconvenționale.

Prin sentința civilă nr.

1742 din 08 octombrie 2013, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a

admis în parte cererea formulată de reclamanții-pârâți A., și SC B. SRL, în

contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC C. SRL și pârâții SC D. SRL și Primarul sectorului

2 București, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de SC B. SRL în

contradictoriu cu SC C. SRL privind rezilierea contractului de colaborare din 2009,

și a obligat pe pârâta SC C. SRL la plata către reclamanta SC B. SRL a sumei de

11.800 lei, la care se adaugă T.V.A., contravaloarea fazei Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție și Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuție pentru 3 blocuri realizată de reclamantă și

penalități de întârziere de 0,15% în condițiile art. 14 pct. 2 din contract (în

30 de zile de la data încasării de către pârâtă a valorii aferente fazei Proiectul

Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini - Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție). A respins, ca

neîntemeiate, capetele de cerere I, II și IV, având ca obiect: constatarea

încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, obligarea SC D. SRL și a

Primarului sectorului 2 București la plata despăgubirilor patrimoniale și

morale și publicarea hotărârii, a obligat pârâta SC C. SRL la plata către

reclamantă a sumei de 20.000 lei, în temeiul îmbogățirii fără just temei și a

respins cererea reconvențională, ca neîntemeiată. Totodată, a admis în parte

cererea de majorare formulată de expert O. și a obligat reclamanta la plata

către aceasta a sumei de 8.000 lei, diferență onorariu și a obligat pârâta SC

C. SRL la plata către reclamantă a sumei de 9.000 lei, cheltuieli de judecată,

conform art. 276 C. proc. civ.

Împotriva sentinței

tribunalului a declarat apel pârâtă-reclamantă SC C. SRL prin care a solicitat,

în principal, casarea în parte a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare către instanța competentă, iar, în subsidiar, modificarea în parte

sentinței apelate, în sensul respingerii în tot a cererii formulate de

reclamantele-pârâte A. și SC B. SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC

C. SRL și admiterii cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată de SC

C. SRL, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanți pârâți A.

și SC B. SRL au formulat apel incident la apelul principal formulat de SC C.

SRL, prin care au solicitat admiterea apelului incident, modificarea sentinței

apelate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea

intimatelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea

prezentului litigiu.

Prin Decizia nr. 533/A

din 11 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, au fost

admise apelurile formulate de apelanta pârâtă-reclamantă SC C. SRL și de

apelanții reclamanți-pârâți A. și SC B. SRL, împotriva sentinței civile nr. 1742

din 08 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă,

în Dosarul nr. x/3/2010, în contradictoriu cu intimații-pârâți Primăria sectorului

2 București.

A anulat, parțial,

sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecarea capetelor III.3.1 și

III.3.2 din cererea principală și a cererii reconvenționale, a menținut în

rest hotărârea atacată.

În motivarea deciziei

s-au reținut următoarele.

Este nefondată

critica vizând respingerea excepției necompetenței funcționale a

secției de proprietate intelectuală, competența fiind atrasă în

raport de capătul de cerere prin care se solicită constatarea încălcării

drepturilor de autor. Deși au fost formulate capete de cerere ce vizează

modul de executare a contractului încheiat între două societăți

comerciale, se reține că acest contract constituie izvorul tuturor

raporturilor juridice dintre părți, de natură civilă și comercială.

Natura juridică mixtă a litigiului și complexitatea raporturilor juridice impun

ca instanța sesizată cu cererea ce privește drepturile de autor să

soluționeze și celelalte capete de cerere ce vizează executarea

contractului comercial.

Critica privind aprecierea

instanței asupra imposibilității opunerii de către apelanta pârâtă a

excepției de neexecutare este nefondată, în condițiile în care apelanta

pârâtă a acceptat tacit executarea efectuată cu întârziere, prin semnarea proceselor

verbale de predare primire a fazelor Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție și Proiectul Tehnic - Detaliile

Tehnice de Execuție. Așadar, obligația asumată de reclamanta pârâtă

a fost executată cu întârziere, însă acceptarea tacită a executării făcute cu întârziere

este echivalentul executării efectuate în termenul convenit, astfel că în mod

corespunzător apelanta trebuie să-și execute propria obligație.

Este fondată, însă, critica

privind cuantumul sumei ce reprezintă contravaloarea prestării serviciilor de predare

a proiectelor faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție și Proiectul Tehnic - Detaliile Tehnice de Execuție,

prima instanță neprecizând în motivarea sentinței criteriile ce au

stat la baza obligării pârâtei la cuantumul de 11.800 lei, sentința

nefiind motivată pe acest aspect.

Curtea de apel a apreciat

că în virtutea rolului activ era necesar a se pune în discuția părților

administrarea probei cu expertiză, prin care să se determine în mod precis care

este suma de bani corespunzătoare obligației rămase de plată în sarcina

apelantei - pârâte. Tribunalul a stabilit un cuantum al obligației restante

fără nicio justificare sau un calcul care să îl demonstreze, astfel că nu se poate

exercita controlul judiciar cu privire la sumele acordate. Este adevărat că

reclamantelor le revenea sarcina de a-și dovedi pretențiile, însă, în

contextul în care prima instanță nu a înțeles să pună în

discuția părților completarea probatoriului, Curtea de apel a reținut

prevalența principiului aflării adevărului.

Aceleași

rețineri sunt valabile și pentru acordarea sumei de 20.000 lei urmare

a admiterii acțiunii în îmbogățire fără justă cauză, critica

apelantei - pârâte fiind fondată și pe acest aspect. În stabilirea sumei reprezentând

contravaloarea timpului învestit în realizarea releveelor, tribunal arată că a ținut

seama de sumele maxime stabilite de părți pentru celelalte faze de proiectare

și de împrejurarea că, din declarația martorului, a rezultat că realizarea

releveelor a necesitat trei săptămâni de muncă de teren și realizarea

planșelor pentru cele 13 blocuri.

Sunt nefondate, însă,

criticile privind greșita reținere de către instanța de fond a obligației

de predare a releveelor de către SC C. SRL. Apărările apelantei pe acesta

aspect sunt în sensul că, pe de o parte, aceasta obligație era în sarcina SC

D. SRL, fiind prevăzută din eroare în contractul de colaborare din 23 octombrie

2009, întocmit doar în vederea emiterii de facturi, precum și că, pe de

altă parte, oricum aceste relevee au fost predate la timp și corect

întocmite de SC D. SRL. Curtea reține că obligația asumată de SC D.

SRL față de reclamante nu a fost probată, clauza din contractul de colaborare

din 23 octombrie 2009 fiind asumată prin semnătură de reprezentanții societății

SC C. SRL, ce și - au exprimat astfel consimțământul cu privire la

obligația de predare a releveelor. Această clauză este neîndoielnică,

astfel că nu necesită interpretarea, nefiind identificate dificultăți în

determinarea exactă a înțelesului contractului.

Cât privește

susținerea că, în realitate, aceste relevee au fost predate la termen în

forma corespunzătoare pentru a fi utilizate la efectuarea proiectelor, se

reține că este contrazisă de dovezile administrate în fața

tribunalului, a căror valoare probatorie a fost corect apreciată de către prima

instanță. Contradicția din declarația martorului și opinia

expertului - parte nu pot conduce la o altă concluzie decât cea rezultată din coroborarea

tuturor probelor administrate: declarații de martori, interogatorii,

corespondență purtată între părți, raport de expertiză tehnică judiciară.

Concluzia expertului-parte nu este că releveele au fost întocmite

corespunzător, ci că pentru reabilitare nu erau necesare, fiind suficiente planurile

existente în cartea construcției, concluzie întemeiată pe

dispozițiile anexei 1 pct. B 4 din Legea nr. 50/1991. Curtea reține că,

în anexa 1, cap. B poară denumirea ”B. Proiectul pentru autorizarea executării

lucrărilor de desființare”, ceea ce presupune că desființare poate să privească

doar anumite elemente ale construcției. Un releveu reprezintă măsurarea,

desenarea și reprezentarea la scara a elementelor unei construcții, ale

unui ansamblu de construcții sau ale unui detaliu constructiv, astfel că

este necesar și în cazul reamenajării unei construcții, ce presupune desființarea

unor părți din aceasta.

Întrucât hotărârea trebuie

să cuprindă motivele pe care se sprijină, lipsa argumentelor ce au determinat obligarea

pârâtei la plata sumei de 11.800 lei și a celei de 20.000 lei, ce face imposibil

controlul judiciar, echivalează cu nesoluționarea fondului, aspectele

nejustificării sumelor de plată fiind invocate prin apelul pârâtei SC C. SRL, critici

fondate, de natură a conduce la admiterea apelului principal. În același

timp, lipsa considerentelor care să justifice sumele la care a fost obligată pârâta

are drept consecință și admiterea apelului incidental, care

susține admiterea acțiunii în totalitate, deci plata unor sume mai

mari decât cele la care a fost obligată pârâta, astfel că este necesară

determinarea riguroasă a acestor sume.

Fondat afirmă

apelanta - pârâtă că temeiul solicitării sumei solicitate prin cererea

reconvențională este răspunderea civilă contractuală (ale cărei

condiții sunt prevăzute de art. 1073, 1081-1083 C. civ.) astfel că

soluția de admitere a apelului pârâtei se impune și din perspectiva criticilor

pe acest aspect, fiind necesară verificarea temeiniciei pretențiilor ce au

ca obiect daune interese rezultate din neexecutarea de către reclamanta pârâtă SC

B. SRL a obligație de predare în totalitate a fazei Documentației

tehnice pentru autorizarea lucrărilor de intervenție + Proiectul tehnic de

intervenție - Detalii tehnice - Caietele de sarcini a proiectului.

Analizând în

continuare stabilirea situației de fapt și aplicarea legii în

soluționarea capetelor de cerere din acțiunea principală ce au fost respinse,

făcând obiectul apelului formulat de reclamante, a cărui nemotivare implică devoluțiunea

totală, Curtea de apel a reținut că în mod corect s-a apreciat asupra existenței

autorizării folosirii proiectelor întocmite de A., în calitate de autor, autorizare

decurgând din convenția părților, precum și asupra lipsei

calității de operă de creație intelectuală a releveelor, ce nu

îndeplinesc condiția originalității, astfel încât acestea nu pot face

obiectul drepturilor de proprietate intelectuală potrivit art. 85 alin. (2) din

Legea nr. 8/1996, consecința fiind imposibilitatea atragerii răspunderii

civile delictuale prin plata de despăgubiri materiale și morale și

publicarea hotărârii într-un ziar de circulație națională.

De asemenea, corect

au fost evaluate de către tribunal condițiile rezilierii judiciare a

contractului de colaborare din 2009, Curtea opinând că neîndeplinirea de către pârâta

Sc Altrix a obligației de predare a releveelor, necesare doar în prima

faza a proiectului ce s-a desfășurat în mai multe etape, deși culpabilă,

nu este suficient de importantă pentru desființarea contractului.

Față de considerentele

expuse, în aplicarea art. 297 C. proc. civ., Curtea de apel a admis apelurile,

și în consecință, a anulat parțial sentința apelată și a trimis cauza

spre rejudecarea capetelor III.3.1 și III.3.2 din cererea principală și a

cererii reconvenționale, menținând în rest hotărârea atacată.

Întrucât pentru soluționarea

cererilor de mai sus se impunea utilizarea unor criterii obiective de determinare

a cuantumului sumelor la care pârâta a fost obligată, instanța de rejudecare

va proceda la administrarea probatoriului adecvat, inclusiv a probei cu

expertiză specialitatea construcții, având ca obiective: stabilirea procentului

ce reprezintă proporția lucrărilor executate de reclamantă din faza Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucărilor de Intervenâie + Proiectul Tehnic - Detalii

Tehnice de Execuție - Caietele de Sarcini a proiectului în raport de totalitatea

lucrărilor prevăzute în contract pentru respectiva fază; stabilirea, în

funcție de această proporție, aplicată procentului de 22.104 lei + T.V.A.,

prevăzută în contractul de colaborare, a sumei se datorează reclamatelor pentru

lucrările efectiv executate din această fază; să se stabilească în măsura posibilului

și a unor criterii obiective și rezonabile costul efectuării de către

reclamantă a releveelor pentru care solicită despăgubiri (suma care ar putea fi

pretinsă ca preț al muncii prestate); să se stabilească dacă prin

neexecutarea integrală de către reclamantă, pârâta a suferit vreun prejudiciu ca

diferență între suma dovedită ca plătită unor alte persoane pentru finalizarea

fazei Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție + Proiectul Tehnic - Detaliile Eehnice, pe de o parte, și

sumele din contractul de colaborare care mai sunt datorate reclamantelor din prețul

inițial de 22.104 lei + T.V.A., în raport de suma stabilită la punctul 2, pe

de altă parte.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs reclamantele A. și SC B. SRL și pârâta SC C. SRL.

Recurentele-reclamante

A. și SC B. SRL au solicitat

admiterea recursului formulat, modificarea deciziei prin admiterea apelului

incident, respingerea apelului principal, desființarea sentinței și admiterea

acțiunii astfel cum a fost formulată, pentru următoarele motive.

I. Motivul prevăzut

de dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

contradicție în considerentele hotărârii atacate. Instanța de apel a reținut,

pe de o parte, în sarcina pârâtei-intimate nerespectarea obligației de predare

a releveelor, iar, pe de altă parte, în sarcina subscriselor recurente-reclamante

neîndeplinirea obligației de predare în termen a fazei Petalii Tehnice de

Execuție - Caiet de Sarcini. Or, întârzierea în predarea acestei faze se

datorează tocmai neîndeplinirii obligației de predare a releveelor de către

intimatele-pârâte. În aceste condiții, instanța de apel, în mod nelegal, a

admis apelul apelantelor-pârâte și, pe cale de consecință, cererea

reconvențională.

Astfel, în cadrul

deciziei atacate s-a reținut, pe de o parte, o culpă a pârâtelor pentru

nepredarea releveelor (informațiile transmise neputând constitui relevee) iar,

pe de altă parte, o culpă a reclamantelor în ceea ce privește întârzierea

predării proiectelor pentru fazele Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini. Or, cele două rețineri sunt contradictorii,

deoarece reținerea în mod corect a culpei pârâtelor rezultată din nepredarea

releveelor exclude cu totul culpa reclamantelor de a fi predat cu întârziere

proiectele aferente fazei Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții -

Caietele de Sarcini, întrucât nepredarea releveelor a fost evenimentul care a

condus la această întârziere.

Așadar, în mod corect

s-a reținut obligația predării releveelor în sarcina pârâtelor întrucât scările

de predare pentru fază pe de o parte și faza Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție diferă sub aspectul mărimii și deci

a cantității de detalii conținute. Astfel, dacă pentru fază proiectele trebuiau

realizate la scara 1:200, pentru faza Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție scara este de 1:50; 1:100; aceeași

concluzie se desprinde și din obiectivele 1 și 2 ale raportului de expertiză

din care rezultă faptul că "informațiile transmise pe post de relevee nu

erau suficiente pentru executarea fazelor Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție și Proiectul Tehnic - Detalii

Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini"; conform raportului anexat

adresei emisă de Primăria sector 2 rezultă că se reclama lipsa informațiilor la

faza de existent (lipsa releveelor) la data de 15 martie 2010, după predare,

ceea ce înseamnă că, contrar reținerilor Curții de Apel, după fază, releveele

nu erau complete.

Astfel, având în

vedere că efectuare releveelor a implicat din partea reclamantelor o muncă

suplimentară considerabilă - fapt dovedit în cauză - s-a produs și întârzierea

predării unei părți din proiectele agreate, situație în care nu se poate reține

culpa reclamantelor. În aceste condiții instanța trebuie să acorde toată suma

din contract pentru faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea

Lucrărilor de Intervenție și Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini, întrucât nepredarea integrală a

proiectelor a fost cauză de refuzul de primire a acestora. Întârzierea se

datorează exclusiv pârâtei SC C. SRL, care a refuzat primirea proiectelor la

data de 24 aprilie 2010 (conform dovezii de trimitere poștală anexată acțiunii

de fond în anexa 8).

De asemenea, nu s-a

ținut cont de faptul că 3 dintre proiectele aferente fazei Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini au fost acceptate de

către pârâte în timp ce pentru restul s-a refuzat primirea, singura explicație

pentru acest comportament fiind dată de faptul că realizarea acestor proiecte

s-a făcut în regim propriu de către pârâta SC C. SRL copiind cele trei proiecte

deja acceptate, și dezvoltând faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea

Lucrărilor de Intervenție predată.

În consecință, ar fi

trebuit reținută răspunderea delictuală a societății SC C. SRL pentru copierea

proiectelor din faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție pentru fazele Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini pentru un număr de 9 blocuri. Copierea

acestor proiecte rezultă din răspunsurile la obiectivul nr. 7 din raportul de

expertiză, unde expertul desemnat de instanță apreciază că proiectele

reclamanților și ale pârâtei sunt similare în proporție de 70%.

nu este motivată cu privire la respingerea capetelor de cerere referitoare la

încălcarea drepturilor de autor asupra proiectelor Proiectul Tehnic - Detalii

Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini pentru care s-a refuzat

primirea.

În ceea ce privește

încălcarea drepturilor de autor au solicitat constatarea încălcării drepturilor

de autor asupra proiectelor din faza Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție, dar și asupra proiectelor de

arhitectura corespunzătoare fazei Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini. Prin hotărârea atacată instanța de apel a

reținut în mod eronat faptul că pentru proiectele de arhitectură aferente

fazelor Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de

Sarcini ar fi existat o "autorizare a folosirii proiectelor, autorizare

decurgând din convenția părților". Or, o astfel de reținere ar putea fi

acceptată, cel mult, pentru cele 3 proiecte Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice

de Execuții - Caietele de Sarcini care au fost predate și acceptate de

către SC C. SRL.

În acest caz, pot înțelege

că în virtutea contractului, și-au îndeplinit obligația de a preda

proiectele, iar SC C. SRL urmează a fi obligată să plătească remunerația

corespunzătoare ceea ce va atrage și dreptul de utilizare a operelor. Însă,

pentru proiectele care au fost predate cu întârziere și au fost refuzate de

către pârâta SC C. SRL dreptul de utilizare nu mai poate fi considerat ca fiind

acordat, cu atât mai puțin cu cât reclamantele nu au primit nicio remunerație

în schimb.

În raport cu aceste

proiecte neacceptate de SC C. SRL au invocat încălcarea drepturilor de autor

întrucât, după acceptarea a 3 proiecte, SC C. SRL a copiat în mod fidel toate

detaliile de execuție și propunerile reclamantei realizând propriile proiecte Proiectul

Tehnic - Detalii tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini pentru a evita

plata întregii faze Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție - Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții -

Caietele de Sarcini, Astfel cum au arătat copierea acestor proiecte rezultă din

răspunsurile la obiectivul nr. 7 din raportul de expertiză, unde expertul

desemnat de instanță apreciază că proiectele reclamanților și ale pârâtei sunt

similare în proporție de 70%.

Față de aceste

aspecte instanța de apel nu s-a pronunțat în hotărârea atacată, neexistând

niciun fel de motivare în acest sens.

II. Motivul prevăzut

de dispozițiile art. 307 pct. 8 C. proc. civ.

În prezenta cauză s-a

dedus judecății un contract încheiat între părțile litigiului a cărui

interpretare a fost realizată în mod eronat atât de către instanța de fond cât

și de către instanța de apel. Concret, instanța de fond a reținut că releveele

au fost necesare doar pentru realizarea primei faze, iar instanța de apel a

confirmat acest lucru reținând că "neîndeplinirea de către pârâta Altrix a

obligației de predare a releveelor, necesare doar în prima fază a proiectului

ce s-a desfășurat în mai multe etape.:". Or. potrivit contractului

releveele erau necesare pentru realizarea tuturor fazelor de proiectare : Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție - Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini iar completarea acestor

relevee, la faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție și apoi la Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții

- Caietele de Sarcini a necesitat muncă suplimentară specială considerabilă

(care a și dus la întârzierea predării proiectelor).

Mai arată că în

interpretarea contractelor trebuie avute în vedere și uzanțele în diferite

domenii, fiind de multe ori dificil sau prea elaborat să se prevadă într-un

contract absolut toate fazele de execuție și detaliile unei lucrări cu un

caracter tehnic ridicat. În domeniul arhitecturii este o chestiune cunoscută în

practică faptul că nu poți realiza modificări de arhitectură fără faza de

existent (relevee). De asemenea, este cunoscut că detaliile necesare pentru

fiecare fază de proiectare sunt diferite, în funcție de natura fazei de

proiectare. În consecință, instanța de apel a interpretat greșit contractul încheiat

între părți - în contradicție cu probatoriul administrat în cauză din care

rezultă că la completarea releveelor s-a lucrat pe tot parcursul proiectului,

inclusiv în faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție de către reclamante- ceea ce determină lipsa culpei acestora

în predarea ultimei faze Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții -

Caietele de Sarcini și, în consecință se impune respingerea cererii

reconvenționale.

III. Motivul prevăzut

de dispozițiile art. 307 pct. 9 C. proc. civ.:

C. proc. civ. prevede în mod expres doar două cazuri în care instanța de apel

anulează hotărârea primei instanțe și, la cererea expresă a părților, trimite

cauza, o singură dată, primei instanțe, și anume atunci când prima instanță a

soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut

în lipsa părții care nu a fost legal citată. Or, aceste două cazuri nu se

regăsesc în speța de față.

Instanța de apel a

reținut în sarcina instanței de fond necesitatea de a se efectua un raport de

expertiză pentru a determina pe criterii mai exacte cuantumul sumei ce ar

trebui achitată către reclamante de către pârâta SC C. SRL. Apreciază că o

astfel de soluție este greșită, pe de o parte, procedural, în sensul că apelul

este o cale de atac devolutivă, astfel încât instanța de apel trebuie să

administreze ea însăși o astfel de expertiză dacă a considerat-o utilă, în

funcție de care să procedeze în consecință. În plus, pe de altă parte, apreciază

că o astfel de expertiză nu este nici necesară și nici utilă cauzei dată fiind

valoarea contractuală redusă în cauză precum și faptul că bazele pe care le-au

arătat pentru calculul releveelor reprezintă un criteriu obiectiv.

instanței referitoare la plata sumei de 11.800 lei de către societatea SC C.

SRL, în sensul că hotărârea instanței de fond ar fi nemotivată sub acest aspect,

este eronată întrucât

t

ribunalul a avut criterii de stabilire a valorii

sumei prin raportare la valoarea contractului. Critica lor din apel viza faptul

că nu s-a reținut faptul că proiectele Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție au o pondere mai mare din valoarea

totală a proiectului datorită informației și muncii alocate iar pe de altă

parte nu s-a avut în vedere că potrivit procesului verbal de predare - primire

din 08 martie 2010 s-au predat complet un număr de 3 proiecte aferente fazei Proiectului

Tehnic - Detaliile tehnice de xecuție - Caietele de Sarcini și incomplet

un număr de alte 5 proiecte, apreciind că și această predare parțială ar fi

trebuit să fie avută în vedere de curtea de apel.

instanței privind obligarea SC C. SRL la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de

îmbogățire fără justă cauză, în sensul că ar fi nemotivată este de asemenea

eronată. Suma de 20.000 lei a fost corect solicitată și acordată de către prima

instanță de fond, calculul onorariilor aferente releveelor fiind realizat

folosind o bază orară, rezultată din baza tarifară pentru întocmire de relevee

din Ordinul nr. 11/N din 01 iunie 1991) ceea ce demonstrează că există costuri

suplimentare speciale implicate de realizarea releveelor care nu sunt incluse

în efectuarea lucrării. Conform acestei baze tarifare care este în mod evident

o bază obiectivă, au efectuat un calcul raportat la orele lucrate pentru

realizarea releveelor în diferitele faze de proiectare.

Pentru toate aceste

considerente, au arătat că este nelegală soluția trimiterii spre rejudecare la

prima instanță pe aspectele menționate.

În motivarea

recursului recurenta-pârâtă SC C. SRL

a arătat că în mod greșit a respins instanța

de apel critica privind excepția neexecutării contractului, având în vedere

faptul că intimații-reclamanți nu și-au îndeplinit obligațiile

asumate, nepredând la timp proiectul în faza intermediara Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție, iar proiectele

pentru faza comună Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție + Proiectul Tehnic + Detalii Tehnice de Execuție + Caietele

de Sarcini, au fost efectuate incomplet, trebuind a fi completate de către o

altă societate - SC C. SRL, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 și pct.

9;

În primul rând, instanța

de apel a apreciat în mod greșit faptul că nu poate opune cu succes excepția neexecutării

contractului de către reclamantă, respectiv predarea cu întârziere, apreciere

bazată pe acceptarea tacită de către recurentă a întârzierii.

Așa cum a arătat

recurenta, în data de 31 martie 2010 a învederat reclamantei faptul că a

întârziat cu predarea acestora proiecte, arătând totodată faptul că urma să

solicite acesteia daune decurgând din această întârziere constând în penalitățile

invocate de către beneficiar, precum și costurile completării proiectului de

către o altă societate de arhitectură. Așadar, în mod evident nu poate fi vorba

de o acceptare tacită a întârzierii.

În al doilea rând,

instanța trebuia să constate faptul că predarea fazei Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini nu a fost făcută complet

de către intimata-reclamantă.

Conform contractului

de colaborare dintre recurentă și SC B. SRL, părțile au înțeles ca "plata

serviciilor prestate de către executant se va face conform următorului grafic,

corespunzător etapelor de proiectare încheiate și predate clientului Primăria sectorului

2 București". Conform voinței părților, plata se va face conform

acestor etape, și anume, Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții -

Caietele de Sarcini + Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor

de Intervenție și asistența tehnică.

Astfel, dacă părțile

au înțeles să aibă în vedere Documentația Tehnică pentru Autorizarea

Lucrărilor de Intervenție - Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini ca un tot unitar pentru care recurenta ar

fi datorat suma de 22.103,24 lei + T.V.A., iar nu ca 13 proiecte distincte,

atunci recurenta îi poate opune reclamantei SC B. SRL lipsa predării fazei Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție - Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini, completa.

Prin adresa din 07

septembrie 2010 recurenta a învederat intimatei-reclamante faptul că după

încasarea de la beneficiar a sumei reprezentând contravaloarea fazei Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție+Proiectul Tehnic + Detalii

ehnice de Execuție + Caietele de Sarcini, urma să achite acesteia

diferența între suma stabilită pentru această fază în conformitate cu

dispozițiile contractului, din care se va scădea cheltuielile cu completarea

proiectului până la finalizarea sa, precum și penalitățile de întârziere

imputate de beneficiar.

SC B. SRL a predat

faza Documentația Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de

Intervenție numai pe hârtie, nu și în format electronic, astfel că era

imposibil să folosească această lucrare în vederea realizării documentației și

pentru celelalte blocuri.

De asemenea, SC B.

SRL nu a emis niciodată factura către recurentă în ceea ce privește faza Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție și Proiectul

Tehnic - Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini pentru cele

trei blocuri unde s-a realizat documentația. astfel că nu poate fi vorba de

obligarea acesteia la plata în lipsa unei facturi.

În consecință, instanța

de apel în mod greșit a menținut soluția primei instanțe ce a reținut faptul că

recurenta nu putea opune reclamantei excepția neexecutării contractului și lipsei

predării complete a fazei de proiectare.

b) Instanța de apel în

mod greșit a reținut faptul că societatea recurentă avea obligația predării

releveelor către intimata-reclamantă, reținând și obligația corelativă de a plăti

contravaloarea releveelor efectuate de către aceasta, motiv de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 7 și pct. 9.

În primul rând, este

esențială voința părților care au participat la efectuarea acestor

proiecte, așa cum s-a arătat mai sus. Astfel, la data de 1 martie 2010 nu

exista un contract semnat între recurenta-pârâtă și SC B. SRL. Așa cum

rezultă din e-mail-urile depuse la dosarul cauzei, în fața instanței de apel,

în vederea efectuării plății pentru fază, SC D. SRL nu putea face plata către recurentă

în lipsa unei facturi, iar aceasta nu putea emite factură către SC D. SRL în linsa

unei facturi din partea subcontractorului său SC B. SRL. Așadar, părțile au

hotărât semnarea contractului de colaborare din 23 octombrie 2009, care a fost

antedatat și încheiat doar în scopul emiterii facturilor și efectuării plăților.

Acestea fiind

arătate, la momentul semnării în fapt a contractului între recurentă și SC B.

SRL, faza fusese deja realizată iar releveele în mod evident deja predate de către

SC D. SRL SRL, relevee pe baza cărora s-a și realizat faza. Mai mult, acordul

dintre recurentă și SC B. SRL a fost redactat pe baza unui model de contract

dintre SC D. SRL și unul din subcontractorii săi, acesta fiind copiat dacă nu

în totalitate, într-un procent ridicat, cuvânt cu cuvânt. Dintr-o eroare

materială s-a menținut "obligația predării releveelor”.

Având în vedere cele

expuse, în realitate voința părților nu a fost ca recurenta SC C. SRL să aibă

vreo obligație în ceea ce privește predarea releveelor acestea fiind oricum deja

predate la data semnării contractului cu SC B. SRL.

În condițiile în care

faza a cărei realizare presupunea existența unor relevee fusese deja realizată la

momentul semnării antedatate a contractului este evident că obligația de procurare

a releveelor, "asumată" prin acest contract semnat în scopul arătat

mai sus, era în fapt fără obiect.

Astfel, intimata SC

B. SRL nu poate solicita plata contravalorii releveelor, susținând că ar fi

muncit în plus în vederea realizării lor, în condițiile în care recurenta nu avea

în realitate nici o obligație de a i le pune la dispoziție. Releveele

clădirilor au fost predate intimatei-reclamante de către liderul asocierii

astfel că solicitarea acesteia de plată a unei sume reprezentând contravaloarea

realizării lor de către intimata-reclamantă este neîntemeiată. De asemenea, chiar

conform contractului de asociere obligația procurării releveelor revenea SC D.

SRL, astfel că apare ca ilogică asumarea unei astfel de obligații din partea recurentei.

Instanța de apel a

apreciat că SC C. SRL nu a pus la dispoziția intimatei-reclamante releveele la

care s-a obligat prin contract, iar releveele furnizate de SC D. SRL au trebuit

refăcute de intimata-reclamantă.

În mod greșit instanța

a avut în vedere doar raportul de expertiză tehnică judiciară inițial, fără a

lua în considerare raportul expertului parte Muscalu Magdalena Daniela, care a concluzionat

în opinia sa separată faptul că se poate reține doar definiția releveului, care

reprezintă "măsurarea, desenarea și reprezentarea la scară a elementelor

unei construcții, ale unui ansamblu de construcții sau ale unui detaliu

constructiv.”

În primul rând,

obiectul contractului nu îl reprezintă expertizarea tehnică și energetică a clădirilor

existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde și de

consum aferente acestora astfel că nu se aplică dispozițiile Normativului

invocat și prin urmare SC B. SRL nu ar fi trebuit să primească documentația

prevăzută la pct. 2.1.1.

În al doilea rând, nu

este aplicabilă nici definiția din Anexa 1 la Legea nr. 50/1991 deoarece aceasta

explicitează conținutul releveului necesar elaborării Documentației Tehnice

pentru Autorizarea Lucărilor de Intervenție, or, proiectele în litigiu nu se

circumscriu noțiunii de "construcție ce urmează a se desființa''. Mai

mult, desființarea unor elemente ale clădirilor existente nu echivalează

cu lucrările de desființare prevăzute de Legea nr. 50/1991.

De asemenea, pentru

lucrări de intervenție la clădiri existente, arhitectul cu drept de semnătura,

în speță SC B. SRL și arh. A., aveau obligația de a se deplasa la fața locului,

pentru a verifica veridicitatea releveului și a consemna pe acesta orice alte

date care ar putea fi utile în proiectare.

Mai mult, chiar și martorul

propus de intimata-reclamantă, R., arhitect despre care reclamanții susțin că

ar fi lucrat la proiectul în cauză alături de aceștia, a arătat faptul că

"la momentul la care am început să lucrez împreună cu intimata-reclamantă

la realizarea releveelor, auditul energetic era deja realizat și, de asemenea,

era deja făcută și expertiza. Acestea, auditul și expertiza nu se pot face în lipsa

unor relevee". Așadar, chiar și acest martor, despre care intimata-reclamantă

susține că ar fi lucrat alături de aceasta la realizarea releveelor, admite

faptul că acestea erau puse la dispoziție la momentul la care aceasta s-a

alăturat proiectului, deoarece auditul energetic și expertiza erau finalizate,

acestea putând fi finalizate numai în baza releveelor.

Având în vedere

argumentele expuse, nu se vor aplica Normativul invocat, nr. 048/2000 aprobat

cu Ordinul nr. 324/N din 4 decembrie 2000 pct. 2.11 și pct. B. 4 din Anexa 1 la

Legea nr. 50/1991, astfel că, în consecința, planurile din Cartea tehnica a construcției

vor fi considerate relevee, intimatele-reclamante având obligația verificării

acestora.

Părțile au

formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului părții

adverse.

Înalta Curte a

constatat fondate recursurile în limitele și pentru considerentele expuse

mai jos.

În ceea ce

privește recursul declarat de către reclamante, este nefondat motivul de

recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. prin care se

susține, în esență, că există contradicție în considerentele

hotărârii atacate, întrucât instanța de apel ar fi reținut, pe de o parte, în

sarcina pârâtei-intimate nerespectarea obligației de predare a releveelor, iar,

pe de altă parte, în sarcina recurentelor-reclamante neîndeplinirea obligației

de predare în termen a fazei Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini, o astfel de contradicție

neregăsindu-se în considerentele instanței de apel.

Problema

neîndeplinirii obligației de predare în termen a fazei Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini de către reclamante s-a

pus în legătură cu analiza cererii reconvenționale, iar, cu privire la

motivele de apel prin care se critica respingerea acesteia ca neîntemeiată de

către prima instanță, instanța de apel a reținut doar că ”fondat

afirmă apelanta - pârâtă că temeiul solicitării sumei solicitate prin cererea

reconvențională este răspunderea civilă contractuală (ale cărei

condiții sunt prevăzute de art. 1073, 1081-1083 C. civ.) astfel că

soluția de admitere a apelului pârâtei se impune și din perspectiva criticilor

pe acest aspect, fiind necesară verificarea temeiniciei pretențiilor ce au

ca obiect daune interese rezultate din neexecutarea de către reclamanta pârâtă SC

B. SRL a obligație de predare în totalitate a fazei Documentației

Tehnică pe tru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție + Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuție - Caietele de Sarcini a proiectului.”

Astfel, instanța

de apel, considerând că sunt îndeplinite condițiile pentru a o trimite

spre rejudecare primei instanțe de fond, nu a analizat temeinicia cererii

reconvenționale, și cu atât mai puțin nu a admis-o, cum în mod

eronat susțin recurentele reclamante.

Din considerentele

sentinței sub acest aspect se poate observa că prima instanță de

fond, deși a considerat că nu a fost precizat expres temeiul juridic al

cererii, contractual sau delictual, din analiza pretențiilor a ajuns la

concluzia că acest temei nu poate fi decât contractual, altele fiind motivele

reținute pentru a ajunge la concluzia că această cerere este neîntemeiată,

motive care nu au fost cercetate de către instanța de apel.

Astfel că nu se

justifică din perspectiva art. 297 alin. (1) C. proc. civ. trimiterea cauzei

spre rejudecare a acestei cereri reconvenționale pe care prima

instanță s-a pronunțat pe fond, fiind aplicabil în acest caz ultimul

motiv de recurs invocat de către recurentele reclamante, întemeiat pe

prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În ceea ce

privește concluzia primului motiv de recurs, întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., și din introducerea

căruia rezultă că ar viza modul de soluționare a apelului în partea

referitoare la cererea reconvențională, concluzie prin care se

susține că ”ar fi trebuit reținută răspunderea delictuală a societății SC

C. SRL pentru copierea proiectelor din faza Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție pentru fazele Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini pentru un număr de 9

blocuri”, nu poate fi găsită legătura acesteia cu susținerea privind

contradicția existentă în considerentele hotărârii atacate.

Instanța de apel

a reținut, referitor la capătul de cerere principală, că releveele nu

reprezintă operă de creație intelectuală întrucât nu îndeplinesc

condiția originalității astfel încât acestea nu pot face obiectul drepturilor

de proprietate intelectuală potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 8/1996,

consecința fiind imposibilitatea atragerii răspunderii civile delictuale prin

plata de despăgubiri materiale și morale și publicarea hotărârii

într-un ziar de circulație națională, iar recurenta-reclamantă nu a

formulat critici în recurs sub acest aspect.

De asemenea,

recurenta reclamantă nu a formulat critici cu privire la cele reținute de

către curtea de apel în sensul că în mod corect a apreciat prima instanță

de fond asupra existenței autorizării folosirii proiectelor primite de

către pârâtă, întocmite de A., în calitate de autor, autorizare decurgând din

convenția părților.

Este nefondat al

doilea motiv de recurs, întemeiat tot pe prevederile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., prin care se susține că hotărârea atacată nu este motivată cu

privire la ”respingerea capetelor de cerere referitoare la încălcarea

drepturilor de autor asupra proiectelor Proiectul Tehnic - Detalii Tehnice de

Execuții - Caietele de Sarcini pentru care s-a refuzat primirea.”

Din conținutul

cererii de chemare în judecată se poate observa că prin primul capăt de cerere

s-a solicitat să se constate că pârâtele au încălcat dreptul de autor al

reclamantelor asupra proiectelor de arhitectură (documentația tehnică pentru

autorizarea lucrărilor de intervenție - Documentația Tehnică pentru

Autorizarea Lucrărilor de Intervenție - și, respectiv, proiectul tehnic,

detaliile tehnice de execuție și caietele de sarcini - Proiectul Tehnic - Detalii

Tehnice de Execuție - Caietele de Sarcini).

În motivarea în fapt

a acestuia s-a arătat pe de o parte că ”deși SC C. SRL și SC D. SRL au primit

proiectele și au refuzat să le plătească, le-au utilizat pentru continuarea

executării propriilor contracte și obligații către Primăria sectorului 2

București”, iar pe de altă parte că ”Proiectele de arhitectură (Documentația

Tehnică pentru Autorizarea Lucrărilor de Intervenție, Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuții - Caietele de Sarcini și releveele) constituie

obiect al dreptului de autor potrivit art. 7 lit. h) din Legea nr. 8/1996.

Reclamanta A. este titulara acestor drepturi de autor Ordinul Arhitecților din

România - Filiala București emițând dovezi de luare în evidență în care se

menționează în mod expres calitatea sa de autor. Încălcarea dreptului de autor

rezultă din folosirea neautorizată a operei și din modificările neautorizate

aduse acesteia (art. 12 și art. 10 lit. d) din Legea nr. 8/1996).”

După cum se poate

observa proiectele cu privire la care s-a invocat încălcarea dreptului de autor

prin cererea de chemare în judecată au fost cele primite de către pârâtă, iar

nu cele cu privire la care s-a refuzat primirea, astfel că nefiind învestite cu

vreo astfel de cerere instanțele de fond nu aveau de ce s-o analizeze.

De altfel, ar fi un

nonsens să se susțină că au fost utilizate fără acord, și că astfel

ar fi fost încălcat vreun drept de autor, niște proiecte de arhitectură

care nu ar fi fost primite de parte.

Faptul că pârâta ar

fi folosit cele trei proiecte primite pentru a realiza alte proiecte ale altor

blocuri nu reprezintă o problemă de încălcare a dreptului de autor sub aspectul

pretinsei folosiri fără autorizație a unor proiecte care nu au fost

primite efectiv de către pârâtă.

Recurenta reclamantă

nu a formulat critici cu privire la cele reținute de către curtea de apel

în sensul că în mod corect a apreciat prima instanță de fond asupra existenței

autorizării folosirii proiectelor de arhitectură primite de către pârâtă,

întocmite de A., în calitate de autor, autorizare decurgând din convenția

părților.

În ceea ce

privește motivul prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.,

se poate observa că a fost invocat în susținerea concluziei privind

respingerea cererii reconvenționale, care, așa cum s-a reținut

anterior nu a fost analizată pe fond de către instanța de apel, fiind

trimisă spre rejudecare primei instanțe. Prin acest motiv se susține,

în esență, că în mod greșit instanța de apel ar fi reținut

că releveele erau necesare în prima fază a proiectului.

Se poate observa că

instanța de apel a menționat acest aspect în analiza condițiilor

rezilierii judiciare a contractului la cererea reclamantelor, fără a arăta

argumentat cum a ajuns la o astfel de concluzie, astfel că în cadrul analizei

temeiniciei cererii reconvenționale, urmează a se răspunde și acestor

apărări ale reclamantelor.

Este fondat motivul

de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin care se susține

greșita interpretare a prevederilor art. 297 alin. (1)C. proc. civ.

Potrivit art. 297 C.

proc. civ., forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată,

prin aplicarea deciziei în interesul Legii nr. 2 din 18 februarie 2013 a Înaltei

Curții de Casație și Justiție ”În cazul în care se constată

că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în

cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal

citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza

spre rejudecare primei instanțe.

Dacă

prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost

necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare

instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent,

afară de cazul când constată propria sa competență. În acest caz, precum și

atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în

fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și

hotărârea pronunțată, va reține procesul spre judecare.”

Instanța de apel

a admis apelurile, a anulat, parțial, sentința apelată și a trimis cauza spre

rejudecarea capetelor III.3.1 și III.3.2 din cererea principală și a cererii

reconvenționale, a menținut în rest hotărârea atacată.

În motivarea

dispoziției de trimitere spre rejudecare a capetelor III.3.1 și III.3.2

din cererea principală și a cererii reconvenționale instanța de apel a

reținut că, în aplicarea art.  297 C. proc. civ., ”întrucât hotărârea trebuie

să cuprindă motivele pe care se sprijină, lipsa argumentelor ce au determinat obligarea

pârâtei la plata sumei de 11.800 lei și a celei de 20.000 lei, ce face imposibil

controlul judiciar, echivalează cu nesoluționarea fondului, aspectele

nejustificării sumelor de plată fiind invocate prin apelul pârâtei SC C. SRL, critici

fondate, de natură a conduce la admiterea apelului principal. În același

timp, lipsa considerentelor care să justifice sumele la care a fost obligată

pârâta are drept consecință și admiterea apelului incidental, care

susține admiterea acțiunii în totalitate, deci plata unor sume mai

mari decât cele la care a fost obligată pârâta, astfel că este necesară

determinarea riguroasă a acestor sume.

Fondat afirmă

apelanta - pârâtă că temeiul solicitării sumei solicitate prin cererea

reconvențională este răspunderea civilă contractuală (ale cărei

condiții sunt prevăzute de art.  1073, 1081-1083 C. civ.) astfel că

soluția de admitere a apelului pârâtei se impune și din perspectiva criticilor

pe acest aspect, fiind necesară verificarea temeiniciei pretențiilor ce au

ca obiect daune interese rezultate din neexecutarea de către reclamanta pârâtă SC

B. SRL a obligație de predare în totalitate a fazei Documentației

Tehnică pentru Autorizarea Lucrăriloe de Intervenție + Proiectul Tehnic -

Detalii Tehnice de Execuție - Caietele de Sarcini a proiectului.”

Ipoteza în care prima

instanță a rezolvat procesul fără a intra în c