ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.01.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 167/2015

HOTĂRÂRE
22.01.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 167/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 167/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 160 din 22 mai 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile de nelegalitate ale Hotărârii B. nr. 579/2011, Hotărârea B. nr. 94/2012 și ale pct. 27 și 28 din Hotărârea B. nr. 609/2012.

Totodată, Curtea de apel a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență, următoarele aspecte:

Prin acțiunea în contencios administrativ, reclamanta A. a solicitat în esență anularea Hotărârii nr. 774 din data de 5 septembrie 2012 adoptată de Plenul B. prin care i-a fost respinsă candidatura depusă pentru ocuparea funcției de șef de serviciu - Serviciul resurse umane pentru instanțele judecătorești din cadrul aparatului propriu al B.

S-a reținut că această hotărâre a fost adoptată în contextul declanșării de către B., prin Hotărârea nr. 487/2012 modificată prin Hotărârea nr. 511/2012, a procedurii de selecție pentru ocuparea funcțiilor publice vacante din aparatul propriu al Consiliului, respectiv posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Plenul B. a reținut că reclamanta nu face parte din categoria persoanelor menționate la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, respectiv personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor ori judecători sau procurori detașați la B., și ca atare nu este îndreptățită să participe la acest concurs.

Cu privire la excepția de nelegalitate invocată de reclamantă cu privire la trei hotărâri ale B., instanța de fond a constatat că această excepție este inadmisibilă, întrucât vizează situații care nu influențează în nici un fel dezlegarea prezentei cauze de vreme ce se referă la alte proceduri de selecție decât cea în cadrul căreia a fost emis actul care face obiectul acțiunii în anulare.

S-a reținut că ținând cont de faptul că, potrivit principiului tempus regit actum, condițiile de participare la concurs trebuie să fie lămurite înainte de declanșarea procedurii de selecție, respectiv cel mai târziu la momentul publicării anunțului, potrivit prevederilor art. 118

2

din

Regulament în varianta nemodificată prin Hotărârea B. nr. 609/2012.

De asemenea, s-a reținut că funcția pentru care s-a înscris reclamanta de șef de serviciu - Serviciul resurse umane pentru instanțele judecătorești din cadrul aparatului propriu al B. a fost scoasă la concurs pentru personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea B. nr. 487/2012 modificată prin Hotărârea nr. 511/2012.

Întrucât funcția a fost scoasă la concurs pentru personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, având în vedere și condițiile legale pentru dobândirea acestei calități, s-a apreciat că cerința privind întrunirea condiției de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor era subînțeleasă în textul art. 118

2

din

Regulament în varianta nemodificată prin Hotărâres B. nr. 609/2012, astfel că, în contextul în care reclamanta nu întrunea această condiție în mod legal i-a fost respinsă candidatura prin actul administrativ atacat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs A., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente.

Condițiile impuse pentru participarea la fiecare procedură de selecție organizată începând cu data de 29 octombrie 2010, pentru ocuparea funcției de "Șef serviciu - Serviciul resurse umane pentru instanțele judecătorești" post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul aparatului propriu al B., menționate în anunț sunt:

"Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind B., republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 1182 - 1185 din Regulamentul de organizare și funcționare al B., aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului B., cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot proceda la depunerea candidaturilor, în termen de 15 zile de la publicarea prezentului anunț pe site-ul B.

Funcțiile de specialitate juridică din cadrul aparatului propriu al B. pot fi ocupate si de judecători și procurori detașați în condițiile legii."

Acestea sunt prevederile legale care reglementează ocuparea funcțiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al B., care trebuie aplicate și care au fost menționate în documentațiile întocmite, în hotărârile adoptate de Plen pentru declanșarea procedurilor de selecție și în anunțurile oficiale publicate de B.

În mod abuziv condițiile stabilite în anunțul publicat oficial și prevăzute de Legea nr. 317/2004, Regulamentul de organizare și funcționare al B. și art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, au fost suplimentate și raportate la prevederile art. 12, art. 33 și art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care nu au fost menționate în anunțul publicat oficial, la care prevederile legale menționate în anunțul publicat oficial nu fac trimitere și care nu pot fi raportate sau coroborate cu prevederile legale menționate în anunțul publicat oficial deoarece se contrazic cu o parte importantă dintre acestea, respectiv prevederile din Regulamentul de organizare și funcționare a B.

În mod evident netemeinic și nelegal B. a respins candidatura sa pentru funcția de șef serviciu - Serviciul resurse umane pentru instanțele judecătorești și, a refuzat să respecte prevederile legale, să îndeplinească procedura legală pentru susținerea interviului pentru ocuparea funcției vacante, cu toate că trebuia și putea să îndeplinească această procedură.

Criticile formulate de recurentă se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și ale art. 304

1

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, instanța de control judiciar constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind B., republicată, personalul din aparatul propriu este numit prin concurs sau examen. Potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind B., republicată, și art. 1181 din Regulamentul de organizare și funcționare al B., aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului B., cu modificările și completările ulterioare, personalul de conducere din aparatul propriu al B. este numit de către Plen iar funcțiile de specialitate juridică, din aparatul propriu al B. pot fi ocupate și de judecători și procurori detașați, în conformitate cu alin. (3) al art. 63 din aceeași lege.

Prin urmare, pentru a putea accede într-o funcție de conducere în cadrul aparatului propriu al B. candidatul trebuie să fi promovat concursul de admitere pe unul din posturile de specialitate juridică din cadrul aparatului sau să fii deținut funcția de procuror sau judecător, detașat în cadrul B.

Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din cadrul B. este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și promovare, iar potrivit art. 12 și art. 33 din aceeași lege, admiterea în magistratură are loc prin concurs organizat de B. prin C.

Potrivit dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului B. nr. 326/2005, cu modificările și completările ulterioare, ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor și procurorilor, se face prin concurs. Procedura concursului de admitere pe aceste posturi este reglementată de art. 80-104 din același act normativ.

Având în vedere că reclamanta nu a participat la vreun concurs de ocupare a posturilor de personal de specialitate juridică, asimilat magistraților iar prin raportare la art. 12 și art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, funcția de conducere sus-menționată nu poale fi ocupată decât de personalul prevăzut de art. 87 alin. (1) din aceeași lege, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, respectiv de judecători și procurori detașați la B., în mod corect Plenul a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de regulament pentru numirea în funcția pentru care și-a depus candidatura, respectiv șef serviciu - Serviciul resurse umane pentru instanțele judecătorești.

Prin urmare, dispozițiile legale prevăzute în anunțul de selecție sunt cele aplicabile în acest caz, fiind evident că nu au existat condiții suplimentare cerute în afara legii.

Întrucât funcția a fost scoasă la concurs pentru personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, instanța de fond a apreciat în mod corect că cerința privind întrunirea condiției de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor era subînțeleasă în textul art. 118

2

din Regulamentul aprobat prin Hotărârea B. nr. 326/2005, astfel că, în contextul în care reclamanta nu întrunea această condiție, în mod legal i-a fost respinsă candidatura prin actul administrativ atacat.

Pentru considerentele menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 160/2013 din 22 mai 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 837/2016
rea introductivă, reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect anularea Hotărârii nr. 94 din 07 februarie 2012, prin care Plenul CSM a „constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Lege
ÎCCJ 2018-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 732/2018
urmare a soluționării a contestației formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 3/16.01.2014 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, prin sentința nr. 1068/17.02.2017 pronunțată de Tribunalul București, rămasă definitivă urmare
ÎCCJ 2015-05-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2242/2015
Decizia nr. 2242/2015 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei - Hotărârea supusă controlului judecătoresc Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
ÎCCJ 2013-03-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3562/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 5 mai 2011, sub nr. 4187/2/2011
ÎCCJ 2017-01-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 175/2017
ele de nelegalitate privesc o pretinsă discriminare legislativă derivată tocmai din existența unui număr limitat de posturi scoase la concurs, în cadrul căruia trebuie să se încadreze candidații și nu pot fi invocate decât în raport cu Hotă
Sursă