ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.04.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1697/2015

HOTĂRÂRE
24.04.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1697/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1697/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1175 din 9 aprilie 2014 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A. nr. 91/2007, invocată, din oficiu, de către Judecătoria Timișoara, în cauza privind pe reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtele C. și A., ce face obiectul Dosarului nr. x/325/2012, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că obiectul prezentului control de legalitate îl reprezintă dispozițiile art. 249 din Ordinul președintelui A. nr. 91/2007 privind Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

Prin încheierea de sesizare din oficiu, instanța de sesizare a menționat faptul că aceste dispoziții legale contravin principiului egalității în drepturi a persoanelor și creează premisele aplicării discriminatorii a prevederilor Legii nr. 325/2006, în raport de prevederile art. 30 din Legea nr. 325/ 2006. Din analiza acestui ultim text, rezultă că deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu nu este condiționată de existența altor deconectări anterioare așa cum impune art. 249 din Ordinul nr. 91/2007.

Conform prevederilor art. 3 lit. g) din Legea nr. 325/2006 (Legea serviciului public de alimentare cu energie termică), unul din principiile acestei legi este "un condominiu - un sistem de încălzire".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 54 alin. (3) din aceeași lege, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, imobilele tip condominiu pot fi racordate la D. în cazul în care se respectă principiul "un condominiu - un singur sistem de încălzire", în baza unui program etapizat aprobat de autoritatea administrației publice locale, aplicabil până la 31 decembrie 2009.”

Astfel, legiuitorul a instituit o obligație și, totodată, o responsabilitate pentru autoritățile administrației publice locale (similară celei de montare a contoarelor de energie termică la nivel de branșament) ca în baza unui program etapizat derulat în perioada de tranziție, cuprinsă între 21 martie 2007 (data intrării în vigoare a Legii nr. 325/2006) și 31 decembrie 2009, în toate condominiile din România să se implementeze un singur sistem de încălzire.

Cu alte cuvinte, deconectările/reconectările la D. se puteau face numai în perioada de tranziție 21 martie 2007 - 31 decembrie 2009, astfel încât să se atingă obiectivul "un condominiu - un singur sistem de încălzire", indiferent dacă aceasta este realizat cu centrale de apartament, cu energie electrică sau din termoficare.

După această perioadă, respectiv după 1 ianuarie 2010, legea nu mai permite nicio deconectare de la sistemul de încălzire, indiferent care ar fi acesta, în deplină concordanță inclusiv cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. i) și art. 9 lit. b) din Legea nr. 325/2006, prin care autoritățile administrației publice locale au obligația să stabilească zonele unitare de încălzire (potrivit art. 5 pct. 37 din Legea nr. 325/2006, fiind definită ca „areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire").

La baza acestei reguli stă argumentul tehnic, invocat de pârâtă, în sensul că, în nicio unitate administrativ-teritorială, rețelele de distribuție gaze naturale și de distribuție energie electrică nu au fost proiectate pentru a prelua consumurile individuale necesare încălzirii proprietarilor din imobilele de tip condominiu. Din punct de vedere tehnic, niciun sistem nu poate fi reabilitat și modernizat pentru a funcționa în condiții de eficiență, dacă nu se păstrează numărul de consumatori arondați.

Astfel, cât timp principiul "un condominiu - un sistem de încălzire" este în deplin acord cu fundamentarea Legii nr. 325/2006, reglementarea din art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 privind Regulamentul cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică este în deplină concordanță cu legea pe care o execută.

Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta SC B. SRL a declarat recurs.

În motivarea recursului se arată că prin sentința atacată instanța a respins plângerea, motivând că aceasta ar contraveni prevederilor art. 54, alin. (3) din Legea nr. 325/2006. Or, așa cum este formulat art. 54, alin. (3) din Legea nr. 325/2006, " începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, imobilele tip condominiu pot fi racordate la D. în cazul în care se respectă principiul "un condominiu - un singur sistem de încălzire", în baza unui program etapizat aprobat de autoritatea administrației publice locale, aplicabil până la 31 decembrie 2009" acesta stabilește condițiile pentru racordare la D. a imobilelor de tip condominiu și nu condițiile pentru debranșare. De altfel, așa cum este formulat art. 54, alin. (3) din Legea nr. 325/2006 și termenul stabilit, respectiv 31 decembrie 2009, se referă tot la racordarea la D. și nu la debranșarea de la D.

În subsidiar, recurenta invocă și citează textele de lege incidente pricinii.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cu cele ale art. 304

1

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Ordinul nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică a fost dat în aplicarea dispozițiilor cuprinse în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, lege în care se prevede ca principiu, la art. 3, lit. g) că “un condominiu - un sistem de încălzire”, precum și faptul că, definind principiile generale și termenii uzitați în aplicarea normelor edictate pentru reglementarea serviciului public de alimentare cu energie termică, legea, în cadrul normativ astfel creat, stabilește condițiile în care se pot realiza debranșări ale unui condominiu și debranșări individuale, fără a interzice posibilitatea unui consumator casnic de a renunța la serviciul de energie termică utilizat până la acel moment.

În afara condițiilor stabilite prin art. 30 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, nicio altă interdicție nu poate fi impusă printr-o legislație terțiară, dată în aplicarea respectivei legi, or, din modalitatea de formulare a dispozițiilor art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 reiese instituirea unei condiții suplimentare față de textul prevăzut la art. 30 din Legea nr. 325/2006, aceea ca anterior anului 2007 să fi fost efectuate deconectări individuale pentru a se putea aproba executarea unor deconectări ulterioare datei de intrare în vigoare a respectivului ordin.

Cum în soluționarea excepției de nelegalitate instanța este datoare să verifice legalitatea actului administrativ ce formează obiectul excepției în raport cu legea în baza căreia a fost emisă, Înalta Curte constată că excepția de nelegalitate a art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 este fondată.

Dispozițiile suscitate, ce au format obiectul controlului în calea reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004 sunt nelegale, întrucât adaugă la lege, instituind criterii noi de îndeplinit pentru utilizatorul casnic ce solicită deconectarea de la sistemul de energie termică, criterii ce nu au fost avute în vedere de legiuitor la adoptarea Legii nr. 325/2006, prin ordin instituindu-se deci noi condiții suplimentare, adăugate celor impuse prin actul normativ cu forță juridică superioară, legea, în temeiul căruia a fost emis, respectiv Legea nr. 325/2006, în cauză fiind aplicabile și dispozițiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000R privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

a) acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală;

b) acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire;

c) anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte.

Fără a avea un corespondent în Legea nr. 325/2006, norma cuprinsă în art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 este nelegală, pentru că instituie o condiție suplimentară în cazul deconectării individuale și anume aceea ca, în condominiul respectiv, să fi fost executate deconectări individuale anterior datei la care a intrat în vigoare regulamentul - cadru aprobat prin acest ordin.

Susținerea intimatelor-pârâte că norma contestată are ca fundament juridic dispozițiile art. 3 lit. g) din Legea nr. 325/2006, care consacră principiul „un condominiu - un sistem de încălzire” se dovedește a fi nefondată, întrucât principiile și obiectivele definesc domeniul de reglementare a legii, cuprins în cap. I, în mod distinct de cap. VI, referitor la Piața de energie termică și care, la Secțiunea a 5-a privind protecția utilizatorului de energie termică, prevede la art. 30 alin. (2) în mod expres și limitativ condițiile cumulative pentru deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală.

În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată, în sensul că va admite excepția de nelegalitate invocată și va constata nelegalitatea dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A. nr. 91/2007.

Admite recursul declarat de reclamanta SC B. SRL împotriva sentinței civile nr. 1175 din 9 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că admite excepția de nelegalitate invocată.

Constată nelegalitatea dispozițiilor art. 249 din Ordinul președintelui A. nr. 91/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 aprilie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1475/2015
pronunțat o hotărâre legală și temeinică, raportat la prevederile legale incidente. În condițiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea dispozițiilor art. 249 din Regulame
ÎCCJ 2013-02-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 745/2016
entele care vor fi expuse în continuare. În speță, Curtea de Apel a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a art. 249 din Ordinul președintelui C. nr. 91/2007. În urma propriei aprecieri asupra elementelor de fapt și de dre
ÎCCJ 2012-09-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6351/2013
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, a emis fără temei legal art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 prin care s-a adăugat o condiție suplimentară față de condițiile impuse de legea susmenționată pentru deconectarea indi
ÎCCJ 2018-02-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 521/2018
legale cu forță juridică superioară care au servit ca temei al emiterii acestora. III. Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor declarate în cauză Analizând actele și lucrările cauzei din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1)
ÎCCJ 2019-10-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4805/2019
în cadrul normativ astfel creat, stabilește condițiile în care se pot realiza debranșări ale unui condominiu și debranșări individuale, fără a interzice posibilitatea unui consumator casnic de a renunța la serviciul de energie termică utili
Sursă