ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1069/2014

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1069/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 152/P din 6 decembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 93 din 14 august 2013 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în Dosarul penal nr. 787/88/2013, s-a hotărât:

În temeiul art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M. la pedeapsa de 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

A fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 47 din 11 mai 2011 a Judecătoriei Măcin și s-a dispus executarea acesteia, alăturat pedepsei de 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, rezultând astfel o pedeapsă de 20 de ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsă de 4 ani închisoare.

A fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 47 din 11 mai 2011 a Judecătoriei Măcin și dispune executarea acesteia alăturat pedepsei aplicate pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., rezultând o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare.

În conformitate cu art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen. fost condamnat același inculpat la pedeapsă de 1 an închisoare.

A fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 47 din 11 mai 2011 a Judecătoriei Măcin și s-a dispus executarea acesteia alăturat pedepsei de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de distrugere, rezultând o pedeapsă de 1 de ani și 8 luni închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului B.M. urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 20 de ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

În conformitate cu art. 71 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale de 20 de ani și 8 luni închisoare și până ce aceasta va putea fi considerată ca executată.

În conformitate cu art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În conformitate cu art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive, de la 28 august 2012 la zi.

Au fost admise pretențiile civile formulate în cauză de părțile civile A.R., M.F., M.S., S.J.U. Tulcea și S.J.U. Constanța.

În conformitate cu art. 14 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B.M. să plătească:

- părților civile A.R., M.F. și M.S., câte 100.000 RON cu titlul de despăgubiri pentru:

- părții civile A.R. suma de 52.000 RON cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale;

- părții civile minore M.F. suma de 180 RON lunar, datorată din septembrie 2012 și până la majoratul părții civile, cu titlul de prestație periodică;

- părții civile S.J.U. Constanța suma de 45.206 RON iar S.J.U. Tulcea, suma de 13.496 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare, actualizate în raport de indicele de inflație, la data plății efective.

În conformitate cu art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În conformitate cu art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească în folosul statului suma de 1.700 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare, în care s-au inclus și onorariile avocaților desemnați din oficiu.

Onorariile avocaților desemnați din oficiu în sumă de 200 RON fiecare, s-a dispus să fie virată din fondul Ministerului Justiției către Baroul Tulcea, pentru avocat G.S. (în cursul urmăririi penale) și avocat P.C. (în cursul judecății).

În conformitate cu art. 193 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească părții civile A.R. suma de 2.400 RON cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 604/P/2012 din 14 februarie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, verificat sub aspectul temeiniciei și legalității de către prim-procuror, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, violare de domiciliu și distrugere, prev. de art. 174 - 175 lit. i) C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 75 lit. a) C. pen., în stare de recidivă post-condamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen., reținându-se că la data de 27 spre 28 august 2012 în jurul orei 01.00, pe fondul unui conflict spontan inculpatul, împreună cu fratele său B.P., cu T.S.D. și T.D.C. au pătruns fără drept în curtea și locuința victimei, au distrus un geam și ușa locuinței, după care l-a înjunghiat pe M.N. cu o furcă în abdomen, provocându-i leziuni grave ce au dus ulterior la deces la data de 2 decembrie 2012 în timp ce era internat în S.J.U. Constanța.

În cauză, s-a început urmărirea penală și față de numiții B.P., T.S.D. și T.D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., cauza fiind disjunsă față de aceștia la data de 10 decembrie 2012.

Prin Ordonanța nr. 604/P/2012 din 28 august 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a dispus reținerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 28 august 2012 ora 21.50 și până la data de 29 august 2012 ora 21.50 inclusiv.

Prin Încheierea nr. 70 din 29 august 2012 dată în Dosarul nr. 4723/88/2012, Tribunalul Tulcea a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.M., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 29 august 2012 și până la data de 26 septembrie 2012 inclusiv, măsură care a fost prelungită succesiv până la data de 23 februarie 2013 inclusiv, iar prin Încheierea pronunțată în cauză la 18 februarie 2013 a fost menținută măsura preventivă dispusă față de inculpat, în temeiul art. 300

C. proc. pen.

În cauză s-au constituit părți civile:

- A.R. mama victimei, cu suma de 52.000 RON cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentând cheltuieli pentru înmormântare și pomenile ulterioare și cheltuieli legate de reparațiile ce au fost necesare la geamurile și ușa distrusă - și cu suma de 100.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

- M.S. fiul victimei M.N. cu suma de 100.000 RON reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

- M.F. fiul victimei M.N., cu suma de 100.000 RON reprezentând despăgubiri pentru daune morale, dar și o prestație lunară stabilită în funcție de venitul minim pe economie;

- S.J.U. Tulcea cu suma de 13.495,97 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare, actualizată în raport de indicele de inflație, la data plății efective;

- S.J.U. Constanța cu suma de 45.206 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare, actualizată în raport de indicele de inflație, la data plății efective.

Instanța de fond a reținut că, în dovedirea pretențiilor formulate au fost depuse la dosar înscrisuri.

Având în vedere că partea vătămată și civilă M.F. este minor, în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 17 C. proc. pen. și art. 163 alin. (6) lit. b) C. proc. pen.; s-au luat măsuri în vederea indisponibilizării unor bunuri ale inculpatului în scopul asigurării reparării prejudiciului.

Prin adresele emise de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Unitatea Administrativ-Teritorială din cadrul Primăriei Văcăreni a rezultat că inculpatul nu figurează în evidențe cu bunuri mobile sau imobile.

Referitor la pretențiile părților civile, inculpatul a arătat că este de acord să le plătească atunci când va avea posibilități materiale.

În cauză a fost respinsă cererea de aplicare a procedurii simplificate prevăzută de art. 320

C. proc. pen., instanța considerând că nu sunt îndeplinite condițiile alin. (1) și alin. (2) al aceluiași articol, conform cărora: "Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată."

Fiind audiat, inculpatul a susținut comiterea infracțiunii de omor simplu și nu de omor calificat, așa cum s-a reținut prin actul de acuzare, arătând că l-a lovit cu furca pe M.N. în curtea sa și nu în stradă, în fața porții, așa cum se reține în actul de acuzare.

În cursul urmăririi penale s-a solicitat procurorului schimbarea încadrării juridice a faptei din omor calificat, în omor simplu, însă prin Ordonanța din 6 februarie 2013 a procurorului de caz cererea a fost respinsă.

Procurorul a reținut că, din declarațiile a patru persoane care au perceput direct incidentul, respectiv a victimei M.N., a martorului T.S.D., a fiului victimei, M.S. și inclusiv a inculpatului rezultă că înjunghierea cu furca a avut loc în stradă, în zona din apropierea porții de intrare în curtea victimei.

Mențiunile făcute de martora A.R. mama victimei au fost considerate izolate în ansamblul probator subliniindu-se și faptul că aceste detalii nu au fost percepute în mod direct de martoră ci ca urmare a unei discuții cu fiul acesteia.

S-a solicitat aplicarea procedurii simplificate și schimbarea încadrării juridice din omor calificat în omor simplu, susținându-se că acest lucru este posibil.

Instanța de fond a considerat că schimbarea încadrării juridice a faptei este posibilă și în procedura simplificată, dacă probele administrate în cursul urmăririi penale conduc la o altă concluzie sub acest aspect.

S-a apreciat că în cauză, nu se poate reține că inculpatul "recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței", contestând de fapt situația de fapt reținută prin rechizitoriu și solicitând reținerea unei alte situații, respectiv comiterea omorului în curtea victimei.

Ori, pentru a reține o altă situație de fapt decât cea avută în vedere de procuror în actul de sesizare, este necesară administrarea de probe în cadrul cercetării judecătorești.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea de aplicare a procedurii simplificate, prev. de art. 320

C. proc. pen.

Totodată, instanța de fond a reținut că inculpatul B.M. a avut o atitudine oscilantă pe tot parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

În cursul urmăririi penale a avansat diferite ipoteze, susținând inițial starea de legitimă apărare și rănirea fără intenție a victimei și ulterior, chiar autorănirea, în faza finală a urmăririi penale inculpatul a recunoscut faptele, precizând că le regretă.

În faza de judecată, deși i s-a comunicat actul de acuzare și avea cunoștință de conținutul acestuia, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, susținând că recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, cu precizarea că a lovit victima cu furca atunci când se afla în curte și nu în stradă.

Cu toate acestea, fiind audiat în cursul cercetării judecătorești (ca urmare a respingerii cererii de aplicare a procedurii simplificate) inculpatul a arătat că de fapt a lovit victima cu coada furcii și nu a distrus geamurile și ușa locuinței părții vătămate.

Totodată, ca urmare a întrebărilor ce i-au fost adresate cu privire la persoana care a introdus țepii furcii în abdomenul victimei, inculpatul a recunoscut că el este autorul.

În cauză au fost audiate părțile civile A.R. și M.S., acesta din urmă percepând în mod direct conflictul soldat cu moartea tatălui său M.N.. De asemenea, au fost audiați martorii G.Z., B.C., S.G., I.V., T.D.C. și T.S.D.

Victima M.N. a declarat la data de 20 septembrie 2012: "Am ieșit din curte să merg la vecinul meu S.G. pentru ca acesta să sune la poliție și salvare, însă la ieșirea de pe poarta mea, am fost prins din spate de către B.M. care m-a lovit din nou, am căzut la pământ și în acel moment B.M. a înfipt furca cu țepii în burta mea. Nici după ce a înfipt furca în mine, B.M. nu a încetat și a început să strige că ne omoară pe toți ...".

Prima instanță a apreciat că relevantă în cauză este declarația mamei victimei, căreia fiul său i-a povestit ce s-a întâmplat. Aceasta a arătat că fiul său a fost bătut în noaptea de 27/28 august 2012 "... de toți patru, atât în stradă, cât și în curte, și mă refer la B.M., B.P. și frații T. Acest lucru îl știu de la fiul meu, cât și de la M.F., nepotul meu ...".

Referitor la inculpat, A.R. a declarat "... Cât am stat în spital cu fiul meu M.N., acesta mi-a povestit că atunci când a fost lovit cu furca de B.M. se afla la pământ, inculpatul i-a înfipt furca în abdomen și țepi i-au ieșit prin spate. Fiul meu i-a spus inculpatului să nu mai apese că îl omoară, iar inculpatul i-ar fi răspuns - vă omor pe toți și vă plătesc în bani -. Cele relatate de fiul meu s-au petrecut în afara curții, în fața porții unde noi avem o scăriță. În legătură cu ceilalți trei care l-au agresat fiul meu mi-a spus că l-au lovit cu pumnii și picioarele ..."

Deși A.R. nu a perceput în mod direct conflictul, declarațiile sale sunt relevante, deoarece se referă la ceea ce i-a povestit victima și se coroborează cu declarațiile părților civile M.S. și M.F.

S-a apreciat că din declarațiile martorilor audiați, relevantă este declarația martorului S.G., ceilalți martori, apropiați ai familiei inculpatului au fost evazivi spunând că nu au văzut ce s-a întâmplat.

Martorul T.S.D. care în cursul cercetărilor penale a arătat în declarația sa olografă, printre altele că: "... timp în care celălalt cumnat al meu pe nume B.M. a luat o furcă din curtea socrilor mei și s-a dus la N. care încă mai era la stradă a început să îl lovească cu furca timp în care N. a scăpat toporul și a intrat în curtea lui. Revin și arăt că până ca N. să intre în curte am văzut cum s-a rupt coada la furcă iar M. a apucat din ce mai rămăsese din coadă și l-a înțepat pe N. în zona burții, nu știu exact de câte ori l-a înțepat, sigur eu am văzut doar o dată ...". În fața instanței, în cursul cercetării judecătorești a susținut: "... știu că M.N. a fost bătut de inculpat. Nu știu nimic de nici o furcă, știu doar că ar fi folosit un par. Știu acest lucru deoarece l-am văzut pe inculpatul B.M. cu un par în mână. Nu pot să spun ce par era deoarece era întuneric ...". Martorul a revenit asupra celor precizate la începutul declarației arătând că de fapt nu își menține declarația dată în fața organelor de anchetă deoarece a fost "forțat de organul de poliție să declare în acel mod".

Martorii T.D.C. și B.P. (audiați doar în cursul anchetei penale) au susținut contrar celor arătate de victimă și de părțile civile A.R. și M.S., că nu au participat la altercație și nu au lovit victima.

Întrucât declarațiile victimei, ale fiilor săi M.S. și M.F. și ale părții vătămate și civile A.R., inclusiv declarațiile inculpatului B.M., se referă la o agresiune în grup asupra victimei, exercitată de patru persoane, instanța a solicitat procurorului să precizeze dacă înțelege să ceară extinderea procesului penal cu privire la alte persoane conform prevederilor art. 337 C. proc. pen.

Reprezentantul Parchetului a arătat că nu înțelege să formuleze o astfel de cerere în proces.

Conform Raportului medico-legal de necropsie din 17 decembrie 2012 întocmit de S.M.L.J. Constanța, moartea numitului M.N. a fost violentă și s-a datorat stării toxico-septice consecutivă peritonitei generalizate, urmare a unei plăgi înțepate penetrante abdominale, transfixiantă enteral și perforantă cecal.

Leziunile traumatice inițiale au putut fi produse prin lovire cu un corp înțepător (posibil corn de furcă) în data de 27/28 august 2012 și au legătură directă cu cauzele morții.

La data producerii leziunilor traumatice, sus-numitului i-a fost pusă viața în primejdie prin șoc septico-toxic, urmare a plăgii înțepate abdominale profunde, cu afectare entero-cecală și de vezică urinară.

Concluziile raportului medico-legal conțin și răspunsurile la cele două întrebări formulate în cursul urmăririi penale de inculpat prin apărătorul ales, stabilindu-se că viața victimei a fost pusă în primejdie ca urmare a plăgii înțepate, independent de orice altă afecțiune de care a suferit subiectul, fiind totodată exclusă autoînțeparea.

Raportul de constatare medico-legală din 29 august 2012 întocmit de S.M.L.J. Tulcea evidențiază că fratele inculpatului, B.P. în vârstă de 22 de ani, a prezentat semnele a numeroase plăgi, atât superficiale, cât și profunde, ale țesuturilor moi ale antebrațului și mâinii drepte, fără lezarea oaselor/vaselor sanguine importante ale membrului scapular drept, care au fost asistate chirurgical la data de 28 august 2012 și care au putut fi cauzate prin acțiunea unui/unor corpuri ascuțite, datorită tăierii/înțepării (probabil sticlă/cioburi de sticlă).

Leziunile pot data din 27/28 august 2012, au necesitat 6 - 8 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdia viața sus-numitului.

Din coroborarea probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat că situația de fapt reținută prin actul de acuzare este corectă.

Astfel, a rezultat că victima M.N. în vârstă de 37 de ani, a fost căsătorit timp de 18 ani cu numita M.P., din căsătorie rezultând doi copii, respectiv M.S. și M.F.

În timpul căsătoriei, familia M. a locuit în casa lui M.N. din com. Văcăreni, jud. Tulcea.

După divorțul care a avut loc în 2010, fiul cel mare, M.S., deși fusese încredințat spre creștere mamei, a preferat să locuiască cu bunica paternă, A.R., în casa acesteia situată la cca. 600 metri de casa tatălui său, fratele cel mic continuând să locuiască cu tatăl.

La distanță de o casă de locuința lui M.N. se află locuința familiei B. De-a lungul timpului, M.N. și fiii săi au fost în relații bune, de amiciție, atât cu frații B.M. și B.P., cât și cu mama și tatăl vitreg ai acestora, M.S. fiind chiar prieten apropiat al lui B.P.

Spre sfârșitul lunii august 2012, timp de câteva zile, de la locuința fraților B. s-a auzit muzică la volum ridicat și zarvă ca de petrecere întrucât sărbătoreau venirea din străinătate a surorii lor B.A.

În data de 27 august 2012, fiind ziua de naștere a lui B.P., familia sa a organizat o petrecere la locuința lor, invitând mai multe persoane printre care și pe vecinul lor M.N. și pe fiii acestuia.

M.S. a mers la locuința fraților B. în jurul orelor 16.00 - 17.00 și a început să consume băuturi alcoolice cu gazdele și invitații. La scurt timp, B.M. a mers la locuința lui M.N. și l-a rugat să-i ascută cuțitele și să-l ajute să taie un porc.

B.M. s-a întors însoțit de M.N., cei doi apucându-se să taie porcul în grădină și să-l proceseze. Apoi, până noaptea târziu, au mâncat cu toții carne friptă la grătar și au băut cantități însemnate de băuturi alcoolice.

La petrecere a fost invitată și o fată din Galați venită la bunica sa, cu care M.S. încerca să se împrietenească.

Văzând că B.M. o îmbrățișa și o săruta pe respectiva fată, iar fiul său observă acest lucru, M.N., pentru a evita un conflict între fiul său și B.M. pe care îl știa agresiv, în jurul orelor 00.00 - 01.00, i-a chemat pe fiii săi să plece împreună acasă.

În curte, la plecare, între M.S. și B.M. au avut loc unele discuții contradictorii pe fondul cărora B.M. i-a aplicat câțiva pumni în față lui M.S., prezenți fiind M.F., BA. și mama sa. Intervenind în apărarea fiului său, M.N. a fost lovit și el cu pumnul de B.M., căzând la pământ.

M.N. și fiii săi au părăsit imediat curtea fraților B. și s-au îndreptat spre locuințele lor, drumul spre casa bunicii lui M.S. trecând prin fața casei tatălui său.

În timp ce tatăl și fratele său mai mic se aflau cu câțiva pași înaintea sa, M.S. a fost ajuns din urmă de prietenul său B.P., acesta, fără intenții agresive, dorind să-l întrebe ce a avut fratele său cu el.

După ce M.N. a intrat în curtea sa cu fiul său cel mic, M.S. a trecut prin fața porții discutând cu B.P. Văzându-i și crezând că B.P. vrea să-l agreseze pe fiul său, M.N. a luat un topor și, în timp ce cei doi depășiseră cu aproximativ 10 metri curtea sa, s-a îndreptat spre ei amenințându-l pe B.P.

M.S. a strigat la tatăl său să stea liniștit pentru că B.P. nu are nici o problemă cu el și doar stau de vorbă. Văzând că B.P. a început să arunce cu pietre spre el, M.N. a renunțat să înainteze.

Între timp, văzându-l din curtea sa pe M.N. fugind după fratele său cu toporul, B.A. a strigat la B.M. "fugi după P., că N. fuge cu toporul după el".

Imediat, B.M. a ieșit din curtea sa, însoțit de concubinul surorii sale, T.S.D. din localitatea Măcin și de fratele acestuia, T.D.C. (porecliți "Frații Broască") și, împreună cu B.P. ce ajunsese lângă ei, s-au îndreptat spre locuința lui M.N.

Văzându-i pe toți patru îndreptându-se spre ei, M.N. a încercat să-i sperie lovind cu toporul în poarta și gardul de fier de la locuința sa, însă cei patru nu au renunțat și au continuat să se apropie. Atunci, M.N. și fiii săi au vrut să se refugieze în casă însă cei patru agresori au pătruns în curte și i-au ajuns înainte să intre în casă, singurul care a reușit să intre fiind fiul cel mic care l-a ascultat pe tatăl său și s-a ascuns sub pat.

În timp ce B.M. și frații T. îi loveau cu pumnii și picioarele pe cei doi, B.P. a spart cu pumnul câteva geamuri ale casei, tăindu-se în câteva locuri la antebraț cu cioburile.

B.M. a luat de jos toporul abandonat de M.N. și i-a aplicat acestuia o lovitură în zona capului.

În continuare, M.N. și fiul său au reușit să intre în casă, încercând să țină ușile închise. Auzind și simțind cum B.M. izbea puternic cu toporul în ușă pentru a o sparge și a pătrunde înăuntru, cei doi s-au hotărât să fugă în grădină pe ușa din dos.

În urma lor, agresorii au pătruns în casă căutându-i, B.P. lăsând urme de la sângele din braț până în apropierea ușii din dos (așa cum a stabilit expertiza biocriminalistică efectuată în cauză, multitudinea de pete de sânge din casă aparțin altei grupe sanguine decât a lui M.N., singurul care a mai sângerat abundent în acea seară fiind B.P.).

Auzindu-i din grădină unde se ascunseseră în întuneric pe cei patru agresori retrăgându-se, M.N. a revenit în casă pentru a-l trimite pe fiul mai mic la locuința mamei sale până se liniștesc lucrurile.

Înfricoșat, M.S. nu a intrat în casă ci a ocolit casa și a rămas în întuneric lângă poarta mare, situată lângă același drum, pe aceeași linie de gard cu poarta mică.

Ajuns în curtea sa, B.P. a început să strige, mințindu-i pe cei aflați acolo, probabil pentru a brava, că sângerează pentru că M.N. l-ar fi tăiat cu toporul. Apoi, din cauza hemoragiei, a leșinat în curte, fiind solicitată ambulanța.

Văzând acest lucru, B.M. a strigat la tatăl său vitreg să-i aducă furca pentru că vrea să-i omoare pe toți din familia lui M.N.

În timp ce M.N. se afla la poarta sa și îl trimitea pe fiul cel mic la locuința mamei sale, B.M. a ieșit din curtea sa având o furcă în mână, și, împreună cu T.S.D., a pornit în fugă spre locuința lui M.N. Acesta din urmă a încercat să se refugieze în curte însă, după 2 - 3 pași, a fost ajuns de cei doi care i-au aplicat mai multe lovituri doborându-l la pământ. Inițial, B.M. i-a aplicat mai multe lovituri cu furca fără să acționeze pentru a înțepa, dar după ce coada acesteia s-a rupt ca urmare a loviturilor, a apucat furca de coada ruptă și a înfipt-o în abdomenul lui M.N.

Observându-l apoi pe minorul M.F. care nu apucase să se îndepărteze prea mult, B.M. s-a îndreptat spre el spunând că vrea să-l omoare, renunțând însă când o persoană dintr-o curte vecină a strigat să-l lase în pace, că e F., fratele mai mic.

După ce agresorii au plecat spre casa lor, M.N. a mai stat un timp acasă însă, pentru că se simțea din ce în ce mai rău, a mers la locuința vecinului său S.G., prăbușindu-se în curte și rugându-l să solicite o ambulanță.

Victima a fost internată în aceeași noapte în S.J.U. Tulcea unde a suferit ulterior mai multe intervenții chirurgicale, fiind transferată la data de 18 septembrie 2012, din cauza stării grave în care se afla, la S.J.U. Constanța.

Cu ocazia audierii victimei în data de 20 septembrie 2012, aceasta a declarat, în prezența mătușii sale L.A., că formulează plângere penală față de B.M., B.P., T.S.D. și T.D.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, plângerea fiind consemnată, datorită stării de sănătate a victimei, de lucrătorul de poliție într-un proces-verbal semnat de victimă.

Prima instanță a apreciat că în drept, fapta inculpatului B.M. care, în noaptea de 27/28 august 2012, în jurul orei 01.00, pe fondul unui conflict spontan iscat în timpul unei petreceri și a consumului exagerat de alcool, l-a înjunghiat cu o furcă în abdomen pe numitul M.N. în timp ce acesta se afla pe drumul din fața locuinței sale din com. Văcăreni, jud. Tulcea (provocându-i leziuni ce au dus ulterior la deces) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 - 175 lit. i) C. pen.

Instanța de fond a apreciat că solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei din omor calificat în omor simplu nu este întemeiată, deoarece toate probele converg în sensul că agresarea victimei cu furca, prin înfigerea țepilor în abdomen, a avut loc în stradă, în fața porți de acces în curtea lui M.N., declarațiile acestuia coroborându-se cu declarațiile altor persoane audiate în cauză M.S., T.S.D.

Instanța de fond a avut în vedere că într-adevăr, victima a fost lovită și atunci când se afla în curtea sa, în prima fază a conflictului - inclusiv de către inculpat, cu toporul în zona capului - însă lovitura cu furca, în care a produs plaga înțepată abdominală ce a condus la deces - a fost aplicată de inculpat în stradă, în a doua fază a conflictului.

Împrejurarea că, în curtea victimei existau mai multe urme de sânge decât în stradă în fața porții se poate datora faptului că la momentul sosirii organelor de poliție, afară ploua. Nu a fost protejată cu folie de celofan decât porțiunea cu pete de sânge din fața casei (declarație martor S.G.), motiv pentru care situația de la locul faptei nu este relevantă sub aspectul încadrării juridice a faptei de omor.

S-a apreciat că, în drept, faptele inculpatului de a pătrunde fără drept, pe timp de noapte în curtea și în locuința victimei și de a distruge împreună cu alte persoane geamurile și ușa locuinței lui M.N., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu și distrugere prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 217 alin. (1), cu aplicare art. 75 lit. a) C. pen.

Având în vedere că prin Sentința penală nr. 47 din 11 mai 2011 a Judecătoriei Măcin inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., s-a reținut că acesta a săvârșit fapta în stare recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen.

Totodată, întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze în termenul de încercare de 2 ani și 8 luni stabilit prin hotărârea judecătorească sus-menționată, urmează a se face aplicarea prevederilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

În legătură cu cererile formulate de avocatul inculpatului în sensul recunoașterii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 49 alin. (2) C. pen. (beția voluntară completă) și de art. 73 lit. b) C. pen. (provocarea) se constată că acestea sunt neîntemeiate.

Reținerea stării de beție voluntară a făptuitorului, ca circumstanță atenuantă nu este justificată în cazul în care, deși la originea stării de anormalitate psiho-fizice a acestuia în momentul comiterii infracțiunii de omor calificat, s-a aflat acțiunea sa conștientă de consumare a băuturilor alcoolice, stare de beție voluntară nu a fost completă, ci incompletă, nefiindu-i abolită, ci numai afectată capacitatea de stăpânire a propriilor reacții. Or, din probele administrate a rezultat că inculpatul era stăpân pe reacțiile sale.

Cu privire la provocare, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi reținută în favoarea inculpatului o astfel de circumstanță atenuantă, deoarece victima M.N. nu a comis niciun act provocator asupra inculpatului ori a altei persoane, prin violență, ori altă acțiune ilicită gravă.

Este adevărat că fratele inculpatului, numitul B.P. s-a rănit la mână atunci când a spart geamurile și chiar a leșinat după prima fază a conflictului, deoarece îi curgea mult sânge, fapt ce l-a tulburat pe inculpat determinându-l să afirme "L-ai tăiat pe P., te omor" (declarație martor S.G.) însă această situație nu poate să îi profite inculpatului.

Pe lângă faptul că M.N. nu l-a rănit pe B.P. și nu se poate discuta de un act provocator, instanța de fond a considerat că trebuie avut în vedere că întreg conflictul este imputabil inculpatului, care, fără un motiv serios a pătruns în curtea și locuința victimei, a provocat distrugeri, iar apoi l-a ucis pe M.N. lovindu-l atât cu toporul în cap, cât și cu țepii furcii, cu care s-a înarmat, în abdomen.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modul concret și împrejurările comiterii infracțiunilor, urmările acestora, urmând a da relevanță faptului că inculpatul a acționat cu intenția directă de a ucide victima, nu a dat dovadă că regretă și a fost nesincer, preocupat doar de atenuarea răspunderii penale.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanța a apreciat că solicitarea părților civile de obligare a inculpatului la plata daunelor morale și materiale este pe deplin justificată, în compensarea traumelor psihice, a durerii suferite ca urmare a pierderii tatălui și respectiv fiului, dar și pentru repararea prejudiciilor materiale cauzate.

Având în vedere și faptul că inculpatul și-a manifestat disponibilitatea de a plăti sumele solicitate de părțile civile, în conformitate cu prevederile art. 14 și urm. C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpatului la plata următoarelor sume de bani:

- câte 100.000 RON pentru fiecare parte civilă A.R., M.F. și M.S. cu titlul de despăgubiri pentru daune morale;

- 52.000 RON părții civile A.R. cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale;

- părții civile minore M.F. suma de 180 RON lunar, datorată din septembrie 2012 și până la majoratul părții civile, cu titlul de prestație periodică;

- 45.206 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare, actualizată în raport de indicele de inflație, la data plății efective, S.J.U. Constanța;

- 13.496 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare, actualizată în raport de indicele de inflație, la data plății efective, S.J.U. Tulcea.

Împotriva Sentinței penale nr. 93 din 14 august 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în Dosarul penal nr. 787/88/2013, în termen legal, a declarat apel inculpatul B.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, în susținerea motivelor de apel, dezvoltate pe larg în concluziile orale și scrise depuse la dosar, inculpatul a solicitat trimiterea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmăririi penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât inculpatului, care este neșcolarizat, nu i s-a prezentat conținutul materialului de urmărire penală și nici actul de sesizare a instanței. Se mai arată că inculpatului nu i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 320

C. proc. pen., astfel că acesta nu a putut beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită. În apărare, s-a mai invocat reținerea stării de provocare și a beției voluntare, precum și reindividualizarea pedepsei, prin reducerea cuantumului sancțiunii aplicate de către prima instanță. Apelul inculpatului a vizat și latura civilă a cauzei, criticându-se cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat către unitățile spitalicești.

Fiindu-i aduse la cunoștință prevederile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul B.M. a precizat că nu dorește să dea declarație la instanța de apel.

Prin Decizia penală nr. 152/P din 6 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat B.M. împotriva Sentinței penale nr. 93 din 14 august 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în Dosarul penal nr. 787/88/2013.

În baza art. 383 alin. (1

) C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului B.M.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a dispus ca măsura să fie comunicată administrației locului de deținere.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului, perioada arestării preventive de la data de 14 august 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 500 RON, cheltuieli judiciare avansate de către stat în apel.

În baza art. 189 C. proc. pen. suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat F.E. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanța.

Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art. 378 alin. (1) C. proc. pen. și art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a apreciat că apelul declarat de inculpatul B.M. este nefondat.

S-a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, confirmată de probe, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului B.M., pronunțând în mod judicios o soluție de condamnare, fiind îndeplinite cerințele art. 345 alin. (2) C. proc. pen.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și pe parcursul cercetării judecătorești a rezultat că, la data de 27 august 2012, fiind ziua de naștere, a lui B.P., familia sa a organizat o petrecere la locuința lor, invitând mai multe persoane printre care și pe vecinul lor M.N. și pe fiii acestuia, M.S. și M.F.

Toți cei prezenți au consumat băuturi alcoolice, până în jurul orei 24.00.

La petrecere a fost invitată și o fată din Galați venită la bunica sa în localitatea Văcăreni, cu care M.S. încerca să se împrietenească.

Văzând că B.M. o îmbrățișa și o săruta pe fată, iar fiul său observă acest lucru, pentru a evita un conflict, în jurul orei 24.05 M.N. i-a chemat pe fiii săi să plece împreună acasă.

În curte, la plecare, între M.S. și B.M. au avut loc unele discuții contradictorii pe fondul cărora B.M. i-a aplicat câteva lovituri peste față lui M.S., prezenți fiind M.F., B.A. și mama sa.

M.N. și fiii săi au părăsit imediat curtea fraților B. și s-au îndreptat spre locuințele lor, drumul spre casa bunicii lui M.S. trecând prin fața casei tatălui său.

După ce M.N. a intrat în curtea sa cu fiul său cel mic, M.S. a trecut prin fața porții discutând cu B.P. Văzându-i și crezând că B.P. vrea să-l agreseze pe fiul său, M.N. a luat un topor și, în timp ce cei doi se îndepărtau de curtea sa, de la o distanță de aproximativ 10 metri, l-a amenințat pe B.P.

M.S. a strigat la tatăl său să stea liniștit pentru că B.P. nu are nici o problemă cu el și doar stau de vorbă.

În acest timp, B.M. a ieșit din curtea sa, însoțit de concubinul surorii sale, T.S.D. și de fratele acestuia, T.D.C. și, împreună cu B.P. ce ajunsese lângă ei, s-au îndreptat spre locuința lui M.N.

Văzându-i pe toți patru îndreptându-se spre ei, M.N. a încercat să-i sperie lovind cu toporul în poarta și gardul de fier de la locuința sa, strigând "lăsați-mi copii în pace!", însă cei patru nu au renunțat și au continuat să se apropie. Atunci, M.N. și fiii săi au vrut să se refugieze în casă însă cei patru agresori au pătruns în curte și i-au ajuns. Înainte să intre în casă, singurul care a reușit să intre fiind fiul cel mic.

În timp ce B.M. și frații T. îi loveau cu pumnii și picioarele pe cei doi, B.P. a spart cu pumnul câteva geamuri ale casei, tăindu-se în câteva locuri la antebraț cu cioburile.

B.M. a luat de jos toporul abandonat de M.N. și i-a aplicat acestuia o lovitură în zona capului.

Speriat, M.S. nu a intrat în casă ci a ocolit casa și a rămas în întuneric lângă poarta mare, situată lângă același drum, pe aceeași linie de gard cu poarta mică.

Văzând acest lucru, B.M. a strigat la tatăl său vitreg să-i aducă furca pentru că vrea să-i omoare pe toți din familia lui M.N.

Din Raportul medico-legal de necropsie din 17 decembrie 2012 rezultă că moartea numitului M.N. a fost violentă, datorându-se stării toxico-septice, consecutivă peritonitei generalizate, urmare a unei plăgi înțepate penetrante abdominale. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu un corp dur înțepător (posibil corn de furcă) în data de 27/28 august 2012 și au legătură directă cu cauza morții.

Fiind audiată la data de 20 septembrie 2012, victima M.N. a declarat că la data de 27 septembrie 2012 a fost chemat, împreună cu fiii săi, M.S. și M.F., la locuința familiei B., pentru a-i ajuta să sacrifice un porc. La locuința inculpatului se mai afla fratele acestuia, B.P., sora acestuia, A., părinții și frații T. Până în jurul orei 18.00 au consumat băuturi alcoolice și, la un moment dat, întrucât inculpatul B.M. o săruta pe prietena fiului său S., au hotărât să plece, pentru a evita un conflict. După ce s-au întors acasă, frații B. și frații T. au pătruns în curte, având asupra lor o furcă, o sabie și un topor. Au început să spargă geamurile, iar B.M. l-a lovit de mai multe ori cu furca peste corp și în zona capului. A ieșit din curte, pentru a anunța organele de poliție, însă, în fața porții, inculpatul l-a ajuns, l-a lovit de mai multe ori și, după ce l-a trântit la pământ, i-a înfipt furca în abdomen.

Potrivit declarației părții vătămate M.S., în ziua de 27 august 2012 victima M.N., împreună cu familia B., au tăiat un porc și au consumat alcool. Pe la miezul nopții, partea vătămată M.S. a vrut să plece, dar B.M. l-a lovit cu pumnul, fără niciun motiv. În continuare, a plecat, însoțit de fratele său M.F. și de tatăl său, M.N., dar B.P. a ieșit după ei pentru a-l întreba de ce l-a bătut inculpatul. În aceste împrejurări, crezând că B.P. vrea să îi bată, victima M.N. a luat un topor, dar nu s-a apropiat de B.P. întrucât B.M. și frații T. au ieșit din curte și se îndreptau către ei, tatăl său a început să lovească cu toporul în poarta casei sale, strigând "Lăsați-mi copiii în pace!", însă cei patru au intrat în curtea victimei, începând să îi lovească. B.P. nu i-a lovit, dar a spart geamurile casei. B.M. a lovit cu toporul în geamuri și în ușă, după care a intrat în casă. M.S. a arătat că, de frică a fugit și s-a ascuns în grădină, apoi a revenit în curte, ascunzându-se după casă, lângă poarta mare. După un timp, a observat că inculpatul și T.S.D. s-au întors, întâlnindu-se la poartă cu M.N. B.M. a lovit victima cu furca, iar T.S.D. cu picioarele, până ce M.N. a căzut. În continuare, inculpatul B.M. a înfipt furca în abdomenul victimei, care se afla în stradă, în fața porții.

Martora A.R., mama victimei, a relatat că în noaptea de 28 august 2012, în jurul orei 02.00, a primit un telefon de la inculpat, care i-a spus "unde este golanul de nepotă'tu, că pe fecioră'tu l-am aranjat". Inculpatul B.M. a amenințat-o că, dacă va spune cuiva cele întâmplate, va aduce o mașină de țigani de la Măcin să o taie bucățele, după care o va plăti în bani. Martora a mai precizat că, în perioada în care a fost spitalizat, fiul său i-a povestit că, atunci când a fost lovit cu furca de către B.M. se afla la pământ, în afara curții, în fața porții, inculpatul i-a înfipt furca în abdomen, iar țepii i-au ieșit prin spate. Victima i-a spus să nu mai apese pentru că îl omoară, iar inculpatul l-a amenințat, spunând că îi va omorî pe toți și îi va plăti în bani.

Martorul S.G. a precizat că în noaptea de 28 august 2012, în jurul orei 23.00, a observat că B.P., fratele inculpatului, discuta cu M.S., fiul victimei, iar M.N. a ieșit din curte și a plecat cu o toporișcă în mână spre cei doi, spunând "îți arăt eu ...". Din curtea familiei B. a ieșit inculpatul, însoțit de doi bărbați, îndreptându-se spre B.P. și M.N. Martorul a afirmat că nu a mai stat să vadă ce se întâmplă și a intrat în casă. După aproximativ 10 minute, a auzit zgomot de geamuri sparte. În continuare, în jurul orei 01.00, victima l-a rugat să cheme salvarea, întrucât era înțepat cu o furcă, fiind lovit și la umăr. Martorul a mai arătat că inculpatul l-a amenințat pe M.N. că îl omoară, întrucât acesta din urmă l-ar fi băgat în spital pe B.P. A observat că geamurile și ușa casei victimei erau sparte.

Din Procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că în fața porții imobilului, precum și pe prispa din beton situată în fața casei familiei M. au fost identificate urme de sânge, fiind confirmată împrejurarea că înțeparea victimei cu furca a avut loc în stradă.

Fiind audiat în faza de cercetare judecătorească, martorul T.S.D. a relatat că între victimă și inculpat a izbucnit un conflict în curtea lui B.M., care i-a spus lui M.N. să plece. Apoi a observat că M.N. umbla cu un topor pe stradă, pe care l-a aruncat în direcția lui B.P. În continuare, martorul susține că nu știe ce s-a mai întâmplat, dar a aflat că inculpatul l-a bătut cu un par pe M.N. Se constată așadar că, deși prima parte a incidentului o redă în detaliu, în continuarea depoziției martorul este evaziv, susținând, contrar declarațiilor celorlalte persoane audiate în cauză, că nu a mai asistat ulterior la derularea evenimentelor.

Totodată, instanța de apel a apreciat existența unor contradicții între declarațiile succesive ale martorului, ce pun la îndoială credibilitatea acestora, în faza de urmărire penală T.S.D. afirmând că a observat când inculpatul a înfipt furca în abdomenul victimei M.N.

Instanța de apel a apreciat că depoziția martorului T.S.D. trebuie înlăturată din ansamblul probator administrat în cauză, fiind apreciată ca subiectivă și nesinceră, acesta fiind interesat în mod direct în cauză, având în vedere implicarea sa în agresiunea exercitată asupra victimei.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, menționând că agresiunea asupra victimei a avut loc în curtea acestuia, nu în stradă, apărări ce sunt însă infirmate de toate mijloacele de probă redate mai sus.

Inculpatul a declarat la prima instanță că a fost provocat de către victima M.N., pe care l-a lovit cu furca peste umărul drept, dar nu l-a înțepat în abdomen.

Pe de o parte, inculpatul a susținut că prima instanță nu a aplicat dispozițiile art. 320

C. proc. pen., deși sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, dar, cu toate acestea, invocă împrejurarea că nu a înțeles conținutul rechizitoriului, iar în apel solicită administrarea de probe.

În ceea ce privește solicitările de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale și de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță, instanța de apel a constatat că acestea sunt vădit neîntemeiate, nefiind incident niciunul din cazurile prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. și respectiv art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Sub acest aspect, instanța de apel evidențiază că pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a dat declarații în prezența unui apărător ales și a unui martor asistent, precizând la finalul fiecărei depoziții că aspectele consemnate corespund celor relatate. Totodată, la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul a beneficiat de asistență juridică calificată, fiind asistat de un apărător ales, astfel că nu pot fi primite apărările sale în sensul nu a cunoscut fapta de care este acuzat. De altfel, în mod constant, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii deduse judecății, menționând doar că incidentul s-a petrecut în curtea părții vătămate, iar nu în fața porții, astfel cum se reține în rechizitoriu.

Instanța de apel a apreciat că și în faza de judecată au fost respectate dispozițiile procesuale privind dreptul la apărare. Astfel, se constată că, la termenele din 12 martie 2013 și 9 aprilie 2013, prima instanță a adus la cunoștința inculpatului conținutul actului de sesizare și dispozițiile art. 320

C. proc. pen.

Instanța de apel a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art. 320

alin. (1), (2) C. proc. pen., până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, pe care le poate administra la termenul de judecată. Alin. (3) al aceluiași text de lege prevede că instanța întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți.

Pentru aplicarea procedurii simplificate, este necesar ca din probele administrate să rezulte că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, iar acțiunea penală să vizeze o infracțiune ce nu este pedepsită cu detențiune pe viață (cerințe prevăzute de art. 320

alin. (4), (6) C. proc. pen.).

În ipoteza în care inculpatul înțelege să uzeze de dispozițiile art. 320

C. proc. pen., acesta nu mai poate reveni asupra opțiunii sale, nu poate invoca în căile de atac inaplicabilitatea textului de lege anterior menționat și nici nu are posibilitatea să formuleze critici referitoare la aprecierea probelor sau la reținerea situației de fapt.

S-a reținut că prevederile art. 320

alin. (1) C. proc. pen. reglementează în mod clar momentul procesual până la care inculpatul se poate prevala de această procedură - "până la începerea cercetării judecătorești la prima instanță".

Instanța de prim control judiciar a constatat că prima instanță a respins, în mod corect, cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate, având în vedere că acesta nu a recunoscut în totalitate, până la începerea cercetării judecătorești, faptele pentru care a fost trimis în judecată, susținând că incidentul din noaptea de 28 august 2012 a avut loc în alte împrejurări decât cele descrise în actul de sesizare a instanței.

Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanț

§ Cauze similare