ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 75/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 75/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Asupra
conflictului negativ de competență, constată următoarele;
Prin cererea înregistrata
pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 15 ianuarie 2015, reclamanta B.M.D. a
chemat în judecată pe pârâții Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila,
solicitând obligarea acestora la plata sporului de fidelitate în procent de 10%
pentru o vechime în funcție între 10 și 15 ani începând cu data de 20 octombrie
2012, în conformitate cu art. 10 alin. (5) și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 284/2010,
coroborat cu art. 6 din O.U.G. nr. 80/2010, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 283/2011 (fostul art. 6 alin. (3) din Legea nr.
285/2010).
În motivarea
cererii, a arătat că este angajată la Judecătoria Brăila, în funcția de
grefier, iar la data de 04 aprilie 2013 a solicitat recalcularea sporului de
fidelitate, în sensul acordării sporului de 10%, în raport cu vechimea efectivă
în funcția auxiliară de specialitate, respectiv 10 ani împliniți la data de 20
octombrie 2012.
A
menționat că s-a angajat la Judecătoria Brăila la data de 19 noiembrie 2003, ca
grefier cu studii medii (în perioada 01 august 2003-19 noiembrie 2003 a lucrat
la Judecătoria Tulcea, iar în perioada 20 octombrie 2002 - 15 iulie 2003 a
urmat cursurile Ș.N.G.), la data de 15 februarie 2010 s-a transformat postul
din studii medii în studii superioare și a primit sporul de fidelitate de 5 %,
iar când a împlinit 10 ani vechime, acest spor nu i s-a mai acordat
corespunzător vechimii, deși colegilor grefieri de la alte curți de apel din
țară li s-a acordat acest spor în același an (10% sau 20% după caz) pentru
activitatea desfășurată în instanță. În perioada 11 decembrie 2006 - 01
ianuarie 2008 a fost în concediu de îngrijire copil, iar potrivit dispozițiile art.
18 alineat 7 din O.U.G. nr. 148 din 03 noiembrie 2005 perioada concediului
pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani în
cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncă și în serviciu, precum
și în specialitate și se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă
în raport cu acestea.
La data
de 14 mai 2013, i s-a comunicat prin adresa, emisă la data de 07 mai 2013 de
Tribunalul Brăila, că sporul de fidelitate a fost corelat cu vechimea efectivă
in funcția de grefier cu studii superioare în urma reîncadrării din funcția de
grefier cu studii medii în funcția de grefier cu studii superioare, la data de
15 februarie 2010.
În urma
contestației făcute, Curtea de Apel Galați, prin adresa din 28 mai 2013,
primită de 03 iunie 2013, i-a comunicat același răspuns ca și Tribunalul
Brăila.
Învestit
cu soluționarea cauzei, Tribunalul Prahova, secția I civilă, prin sentința
civilă nr. 2468 din 28 septembrie 2015 a admis excepția necompetenței sale
teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea
Tribunalului Brăila.
Pentru a
decide astfel, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc.
civ. în cazul în care la data înregistrării cererii reclamantul deține una din
calitățile expres și limitativ arătate la alin. 3 din acest articol la instanța
competentă să judece cauza, acesta este obligat să sesizeze o instanță de
același grad aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel
învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care
își desfășoară activitatea. Tribunalul a apreciat excepția necompetenței
materiale ca fiind întemeiată întrucât reclamanta are calitatea de grefier la
Judecătoria Brăila, instanță care nu are, însă, competența de soluționare a
cauzei în sensul prevăzut de dispozițiile art. 127 C. proc. civ.
Învestit
prin declinare, Tribunalul Brăila, prin încheierea din 16 noiembrie 2015, a
declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Prahova.
Pentru a
hotărî astfel, această instanță a reținut că în analiza competenței prevăzute
la art. 127 C. proc. civ., trebuie avute în vedere nu numai instanța la care
funcționează reclamantul, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află
această instanță, întrucât legiuitorul a avut în vedere și posibilitatea
exercitării căilor de atac.
Învestită
cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va constata
că, în cauză, competența soluționării litigiului revine Tribunalului Brăila
pentru considerentele ce succed:
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 15 ianuarie 2015,
reclamanta B.M.D. a învestit instanța cu soluționarea unui conflict individual
de muncă, de competența tribunalului în a cărei circumscripție teritorială își
are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.
Reclamanta
își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, astfel că nu sunt incidente
dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă
interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de
competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are
calitatea de reclamant.
Art. 127
C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în
care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea
de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea
la care acesta își desfășoară activitatea.
Sintagma
folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care
își desfășoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, ci are
înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.
Chiar
dacă reclamanta funcționează ca grefier la Judecătoria Brăila, prezentul
litigiu nu este de competența acestei instanțe, ci se află în competența de
soluționare a tribunalului.
În
speță, având în vedere că reclamanta nu își desfășoară activitatea la
Tribunalul Brăila, ci la Judecătoria Brăila, nu sunt întrunite cerințele art. 127
C. proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului
Brăila, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul
procesual ales și locul de muncă reclamantul.
Pentru
toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă
instanță în favoarea Tribunalului Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2016.