Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 31/2014

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 31/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului penal de față: Prin Sentința penală nr. 103 din 24 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori s-au dispus următoarele: A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.M.D. din infracțiunile prev. de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., ca neîntemeiată. În baza art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., a fost condamnat inculpatul M.M.D. pedeapsa principală de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) (dreptul de a exercita profesia de polițist) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, art. 33 lit. b) C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite anterior, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) (dreptul de a exercita profesia de polițist) C. pen.

și respectiv 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa ce mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) (dreptul de a exercita profesia de polițist) C. pen. În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și c) C. pen. (dreptul de a exercita profesia de polițist). În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M.M.D., pe durata unui termen de încercare de 7 ani. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus ca pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale să se suspende și pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.

Totodată, a fost obligat inculpatul M.M.D. ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor prev. de art. 86 3 C. pen., respectiv: a) să se prezinte la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Dolj, la datele fixate de acesta; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului M.M.D. asupra prevederilor art. 86 4 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S- a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 12 martie 2013 până la 19 martie 2012. În baza art. 350 C. proc. pen. și art. 145 1 raportat la art. 145 C. proc. pen. s-a luat față de inculpatul M.M.D. măsura obligării de a nu părăsi țara. În baza art. 145 1 alin. (2) raportat la art. 145 alin. (I 1 ) C. proc. pen., s-a dispus ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpatul să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la organul de poliție de la domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului M.M.D. că în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor impuse mai sus se poate lua față de el măsura arestării preventive. Totodată, s-a dispus ca sentința, în copie,să fie comunicată inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, precum și altor instituții, în vederea asigurării respectării obligațiilor care îi revin. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a luat act că unitatea de calculator, în valoare de 2.462,71 RON, a fost restituită martorului denunțător (Proces-verbal din 12 martie 2013). În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul M.M.D. la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele: Prin Rechizitoriul nr. 61/P/2013 din 29 martie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.M.D. sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de luare de mita prev. de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. și neînceperea urmăririi penale față de B.I.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 În fapt, s-a reținut în cuprinsul actului de inculpare că, la data de 4 martie 2013, la Direcția Naționala Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova s-a înregistrat denunțul numitului B.I., din conținutul căruia a rezultat că, în cursul lunii mai 2012, i s-a întocmit de către I.P.J. Dolj - Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase un dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, acuzația adusă constând în aceea că, în cursul lunii februarie 2012, a folosit un pistol cu bile de cauciuc, marca M., pe un teren extravilan de pe raza comunei Bucovăț, județul Dolj, fiind cercetat de către inculpatul M.M.D., comisar în cadrul IPJ Dolj - Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase.

Pe parcursul desfășurării cercetărilor, inculpatul M.M.D. s-a deplasat la domiciliul martorului denunțător și a ridicat arma în vederea efectuării unei expertize balistice, comunicându-i acestuia să se prezinte al sediul IPJ Dolj pentru a da o declarație în cauză. Totodată, inculpatul i-a spus martorului denunțător că este posibil ca efectuarea expertizei balistică să dureze trei luni. În cursul lunii februarie 2013, probabil la 1 sau 12 februarie, inculpatul M.M.D. l-a invitat din nou pe martorul denunțător B.I.la sediul IPJ Dolj, unde în data de 13 februarie 2013 i-a adus la cunoștință faptul că față de el s-a început urmărirea penală în Dosarul nr. 6179/P/2012 întrucât utilizase pistolul într-un mod neautorizat.

Această împrejurare l-a neliniștit pe martorul denunțător, care deține funcția de administrator la SC R.-C. SRL Craiova, firmă ce se ocupa cu comercializarea de componente de calculator și licențe, întrucât orice mențiune în cazierul judiciar al acestuia ar fi condus la pierderea dreptului de vânzare a licențelor hardware și software. Cu această ocazie, după ce a aflat că martorul denunțător B.I. este administratorul unei firme de calculatoare, inculpatul M.M.D. l-a lăsat să înțeleagă că îl poate ajuta în sensul de a propune o soluție favorabila acestuia în dosarul pe care îl instrumenta, promițându-i, totodată, că va interveni la procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru ca în respectivul dosar să i se aplice o sancțiune administrativă, respectiv amendă și să-i fie restituită arma, în virtutea relației pe care o are cu procurorul de caz.

Promisiunea a fost însoțită de solicitarea inculpatului ca martorul denunțător să nu vorbească cu nimeni despre această situație, nici măcar la telefon. În intervalul 15 februarie 2013 - 27 februarie 2013, inculpatul M.M.D. și martorul denunțător B.I. au discutat de mai multe ori la telefon pentru a se întâlni, însă datorită unor probleme pe care martorul denunțător B.I. le avea, acest lucru nu s-a putut întâmpla, aspect ce l-a dezamăgit pe inculpat. În ziua de 27 februarie 2013, inculpatul M.M.D. s-a deplasat în apropierea sediului firmei martorului denunțător cu autoturismul de serviciu, ocazie cu care, în fața Pizzeriei C., i-a înmânat martorului denunțător B.I. o unitate de calculator pentru a o verifica.

În ziua următoare, martorul denunțător l-a contactat pe inculpatul M.M.D. căruia i-a comunicat că respectiva unitate de calculator nu poate fi reparată, fiind compromisă tehnic. La data de 1 martie 2013, în jurul orelor 11:00 - 12:00, inculpatul M.M.D. s-a prezentat în mod inopinat la sediul firmei martorului denunțător B.I., ocazie cu care i-a spus că fiul său are nevoie de calculator, dar că el nu are bani să-i cumpere un calculator nou, pentru că are rate, motiv pentru care i-a cerut martorului denunțător să îi configureze o unitate de calculator cât mai performantă. Această întâlnire a fost surprinsă de camerele de luat vederi instalate în biroul martorului denunțător, care a pus la dispoziția organelor de urmărire penală înregistrările.

Deși inculpatul M.M.D. i-a spus martorului denunțător ca solicitarea sa nu are legătură cu Dosarul nr. 6179/P/2012, pe parcursul discuțiilor purtate la data de 1 martie 2013, la sediul firmei martorului denunțător, i-a spus acestuia că sigur va primi o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 RON și că el va face eforturi să obțină minimul amenzii și restituirea armei. Inculpatul nu a pus niciodată în discuție disponibilitatea de a plăti calculatorul, ci doar și-a exprimat opțiunea cu privire la performanțele acestuia, subliniind că cea mai proastă investiție este să cumperi mașini și calculatoare noi. Revoltat de conduita inculpatului M.M.D. care, încă din data de 13 februarie 2013 - când l-a audiat pe martorul denunțător în calitate de învinuit în Dosarul nr. 6179/P/2012, și-a pregătit terenul în vederea obținerii unui calculator de la acesta, dându-i de înțeles că îl poate ajuta să nu fie trimis în judecată în dosarul în care era cercetat, B.I.

a hotărât să își ia măsuri de precauție, sens în care a înregistrat, cu un reportofon propriu, discuțiile pe care le-a purtat cu inculpatul în datele de 27 februarie 2013 și 1 martie 2013, înregistrări pe care le-a pus la dispoziția organelor de urmărire penală. Din conținutul acestor convorbiri, care au fost redate în formă scrisă, conform dispozițiilor art. 916 alin. (2) C. proc. pen., a rezultat că inculpatul M.M.D. a adoptat o atitudine politicoasă față de martorul denunțător, dar insinuantă, fără să lase loc de îndoială cu privire la intenția sa. În aceeași notă s-au încadrat și discuțiile inculpatului M.M.D. cu martorul denunțător B.I. din data de 1 martie 2013 - purtate în biroul de la sediul firmei SC R.-C.

SRL Craiova - în cadrul cărora, pentru a-l determina pe martorul denunțător să-i ofere un calculator, comisarul de poliție i-a cerut acestuia să-l ajute cu calculatorul personal, fără nici o legătura cu dosarul, după ce anterior, în cursul aceleiași discuții, s-a plâns că nu are bani pentru că are rate la bancă, susținând că, oricum „cea mai proastă investiție e să iei un calculator", pentru ca apoi să continue: „În țara asta orice se poate. Trăim în România .. Deci nu zic eu! Dumneavoastră îmi spuneți! Cu ce mă puteți ajuta? .. Oricum nu vorbim la telefon .. Nu vorbim la telefon!". Perseverent hotărârii de a obține de la martorul denunțător B.I. un calculator, deși finalizase cercetările pe care le-a efectuat față de acesta în Dosarul nr. 6179/P/2012 încă din 13 februarie 2013, când l-a audiat pe martorul denunțător în calitate de învinuit, inculpatul M.M.D.

a tergiversat întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale până la data de 6 martie 2013, iar dosarul l-a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova în data de 7 martie 2013, aspect ce rezultă din adresa nr. 6179/P din 6 martie 2013 pe care are primirea de la această unitate de parchet. După ce a predat Dosarul nr. 6179/P/2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, în data de 7 martie 2013, jurul orelor 13:57, inculpatul M.M.D. s-a deplasat la sediul firmei SC R.-C. SRL Craiova unde a stat până la ora 14:00, în biroul martorului denunțător și a discutat cu acesta, convorbire care a fost interceptată și înregistrată audio-video în baza autorizației nr. 12 din 6 martie 2013 emisă de Curtea de Apel Craiova și care se află redată integral la dosarul cauzei.

Pe parcursul acestei discuții, inculpatul M.M.D. nu i-a spus martorului denunțător B.I. că a finalizat Dosarul nr. 6179/P/2012 în care acesta era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 135 din Legea 295/2004, republicată, lăsându-l pe acesta să creadă că, în continuare, soarta lui depinde de decizia sa. Mai mult, în timp ce se afla în biroul martorului denunțător B.I., inculpatului M.M.D. i-a sunat telefonul mobil și în timp ce vorbea la telefon i-a șoptit martorului denunțător „procurorul", aspect ce rezultă din imaginile video, fiind confirmat și de convorbirea telefonică din 7 martie 2013, ora 14:04:47, purtată de la postul telefonic 0251/xxxx (Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova) la postul telefonic 0722/xxxx aparținând inculpatului M.M.D., redată în formă scrisă la dosar.

La data de 10 martie 2013, la ora 12:51:30, martorul denunțător B.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.M.D., scuzându-se că nu a auzit telefonul acestuia din urmă și stabilind cu interlocutorul său să se întâlnească în ziua următoare, 11 martie 2013, pentru a-i remite calculatorul. În cadrul convorbirii, inculpatul M.M.D. i-a comunicat următoarele: "Ne auzim. Când e treaba .. Când e treaba gata dați-mi un telefon că aș vrea să veniți dumneavoastră la mine, ca să vedem treaba cum o punem, ce e și pe-aci. Da?". Conform acestei înțelegeri, în data de 11 martie 2013, în jurul orelor 13, martorul denunțător l-a sunat pe inculpatul M.M.D. pe telefonul mobil cu nr. 0722/xxxx, însă, prudent, acesta nu a răspuns de teama de a nu fi interceptat, contactându-l el pe martorul denunțător, la ora 13:20:30, de la postul telefonic cu nr. 0251/xxxx - centrala IPJ Dolj.

În după-amiaza zilei de 11 martie 2013, în jurul orelor 16:00, inculpatul M.M.D. a venit la sediul SC R.-C. SRL Craiova cu mașina personală marca VG de culoare verde, cu nr. de înmatriculare … , pentru a primi de la martorul denunțător B.I. calculatorul pretins. Discuțiile purtate cu martorul denunțător în biroul acestuia au fost, de asemenea, interceptate și înregistrate audio-video în baza Autorizației nr. 12 din 6 martie 2013, emisă de Curtea de Apel Craiova, fiind redate integral la dosarul cauzei. La orele 17:10, inculpatul M.M.D. a ieșit din sediul SC R.-C. SRL Craiova, fiind însoțit de doi angajați ai acestei societăți care aveau asupra lor o imitație de calculator cu carcasa de culoare neagră și o imprimantă cu carcasă de culoare albă.

Cei trei s-au deplasat la autoturismul inculpatului M.M.D. și, după ce acesta a deschis portiera dreapta spate, angajații societății, martorii P.M.C. și V.I.A., au așezat imprimanta pe bancheta din spate, iar unitatea de calculator, pe podeau autoturismului, între bancheta spate și scaunul din dreapta față al acestuia. Ulterior, inculpatul M.M.D. a pornit autoturismul și s-a deplasat pe strada Calea București, către intersecția cu strada Humulești. După ce a parcurs circa 100 de metri, la orele 17:15, s-a procedat la blocarea sa în trafic și, în prezența martorilor asistenți C.D.V. și L.G.S., după ce echipa operativă și-a declinat calitatea și identitatea, i s-a solicitat inculpatului M.M.D.

să se legitimeze și a fost întrebat cu privire la bunurile pe care le deținea în autoturism, acesta declarând verbal că are un calculator și o imprimantă care au fost identificate în locurile în care fuseseră puse de angajații SC R.-C. SRL Craiova. Cu această ocazie s-a constatat că, pe podeaua autoturismului proprietatea inculpatului, între scaunul din dreapta față și bancheta din spate, se afla o unitate de calculator cu carcasă de culoare neagră, ce avea aplicat un autocolant argintiu inscripționat „R.C.", poziționat în partea frontală jos. Întrebat fiind cu privire la suma de bani cu care a achitat acest bun, inculpatul M.M.D. a afirmat că nu a dat bani pe el, iar ulterior, fiind chestionat cu privire la motivul pentru care nu a dat bani pe bun, inculpatul a revenit și, după o scurtă ezitare, a precizat că urmează să achite acest bun.

Totodată, răspunzând solicitării organelor de anchetă de a preciza valoarea sumei, acesta a menționat, ezitând, suma de „douăzeci și.. patru de milioane". Întrucât inculpatul a susținut că a achiziționat unitatea de calculator în rate, i s-a cerut să prezinte documentele doveditoare pentru achiziționarea acesteia. Inculpatul M.M.D. a precizat că, „nu are contract" și „mi l-a dat așa". Totodată, referitor la circumstanțele în care l-a cunoscut pe administratorul SC R.-C. SRL Craiova, de unde luase unitatea de calculator, inculpatul M.M.D. a declarat verbal că acesta a avut o lucrare penală la el. Din oferta cu detaliile tehnice și copiile facturilor de achiziție făcute de către SC R.-C. SRL Craiova pentru piesele care au stat la baza configurației unității de calculator remise inculpatului M.M.D.

de către martorul denunțător B.I. a rezultat că prețul final al bunului a fost de 2.462,71 RON.

Starea de fapt anterior prezentată a fost reținută pe baza următoarelor probatorii: denunțul și declarațiile martorului B.I.; planșe foto; proces-verbal de surprindere în flagrant; - procese-verbale de certificare a înregistrărilor și interceptărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc de comunicare sau a convorbirilor în mediu ambiental și a supravegherilor operative efectuate în baza Ordonanței provizorii nr. 61/P/2013 din 4 martie 2013 ora 15:30, confirmata și prelungita prin autorizația nr. 12, emisa la data de 6 martie 2013 de către Curtea de Apel Craiova, precum și ale convorbirilor înregistrate, din proprie inițiativa, de martorul denunțător B.I.; copii ale suporților magnetici tip DVD și CD care conțin înregistrările convorbirilor și imaginilor; procese-verbale întocmite de organele de urmărire penală; declarațiile martorilor B.I., C.D.V., L.G.S., P.M.C., V.I.A.

și C.C.; declarațiile inculpatului M.M.D. În fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 16 aprilie 2013,după ce instanța a adus la cunoștința inculpatului M.M.D. dispozițiile art. 320 C. proc. pen., acesta a învederat instanței că recunoaște faptele astfel cum au fost reținute în rechizitoriu și că dorește să i se aplice dispozițiile legale precitate, în sensul judecării cauzei în procedura simplificată, sens în care instanța, constatând că sunt îndeplinite condițiile art. 320 1 alin. (1) - (4) C. proc. pen., a luat act de cererea acestuia. Analizând în mod coroborat ansamblul probelor administrate în cursul procesului penal, instanța a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul M.M.D.

a deținut calitatea de organ de cercetare penală a poliției judiciare, având gradul profesional de comisar de poliție și funcția de specialist gr. I în cadrul IPJ Dolj - Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, calitate în care i-a fost repartizată lucrarea cu nr. intern 217744 din 15 mai 2012, ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova sub nr. 6179/P/2012, privind pe denunțătorul B.I., cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de „uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept" prev. de art. 135 din Legea nr. 295/2004. Inculpatul M.M.D. avea ca atribuții de serviciu, printre altele, constatarea infracțiunilor din domeniul de responsabilitate, întocmirea dosarelor penale și cercetarea persoanelor implicate, conform fișei postului, dispozițiilor Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și disp.

art. 201 și următoarele C. proc. pen. În vederea cercetărilor în dosarul penal sus menționat, la data de 15 mai 2012, inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorului denunțător, de unde a ridicat arma în vederea efectuării unei expertize balistice și l-a invitat pe acesta la sediul IPJ Dolj pentru a da declarație în cauză, aducându-i la cunoștință că efectuarea constatării tehnico-științifice va dura câteva luni, așa cum rezultă din declarația inculpatului, inculpatul și denunțătorul B.I. făcând schimb de numere de telefon cu această ocazie. Deși la 20 iunie 2012 inculpatul M.M.D.

a emis rezoluția de începere a urmăririi penale împotriva martorului denunțător, aceasta fiind confirmată de procuror la 21 iunie 2012, inculpatul i-a adus la cunoștință denunțătorului despre începerea urmăririi penale abia la data de 13 februarie 2013, după efectuarea expertizei balistice (30 ianuarie 2013) și a procedat la audierea acestuia, denunțătorul declarând că nu solicită să fie asistat de apărător, așa cum îi sugerase inculpatul. Potrivit declarației martorului denunțător, cu această ocazie, inculpatul M.M.D. l-a întrebat dacă deține o firmă de calculatoare, iar în urma răspunsului afirmativ al martorului, i-a prezentat o unitate de calculator și l-a întrebat dacă are o placă de bază pentru acesta, martorul răspunzând că nu deține astfel de componente vechi, ci numai produse noi.

De asemenea, a susținut denunțătorul că inculpatul, văzându-l îngrijorat în fața perspectivei de a figura cu mențiuni în cazierul fiscal (acest fapt atrăgând pierderea dreptului de comercializare licențe M. și W.), l-a asigurat că poate rezolva acest dosar și că deși procurorul este intransigent, va vorbi personal cu prim procurorul, pe care îl cunoaște foarte bine, pentru ca denunțătorul să nu fie trimis în judecată și să primească o sancțiune administrativă minimă. În perioada 15 februarie 2013 - 27 februarie 2013, inculpatul M.M.D. a luat legătura de mai multe ori la telefon cu martorul denunțător B.I., pentru a se întâlni, însă acest lucru nu s-a putut întâmpla, datorită unor probleme invocate de martorul denunțător.

La data de 27 februarie 2013, inculpatul s-a întâlnit cu martorul denunțător în fața Pizzeriei C., unde i-a înmânat acestuia o unitate de calculator pentru a verifica dacă defecțiunile pot fi remediate, iar în ziua de 1 martie 2013, martorul denunțător i-a comunicat inculpatului că defecțiunea constatată este iremediabilă, placa de bază fiind distrusă și că, datorită vechimii, piesele defecte nu pot fi înlocuite. La 1 martie 2013, inculpatul M.M.D. a purtat o discuție cu denunțătorul la sediul firmei acestuia, ocazie cu care i-a spus că fiul său are nevoie de calculator, însă că el nu are bani să-i cumpere un calculator nou, pentru că are rate, context în care i-a cerut martorului denunțător să configureze o unitate de calculator minimală ca preț, dar care să suporte rularea de jocuri.

întâlnirea dinte cei doi a fost surprinsă de camerele de luat vederi instalate în biroul martorului denunțător, care a pus la dispoziția organelor de urmărire penală înregistrările. Din analiza procesului-verbal de redare a convorbirilor derulate la data sus menționată, instanța de fond a constatat că inculpatul M.M.D. i-a propus martorului denunțător să facă schimb de servicii, respectiv ca denunțătorul să facă o configurație corespunzătoare așteptărilor inculpatului, iar acesta să îi asigure denunțătorului o sancțiune administrativă cât mai ușoară și restituirea armei.

Astfel, în cursul discuțiilor purtate, inculpatul și-a exprimat intenția de a dobândi calculatorul fără a plăti vreo sumă de bani în schimbul acestuia, afirmând că „cea mai proastă investiție este să cumperi mașini și calculatoare noi", sugerându-i denunțătorului că serviciul său nu va rămâne nerăsplătit, în sensul că îi va obține soluția așteptată în cauza penală instrumentată și îl va ajuta și în ceea ce privește vânzarea armei, relevante fiind pasajele subliniate, existente la D.U.P. La data de 6 martie 2013, inculpatul a întocmit referatul cu propunere de trimitere în judecată, pe care l-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova în data de 7 martie 2013, așa cum rezultă din Adresa nr. 6179/P din 6 martie 2013. La aceeași dată, inculpatul M.M.D.

s-a deplasat la sediul firmei SC R.-C. SRL Craiova, administrată de denunțătorul B.I. unde a rămas până la ora 14 în biroul martorului denunțător și a discutat cu acesta, convorbire care a fost interceptată și înregistrată audio-video în baza Autorizației nr. 12 din 6 martie 2013, emisă de Curtea de Apel Craiova și care se află redată integral la dosarul cauzei, din care rezultă că inculpatul l-a asigurat din nou pe denunțător că va rezolva problema, astfel încât în cauza penală să se pronunțe o soluție de scoatere de sub urmărire și că denunțătorului i se va restitui arma: „B.I. Dumneavoastră ați zis cu aia că .. M.M.D.: Deci treaba aia e treaba mea. B.I.: Deci azi e vineri, da? M.M.D.: Deci domne, haideți să vă spun .. Hai că .. B.I.: Da.

Deci eu am spus-o. M.M.D.: Bun. Deci nu vă este .. în clar. Deci eu ce vorbesc. Dacă nu vă dă pistolul, sunăm pe .. înțelegeți? B.I.: Dumneavoastră îmi promiteți. M.M.D.: Deci .. B.I.: Aaa .. Nu e urmărire penală. M.M.D. Domne, nu de dosar vorbesc. Vorbesc de pistol. Aia nu se pune problema. B.I.: Deci .. M.M.D.: Ai, domne, ce naiba! B.I.: Deci mie cel mai teamă îmi e de asta. Deci nu ajungem acolo, da? M.M.D.: Suntem oameni serioși. Ce să mai discutăm. Ce Dumnezeu! B.I.: Eu nu mai zic nimic. Așa. Ziceți cu ăsta, cu pistolul. Deci dacă nu M.M.D.: Deci dacă nu e așa, îl luăm prin instanță. Da? Deci dacă .. Hai să .. Deci vă spun o chestie. Deci în ultimă instanță mergem și la magazin și.. Dacă ultima dată, deci dacă în ultimă instanță nu putem să-l luăm.

Dar.. Deci eu vă spusei răul cel mai rău. Dar nu se poate așa. Vă spun eu. Dar .. Și eu vă dau banii pe el. Scurt. Deci nu-mi place să fiu porc. Dumneavoastră îmi faceți un favor și eu la rândul meu.. Adică vreau, poftim! Domne, vreau să ne strângem mâna, vreau să ne, să fim prieteni, nu să fim dușmani, nu să ne.. Dar .. " La data de 11 martie 2013, în jurul orelor 16:49, inculpatul M.M.D. s-a prezentat la sediul SC R.-C. SRL Craiova pentru a primi de la martorul denunțător B.I. calculatorul pretins. Din discuțiile purtate cu această ocazie instanța a apreciat ca relevante următoarele: „M.M.D.: Deci eu n-am cerut nici o favoare nimănui până acum și o să-l rog pentru chestia asta, deci n-am cerut nici o favoare, dar o să-l rog să nu vă confiște pistolul, să, treaba asta.

Dacă n-o vrea, o rezolvăm altfel, o rezolvăm pe partea ailaltă. Dacă zice că dă confiscare de pistol, că mulți sunt fricoși, nu că ar vrea, deci nu că ar zice, nu că poți să te duci să-l convingi, dar le e frică că dacă au dat atâtea ordonanțe pe chestia asta, zice pe urmă, ce e bă cu acesta? Sau de ce cutare? Dar se rezolvă, deci nu se pune problema, se rezolvă pe partea aia fără probleme, se rezolvă, nu-i problemă." La orele 17:10, inculpatul M.M.D. a părăsit sediul SC R.-C. SRL Craiova, iar doi angajați ai societății i-au transportat la autoturism unitatea de calculator - folos al infracțiuni de luare de mită, aceasta fiind așezată pe podeau autoturismului, între bancheta spate și scaunul din dreapta față, unde a fost găsită de către echipa operativă care a procedat la surprinderea în flagrant la orele 17:15, în prezența martorilor asistenți - C.D.V.

și L.G.S., așa cum rezultă din procesul-verbal de supraveghere operativă și planșele foto anexate acestuia. S-a mai reținut că potrivit procesului-verbal de constatare a infracțiunii fragrante, semnat și însușit de inculpat, acesta a fost întrebat cu privire la suma de bani cu care a achitat unitatea de calculator, context în care a afirmat că „nu a dat bani pe el" ulterior precizând că urmează să achite în rate suma de „douăzeci și .. patru de milioane", însă nu a putut prezenta înscrisuri doveditoare privind achiziționarea în rate a unui asemenea bun, iar referitor la împrejurările în care l-a cunoscut pe administratorul societății care i-a furnizat unitatea de calculator, inculpatul a declarat că acesta a avut o lucrare penală la el.

În raport de contextul factual reținut, instanța de fond a apreciat că, în drept, faptele săvârșite de inculpatul M.M.D., ofițer de poliție judiciară - comisar - în cadrul I.P.J. Dolj - Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, de a pretinde și primi de la martorul denunțător B.I. o unitate de calculator în valoare de 2.462,71 RON, pentru a propune o soluție favorabilă acestuia în Dosarul penal nr. 6179/P/2012 și pentru a interveni la procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru ca acesta să dispună scoaterea denunțătorului de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative cât mai reduse, precum și să restituirea armei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 254 C. pen.

raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, aflate în concurs ideal (art. 33 lit. b) C. pen.). În consecință, instanța a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din cele două infracțiuni mai sus reținute într-o singură infracțiune de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen.

raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, reținând în acest sens ca fiind dovedit faptul că inculpatul a pretins (la 1 martie 2013) și a primit ulterior (la 11 martie 2013) o unitate de calculator în valoare de 2.462,71 RON, în scopul obținerii unei soluții de scoatere de sub urmărire penală a denunțătorului și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, precum și restituirea armei, și că, deși soluția de scoatere de sub urmărire penală era de competența exclusivă a procurorului, inculpatul, prin modul în care își realiza sarcinile de serviciu, putea influența rezolvarea cauzei penale, în atribuțiile sale intrând întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale, în care acesta putea propune soluția promisă denunțătorului.

Sub același aspect s-a argumentat că, în raport cu data la care inculpatul i-a propus denunțătorului să facă „schimb de servicii", respectiv 1 martie 2013, nu se poate reține că elementul material al infracțiunii, respectiv activitatea de pretindere, s-ar fi realizat ulterior întocmirii de către inculpat a referatului de terminare a urmăririi penale (6 martie 2013). În consecință, instanța de fond a reținut că fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 254 C. pen., aceea ca fapta funcționarului să fie săvârșită în legătură cu un act privitor la atribuțiile sale de serviciu, nefiind relevantă împrejurarea că promisiunea asumată de inculpat nu a fost îndeplinită, aceasta fiind avută în vedere exclusiv în procesul de individualizare a pedepsei.

În ceea ce privește forma de vinovăție, Curtea a reținut că inculpatul a săvârșit faptele cu intenție directă, calificată prin scop, acela de a îndeplini un act privitor la atribuțiile sale de serviciu, în cazul infracțiunii de luare de mită respectiv de a îl determina pe procuror să îndeplinească un act ce intră în atribuțiile acestuia de serviciu. La dozarea și individualizarea sancțiunii aplicabile inculpatului, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal, respectiv închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi în cazul infracțiunii de luare de mită și de la 2 la 10 ani în cazul infracțiunii de trafic de influență, care au fost reduse cu o treime ca efect al aplicării în favoarea inculpatului a disp.

art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al infracțiunilor, concretizat prin modalitatea de consumare a acestora și anume oferirea unui schimb de servicii denunțătorului, prin importanța funcției deținute de inculpat - ofițer de poliție judiciară și prin consecințele pe care le puteau avea încălcarea atribuțiilor de serviciu și traficarea influenței la procuror, respectiv denaturarea soluției ce urma a se pronunța într-o cauză penală, și implicit încălcarea scopului și principiilor ce guvernează desfășurarea procesului penal.

De asemenea, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor, instanța de fond a ținut cont și de recrudescența infracțiunilor de corupție, dar și de datele ce caracterizează persoana inculpatului - o persoană educată, cu studii superioare, integrat în societate, având un loc de muncă (până la data arestării și ulterior pensionării), cu o familie legal constituită și care îl susține necondiționat, fără antecedente penale, fiind reținute în acest sens aprecierile deosebite rezultând din caracterizările depuse la dosarul cauzei.

Deopotrivă, a fost avut în vedere și faptul că, în pofida calităților sale, deși era obligat prin prisma importanței sociale a funcției deținute la o conduită de înaltă moralitate, pusă în slujba exclusiv a legii, inculpatul a înțeles să se folosească de funcția deținută, în scopul obținerii unor satisfacții materiale personale, prejudiciind încrederea publică, prestigiul și credibilitatea de care trebuie să se bucure polițistul judiciar, aflat în linia întâi în lupta contra infracționalității, motiv pentru care, instanța a apreciat că nu se pot reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare. La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a mai avut în vedere și starea sănătății inculpatului, relevată de actele medicale depuse la dosar, precum și atitudinea sinceră adoptată de acesta în cadrul procesului penal.

În raport de criteriile prezentate, instanța a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime ca efect al aplicării disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., respectiv 3 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită și 2 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de influență, sancțiuni considerate ca fiind o bună premisă pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru asigurarea prevenției generale. De asemenea, având în vedere disp. art. 254 alin. (1) C. pen., art. 52 pct. 2 lit. a) și art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c), respectiv dreptul de a exercita profesia de polițist, având în vedere că inculpatul s-a folosit de aceasta pentru săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele stabilite anterior, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. și respectiv 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa ce mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) (dreptul de a exercita profesia de polițist) C. pen. În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c), pentru aceleași considerente avute în vedere și la adoptarea conținutului pedepsei complementare.

La stabilirea modalității de executare a sancțiunii rezultante, Curtea a reținut că nu se poate face abstracție de circumstanțele personale favorabile ale inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală, de vârsta acestuia, activitatea ireproșabilă derulată anterior săvârșirii infracțiuni, așa cum rezultă din caracterizările de la locul de muncă, comportamentul exemplar în familie și în societate, starea precară de sănătate și, nu în ultimul rând, atitudinea de regret a faptei și lipsa predispoziției pentru implicarea în fapte de natură penală, apreciind că aceste elemente, deși nu reclamă reținerea de circumstanțe atenuante, conduc la concluzia că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpat și că, chiar fără executarea sancțiunii, acesta nu va mai săvârși alte infracțiuni, motiv pentru care, în baza art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.M.D. Inculpatul nu a motivat recursul în termenul legal prevăzut de art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen., iar în cuprinsul motivelor scrise de recurs depuse în ședința de dezbateri din 7 ianuarie 2014, prin apărător ales, fără a indica cazurile de casare prev. de art. 385 9 C. proc. pen., a invocat, în principal, greșita încadrare juridică dată faptelor, sens în care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 257 C. pen.

raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, arătând în argumentare că din faptele descrise în rechizitoriu rezultă că referatul cu propunerea de trimitere în judecată a fost întocmit de inculpat la data de 6 martie 2013, anterior pretinderii din data de 11 martie 2013, astfel încât singura faptă care i se poate imputa este aceea că a promis denunțătorului că va interveni pe lângă procuror pentru a-i fi restitui pistolul. În subsidiar, inculpatul, prin apărător, a solicitat ca, urmare unei corecte reaprecieri a circumstanțelor personale ale inculpatului - pensionar, cu o carieră profesională desăvârșită, tată a 3 copii minori, fără antecedente penale - să se dispună reducerea pedepselor aplicate acestuia și suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, în condițiile art. 81 C. pen.

Motivele scrise de recurs, astfel cum au fost prezentate anterior, au fost fidel susținute la termenul de dezbateri de către apărătorul ales al recurentului inculpat. La același termen de dezbateri din 7 ianuarie 2014, reprezentatul Ministerului Public a invocat excepția tardivității recursului declarat de inculpatul M.M.D., excepție ce a fost respinsă, ca neîntemeiată, pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii. Examinând recursul declarat de inculpatul M.M.D., Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Prioritar, se constată că în raport cu data pronunțării deciziei atacate, 24 aprilie 2013, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Totodată, se constată că, deși inculpatul nu a motivat recursul în termenul prev. de art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen., depunând motivele de recurs în timpul ședinței de dezbateri din 7 ianuarie 2014, dat fiind caracterul total devolutiv al căii de atac exercitate de acesta, în virtutea disp. art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte va proceda la analiza criticilor formulate, precum și a cauzei în întregul său, sub toate aspectele. Apărarea inculpatului M.M.D. a invocat ca principală critică adusă hotărârii de condamnare - greșita încadrare juridică dată faptelor prin rechizitoriu, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prev. de art. 254 C. pen.

raportat la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000. În argumentarea criticii, apărarea a învederat că întrucât pretinderea folosului s-a realizat la data de 11 martie 2013, ulterior întocmirii de către inculpat a referatului cu propunerea de trimitere în judecată, iar discuțiile cu martorul denunțător au vizat doar intervenția la procuror, iar nu vreun act ce trebuia întocmit de inculpat, în sarcina acestuia nu poate fi reținută decât infracțiunea de trafic de influență, iar nu și cea de luare de mită.

Deopotrivă, în cuprinsul motivelor scrise de recurs, apărarea a susținut că întrucât infracțiunile de luare de mită și trafic de influență presupun acțiuni distincte, acestea nu se pot realiza prin una și aceeași activitate, nefiind, prin urmare, posibilă existența concursului ideal între cele două infracțiuni. Critica este neîntemeiată. Prioritar, Înalta Curte apreciază că, în raport cu argumentele expuse în susținerea acesteia, critica privind greșita încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu ridică problema legitimității unei astfel de solicitări în procedura prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen., dat fiind faptul că, deși disp. art. 320 1 alin. (6) C. proc.

pen. permit aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., cererea de schimbare a încadrării juridice nu poate fi fundamentată pe contestarea existenței uneia dintre infracțiunile concurente, întrucât aceasta ar însemna o recunoaștere parțială a faptelor, împrejurare ce face inaplicabilă procedura prevăzută de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. În al doilea rând, se constată că aceasta este nefondată, argumentele expuse de instanța de fond în acest sens fiind pe deplin valabile.

Astfel, faptele reținute în sarcina inculpatului M.M.D., astfel cum au fost stabilite prin rechizitoriu și recunoscute în totalitate de către inculpat, constând în pretinderea, la 1 martie 2013, respectiv, primirea, la 11 martie 2013, de la martorul denunțător B.I., a unei unități de calculator în valoare de 2.462,71 RON, pentru a propune o soluție favorabilă acestuia în Dosarul penal nr. 6179/P/2012, în care îl cerceta, și pentru a interveni la procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, pentru ca magistratul să dispună scoaterea denunțătorului de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative cât mai reduse, precum și restituirea armei confiscate, întrunesc atât elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 C. pen.

raportat la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cât și pe cele ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, aflate în concurs ideal. Aceasta întrucât, așa cum rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din probatoriul administrat în cauză, pretinderea folosului de către inculpat a vizat atât intervenția sa la procurorul de caz în vederea obținerii unei soluții favorabile denunțătorului, cât și îndeplinirea propriilor atribuții de serviciu în dosarul pe care îl instrumenta, de așa manieră încât denunțătorul să obțină o soluție favorabilă. Relevante în acest sens sunt convorbirea din 1 martie 2013 din conținutul căreia rezultă că, pentru a-l determina pe martorul denunțător să-i ofere un calculator, inculpatul M.M.D.

i-a cerut acestuia să-i ofere asistență tehnică cu calculatorul personal, fără nici o legătura cu dosarul pe care îl instrumenta, după ce anterior, în cursul aceleiași discuții, s-a plâns că nu are bani pentru că are rate la bancă, susținând că, oricum „cea mai proastă investiție e să iei un calculator", pentru ca apoi să continue:" În țara asta orice se poate. Trăim în România .. Deci nu zic eu! Dumneavoastră îmi spuneți! Cu ce mă puteți ajuta? .. Oricum nu vorbim la telefon .. Nu vorbim la telefon", pentru ca în finalul discuției să-și manifeste disponibilitatea pentru a-l ajuta pe martorul denunțător în orice altă situație: " Nu vorbim la telefon/Dacă e .. Și orice dacă e dacă îmi ziceți vreodată ceva .. Hopaa". Acest mijloc de probă se coroborează cu denunțul formulat de B.I.

la data de 4 martie 2013, în cuprinsul căruia se arată "Din discuțiile purtate cu comisarul șef de poliție M.D. am înțeles că nu are bani pentru achiziționarea unui asemenea sistem întrucât are rate de plătit și mi-a întărit convingerea că acest calculator mi-l solicită pentru a face propuneri favorabile în dosarul în care eram cercetat, dar și cu declarația acestuia din aceeași dată, aspectele declarate de denunțător fiind confirmate și de convorbirile purtate de acesta cu inculpatul la datele de 27 februarie 2013, 7 martie 2013 și 11 martie 2013, dar și de declarația de recunoaștere dată de acuzat în fața primei instanțe. Din toate aceste mijloace de probă rezultă că, la momentul pretinderii din data de 1 martie 2013, ca de altfel și anterior, la 27 februarie 2013, inculpatul, în calitatea sa de organ de cercetare în dosarul în care martorul denunțător avea calitatea de învinuit, a lăsat să se creadă că, în schimbul serviciului solicitat lui de B.I.

- remiterea unității de calculator, putea influența rezolvarea cauzei penale pe care o instrumenta într-o manieră favorabilă acestuia, atât prin modul în care urma să-și realizeze sarcinile de serviciu, dar și prin intervenția promisă la procurorul de caz. Cum în atribuțiile inculpatului intra întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale, în care acesta putea propune soluția promisă denunțătorului, Înalta Curte constată că pretinderea, urmată ulterior și de primirea de către acesta, a unei unități de calculator, în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu astfel încât martorul denunțător să obțină o soluție favorabilă în dosarul în care era cercetat, constituie infracțiunea de luare de mită, aceeași activitate de pretindere, raportată la proiectata intervenție a inculpatului la procurorul de caz în vederea obținerii soluției favorabile denunțătorului constituind și infracțiunea de trafic de influență, ambele în concurs ideal.

Altfel spus, conduita la care s-a obligat inculpatul la momentul pretinderii folosului constituie luare de mită, întrucât se referă la un act ce intra în atribuțiile de serviciu ale inculpatului, neavând relevanță asupra existenței acestei infracțiuni faptul că soluția propusă de mituit nu a fost cea promisă denunțătorului, ci una defavorabilă acestuia și nici faptul că soluția finală în dosarul de urmărire penală urma a fi dată de procurorul de caz. Aceeași activitate de pretindere, iar ulterior, de primire, a unei unități de calculator de la denunțător, raportată însă la preconizata intervenție a inculpatului la procuror în vederea obținerii unei soluții favorabile denunțătorului constituie infracțiunea de trafic de influență, cele două infracțiuni aflându-se în concurs ideal.

O astfel de interpretare este conformă practicii și jurisprudenței în materie care au statuat că în situația în care traficarea de influență este săvârșită de un funcționar care are și el atribuții în legătură cu actul pe care urmează să-l îndeplinească funcționarul de a cărui favoare se prevalează, există un concurs de infracțiuni între luare de mită și trafic de influență, cu condiția ca făptuitorul să fi asigurat persoana că va beneficia de serviciile care intră în competența sa. În acest context, se constată ca fiind neîntemeiate criticile inculpatului privind greșita încadrare juridică dată faptelor, apărarea fiind într-o evidentă eroare cu privire la data pretinderii folosului necuvenit de către inculpat, dată care, potrivit actelor dosarului, este 1 martie 2013, iar nu 11 martie 2013, deci o dată anterioară momentului întocmirii de către acesta a referatului de terminare a urmăririi penale.

2. Critica privind greșita individualizare judiciară a pedepselor principale aplicate inculpatului și a modalității de executare a pedepsei rezultante este deopotrivă neîntemeiată, pedepsele aplicate de instanța de fond, urmare reținerii dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., fiind corect stabilite prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și apte, prin cuantum și modalitate de executare, să asigure scopul pedepsei. În acest sens, se constată că pedepsele aplicate inculpatului în fond se încadrează în limitele stabilite potrivit art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. (limite situate între 2 ani - 10 ani pentru infracțiunea prev. de art. 254 raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și între 1 an și 4 luni - 8 ani pentru infracțiunea prev de art. 257 C. pen.

raportat la art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000) și răspund criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, instanța de fond apreciind în mod just că, în raport cu gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat, care a înțeles să se folosească de funcția deținută în scopul obținerii unor satisfacții materiale personale, prejudiciind încrederea publică, prestigiul și credibilitatea de care trebuie să se bucure polițistul judiciar, pericol circumstanțiat prin modalitatea de săvârșire a faptelor și urmările produse, datele privind persoana inculpatului - familist, tată a trei copii minori, fără antecedente penale, cu un trecut profesional ireproșabil, deși sunt favorabile, nu pot fi reținute ca circumstanțe atenuante, conduita procesuală sinceră adoptată de acesta pe parcursul procesului penal fiind adecvat valorificată prin reținerea în favoarea sa a dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen. În plus, datele personale favorabile inculpatului au fost deja just valorificate prin orientarea pedepselor spre limita minimă prevăzută de textele incriminatoare, ajustate potrivit art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., respectiv prin dispunerea suspendării executării pedepsei rezultante sub supraveghere, în condițiile art. 86 1 C. pen., astfel încât acestea nu pot constitui temei pentru reducerea pedepselor, dar nici pentru dispunerea executării pedepsei rezultante în condițiile art. 81 C. pen. În consecință, în virtutea considerentelor ce preced, constatând că ambele critici sunt neîntemeiate, ș

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra apelurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 213/F din data de 24 aprilie 2014, a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1423/2/2013 s-a făc
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul O.B.D. împotriva Sentinței penale nr. 48 din 07 februarie 201
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2091/2014
Asupra recursului de fată: În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 211 din 08 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 7710/63/2013, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor
ÎCCJ 2014-04-23
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1421/2014
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 309 din 27 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 3817/63/2012, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a disp
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 226/2014
a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și exercițiul dreptului de a exercita profesia de polițist, prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. În baza art. 88
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă