ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2012/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Motive de casare invocate Împotriva încheierii de ședință din 24 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 470/45/2013, a declarat recurs pârâta D.G.R.F.P. Iași, A.J.F.P. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În esență, recurenta-pârâtă susține că, întrucât, până la data declarării recursului, decesul administratorului C.I. nu a fost înregistrat în Registrul Comerțului, se încearcă tergiversarea procesului, reclamanta neavând interes să procedeze la numirea unui nou administrator din cauza existenței pe rolul instanțelor de judecată a unor litigii cu organul fiscal.

Recurenta-pârâtă susține că, întrucât administratorul unic desemnat de Adunarea Generală a Acționarilor a decedat, se impune citarea societății prin acționarii acesteia. Sub acest aspect, recurenta-pârâtă arată că acționarul principal al reclamantei este SC C.H. SRL, în privința căreia, prin hotărâre judecătorească, s-a dispus dizolvarea societății și a fost desemnat lichidator judiciar C.I.A. SPRL, Filiala Iași. În consecință, recurenta-pârâtă susține că, întrucât au trecut aproximativ 3 luni de la decesul administratorului C.I., iar reclamanta nu a desemnat un alt reprezentant, nu se impune măsura suspendării cauzei, aceasta fiind doar o situație care profită societății, iar această situație a fost invocată doar în prezentul litigiului, iar nu și în celelalte dosare în care societatea se judecă în contradictoriu cu organele fiscale (Dosarele nr. 174/45/2013 și nr. 10454/99/2013).

2. Analiza motivelor de casare Înalta Curte reține că motivul de recurs invocat de recurenta-pârâtă nu este întemeiat, iar instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în raport cu circumstanțele de fapt ale litigiului, a realizat o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept aplicabile. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. 470/45/2013, reclamanta SC U. SA, prin reprezentant legal C.I., în contradictoriu cu pârâtele D.G.F.P. a județului Iași, A.F.P. a municipiului Iași și A.N.A.F., a formulat contestație, prin care a solicitat: - anularea deciziei din 3 iulie 2013 emisă de A.F.P. Iași privind soluționarea contestației formulate împotriva deciziei din 28 mai 2013 emisă de D.G.F.P.

Iași; - anularea deciziei din 28 mai 2013 emisă de D.G.F.P. Iași; - anularea convenției din 2002 actualizată conform sentinței nr. 163 din 5 martie 2011 și a graficelor de eșalonare aferente acesteia, așa cum au fost comunicate societății la data de 25 aprilie 2013 de către D.G.F.P. Iași; - emiterea unei noi decizii de repunere a convenției din 2002, a unei noi convenții și a unor noi grafice de eșalonare, actualizate în mod real, serios și efectiv în conformitate cu sentința nr. 163 din 5 martie 2011 din Dosarul nr. 316/45/2009; - includerea în convenția din 2002 și a sumelor omise de către organul fiscal, reprezentând obligații bugetare restante aferente celor 3 puncte de lucru ale societății.

La termenul de judecată din 6 decembrie 2013, apărătorul reclamantei a învedereat instanței că reprezentantul legal al societății reclamante a decedat și a formulat cerere de suspendare a judecării cauzei, în baza art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., până la numirea unui alt reprezentant al societății. Instanța a prorogat discutarea cererii de suspendare a judecării cauzei până la următorul termen de judecată și a pus în vedere reclamantei să depună la dosar o copie a certificatului de deces al reprezentantului legal al societății. La dosarul cauzei a fost depus certificatului de deces al reprezentantului legal C.I. Prin încheierea de ședință din 24 ianuarie 2014, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc.

civ., a suspendat judecata cauzei, apreciind ca întemeiată cererea formulată în acest sens de reclamantă. Conform art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.: „Art. 412. - (1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: (…) 3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre părți, survenit cu mai puțin de 15 zile înainte de ziua înfățișării, până la numirea unui nou reprezentant sau mandatar.” Potrivit dispozițiilor citate, decesul reprezentantului legal al uneia dintre părți nu reprezintă o cauză facultativă, la aprecierea instanței, de suspendare a judecării cauzei, ci constituie un caz de suspendare de drept, în privința căruia instanța nu realizează o apreciere, ci doar o verificare a îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege.

Or, în cauză, certificatul de deces atestă faptul că reprezentantul legal al societății reclamante, C.I., a decedat la data de 5 decembrie 2013, cu o zi înainte de termenul din 6 decembrie 2013, când a fost formulată cererea de suspendare a judecării cauzei. Totodată, nici din actele cauzei și nici din criticile expuse de recurenta-pârâtă nu rezultă că, între timp, ar fi fost numit un nou reprezentant legal al societății reclamante. Recunoscând faptul că reprezentantul legal al reclamantei a decedat, recurenta-pârâtă, prin criticile formulate în recurs, nu demonstrează faptul că încheierea atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor citate, sub aspectele arătate, ci expune ipoteze de desemnare a unui nou reprezentant legal al societății sau de citare a societății și susține că, prin nedesemnarea unui alt reprezentant legal, reclamanta tergiversează judecarea cauzei.

Înalta Curte reține că, în ipoteza reglementată de art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., instanța nu apreciază asupra conduitei extra-procesuale, a opțiunilor și procedurilor aflate la dispoziția părții în privința căreia se constată incidența cazului respectiv de suspendare a drept a judecării cauzei. Pentru considerentele arătate, constatând că nu este întemeiat motivul de recurs invocat în cauză, iar încheierea pronunțată de Curtea de apel este legală și temeinică, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta D.G.R.F.P. Iași, A.J.F.P. Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.R.F.P. Iași, A.J.F.P. Iași împotriva încheierii de ședință din 24 ianuarie 2014 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2015.