ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3919/2015

Decizia nr. 3919/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/45/2013, reclamanta SC A. SA a formulat contestație împotriva actelor emise de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând anularea deciziilor nr. 36 din 3 iulie 2013 și nr. 49307 din 28 mai 2013, a convenției nr. 82/2002 actualizată conform sentinței nr. 163 din 5 martie 2011 și a graficelor de eșalonare aferente acesteia și emiterea unei noi decizii de repunere a convenției nr. 82/2002, a unei noi convenții și a unor noi grafice de eșalonare, includerea în convenția nr. 82/2002 și a sumelor omise de către organul fiscal.

Prin încheierea din 24.01.2014, la solicitarea reclamantei, a fost suspendată judecata cauzei, conform art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ca urmare a decesului administratorului statutar al reclamantei, până la desemnarea unui nou administrator.

La data de 12.03.2014 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași a solicitat repunerea pe rol a cauzei, susținând că decesul administratorului B. nu a fost înregistrat în Registrul comerțului, situație de natură a duce la tergiversarea cauzei, întrucât reclamanta nu are interes să procedeze la numirea unui nou administrator.

S-a arătat că, potrivit art. 16 din actul constitutiv, societatea reclamantă este administrată de un consiliu de administrație format din 3-5 membri sau de un administrator unic ales de A.G.A., hotărându-se că societatea va fi condusă de administratorul B.

A mai arătat pârâta că prin sentința nr. 255 din 1 august 2013 s-a dispus dizolvarea societății, fiind numit C. SPRL - Filiala Iași ca lichidator judiciar, iar repunerea cauzei pe rol este necesară întrucât se susține că soluția din prezentul litigiu ar avea înrâurire asupra cuantumului creanțelor pentru care organul fiscal a solicitat deschiderea procedurii insolvenței.

Prin încheierea de ședință din data de 28 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași s-a respins cererea de repunere pe rol formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași. A fost menținută măsura suspendării judecății cauzei în baza dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. 3 din noul C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și Agenția Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași pentru nelegalitate, invocând-se ca motiv de recurs dispozițiile art. 499 (1) pct. 8 C. proc. civ. respectiv aplicarea greșită a normelor de drept material.

Se arată că prin încheierea din 24.01.2014 rămasă definitivă Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a dispus suspendarea cauzei în baza art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. ca urmare a decesului administratorului judiciar la cererea apărătorului reclamantei-intimate.

Prin încheierea recurată din 28.03.2014 instanța de fond a respins cererea formulată de recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice - A.J.F.P. Iași privind repunerea pe rol a cauzei hotărârea apreciată ca nelegală, în raport de dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Aceasta deoarece recurentele nu au contestat decesul administratorului numit al societății reclamante B., ci modalitatea în care reclamanta a acționat. Aceasta nu a înțeles să-și înregistreze decesul administratorului în registrul comerțului și în mod nejustificat nu și-a desemnat un alt reprezentant legal, reprezentând în opinia recurentelor un motiv de tergiversare a judecării prezentei cauzei și a dosarului de insolvență al recurentei nr. x/99/2013 în cadrul căreia statutul are de recuperat o creanță de 13.901.351 lei.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței din 28.03.2014 și reluarea judecății.

În susținerea recursului se depun acte conform art. 492 C. proc. civ.

La dosar intimata-reclamantă prin avocat D. a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei de interes în formularea recursului și pe fond se solicită respingerea recursului ca nefondat.

La dosar recurentele au formulat răspuns la întâmpinare în care au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a societății reclamante și respingerea excepției lipsei de interes.

Prin încheierea din 7 octombrie 2015, în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ. s-a admis în principiu recursul declarat și s-a fixat termen de judecată în ședința publică.

Curtea analizând excepțiile invocate urmează a le respinge pentru următoarele motive.

Excepția lipsei calității de reprezentat invocată de reclamante nu poate fi reținută deoarece întâmpinarea depusă în cauză, ca apărare formulată în scris de către reclamantă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 205 C. proc. civ., iar semnarea acesteia de către un avocat desemnat de fostul administrator decedat nu determină lipsa calității de reprezentant pentru motivul desemnării de noul reprezentant care nu există. Aceasta în condițiile în care nedepunerea întâmpinării poate atrage sancțiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) C. proc. civ.

Excepția lipsei de interes invocată de reclamanta-intimată în ceea ce privește formularea prezentei căii de atac nu este fondat.

În opinia instanței de recurs recurentele, chiar dacă au calitatea de pârâte în dosarul de fond justifică interesul în reluarea judecății cauzei suspendată la cererea reclamantei-intimate prin încheierea din 24.01.2014. Aceasta deoarece interesul este justificat în raport de obiectul cauzei, contestației fiscale, în litigiu fiind sumele contestate de reclamanta-intimată stabilite a fi datorate către bugetul de stat prin decizia nr. 49307 din 28 mai 2013 prin care intimata A.F.P.M. Iași a pus în aplicare dispozitivul sentinței civile nr. 163/2011 a Curții de Apel Iași.

Un interes indirect există în prezenta cauză și de un alt Dosar nr. x/99/2013 pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a civilă și faliment, având ca obiect cererea recurentei D.G.R.F.P. Iași pentru deschiderea procedurii insolvenței pentru societatea intimată conform Legii nr. 85/2006, pentru o creanță de 13.901.351 lei reprezentând obligații neachitate la bugetul asigurator sociale de stat.

În consecință, Curtea va respinge excepțiile invocate de ambele părți.

Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca fondat, în cauză hotărârea contestată din 28.03.2014 prin care instanța de fond a respins cererea formulată de reclamanta D.G.R.F.P. - A.J.F.P. de repunere pe rol a cauzei fiind dată cu aplicarea și interpretarea art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. instituie un caz de suspendare de drept a judecății în cazul decesului reprezentatului sau mandatarului unei părți survenit cu mai puțin de 15 zile înainte de ziua înfățișării, suspendarea operând până la numirea unui nou reprezentat sau mandatar. Fapt de necontestat fostul administrator al societății reclamante a decedat la 6.12.2013, iar prin încheierea din data de 24.01.2014 cauza a fost suspendată în baza art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Ulterior în mod nejustificat reclamanta-intimată nu și-a desemnat un alt reprezentat legal, până la data cererii repunerii pe rol 11.03.2014, aceeași atitudine pasivă având-o de la data pronunțării hotărârii contestate 28.03.2014 și până la data soluționării prezentului recurs 8.12.2015.

Pe situația de fapt, Curtea apreciază că în mod greșit instanța de fond a interpretat dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. și nu a sancționat prin admiterea cererii de repunere pe rol a cauzei pasivitatea și lipsa de diligență a reclamantei-intimate în a-și desemna întru-un termen rezonabil un nou administrator, în condițiile decesului administratorului din decembrie 2013.

Curtea apreciază că în cauză există un interes legitim pentru continuarea judecății suspendată la data de 24.01.2014 și lăsată în nelucrare datorită culpei reclamantei-intimate, care în mod justificat nu a desemnat un nou administrator.

Interesul continuării judecății este atât pentru reclamanta-intimată având în vedere obiectul cauzei pe fond, de a stabili cu certitudine cuantumul obligațiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, cât și pentru autoritățile fiscale în Dosarul nr. x/99/2013 înregistrate pe rolul Tribunalului Iași, secția falimente. Acest dosar are ca obiect cererea formulată de D.G.R.F.P. Iași - A.J.F.P. Iași în calitate de creditor pentru deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 pentru o creanță de 13.901.351 lei reprezentând obligații neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, în cadrul acestei sume fiind inclusă și suma contestată de reclamanta-intimată în prezenta cauză.

În continuarea judecății instanța de fond va verifica susținerile din întâmpinare formulată de reclamanta privind demersurile efectuate într-un alt dosar înregistrat pe rolul Tribunalul Iași sub nr. x/99/2014 avându-se în vedere scopul legitim urmărit de recurentele-pârâte respectiv soluționarea prezentei cauze într-un termen rezonabil și lămurirea situației fiscale a reclamantei-intimate cu privire la obligațiile datorate către bugetul de stat cu implicații directe asupra dosarului de faliment înregistrat pe rolul Tribunalului Iași.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 497 C. proc. civ. va admite calea de atac și va casa încheierea din 28.03.2014 pronunțată de instanța de fond.

Va dispune repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății cu luarea în considerare a motivelor expuse în prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei de interes în formularea recursului.

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului intimatei-reclamante.

Admite recursurile declarate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva încheierii din 28 martie 2014 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea atacată și dispune repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2015.