ÎCCJ, Decizia nr. 83/2015

Asupra apelurilor declarate:

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 108 din 16 februarie 2015, pronunțată în Dosar nr. 3978/1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a hotărât următoarele:

I. A condamnat pe inculpatul G.V.  la:

- 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.;

- 2 (doi) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (3 acte materiale).

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 C. pen., a aplicat inculpatului G.V. pedeapsa cea mai grea, respectiv de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare, la care a adăugat un spor de 8 luni, acesta urmând să execute pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, a arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 22 octombrie 2014 la 16 februarie 2015.

Conform art. 399 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a arestului la domiciliu luată față de inculpatul G.V. prin încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

II. A condamnat pe inculpatul H.O. ( cetățean sirian, cu reședința în ...),  la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 91 alin. (1) C. proc. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului H.O., pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, iar în temeiul alin. (3) al aceluiași articol, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Orașului Voluntari.

A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a încetat măsura preventivă a arestului la domiciliu luată față de inculpat prin încheierea din 12 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A constatat că inculpatul a fost reținut, arestat preventiv și arestat la domiciliu de la 22 octombrie 2014 la 16 februarie 2015.

Conform art. 289 alin. (3) rap. la art. 112 lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul G.V. sumele de 5000 lei și 1000 dolari SUA și l-a obligat la plata acestor sume către stat.

A menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța nr. 160/P/2014 din 6 noiembrie 2014 asupra sumei de 30.000 lei aflată în contul nr. xxx1, cod IBAN RO00xxx1, titular H.O., deschis la Banca D. - Agenția Panait Istrati Galați.

A menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța nr. 160/P/2014 din 10 noiembrie 2014 asupra imobilului aparținând inculpatului G.V., situat în mun. Tulcea, str. G., jud. Tulcea, compus din teren și locuințe și înregistrat în CF nr. x1 a Mun. Tulcea, până la concurența sumei de 52.000 lei.

În baza disp. art. 290 alin. (4) teza a II-a C. pen., a obligat pe inculpatul G.V. să restituie martorului denunțător T.H. suma de 600 lei, precum și contravaloarea unui miel, respectiv suma de 250 lei.

Conform art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 33.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

I. Prin Rechizitoriul nr. 160/P/2014 din 12 noiembrie 2014 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție- Secția de combatere a corupției au fost trimiși în judecată inculpații:

- G.V. pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) și respectiv, art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

În fapt s-a reținut că, în luna decembrie 2013, în calitate de procuror D.I.I.CO.T. - Biroul Teritorial Tulcea, a acceptat solicitarea lui T.H. de a identifica o cale prin care chiar G.V. să ajungă să efectueze, în cadrul unității de parchet din care făcea parte, urmărirea penală în Dosarul nr. 800/P/2013 înregistrat la acel moment la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, în sensul dorit de T.H.

După ce a ajuns să efectueze urmărirea penală în dosarul menționat, prin conexarea lui la Dosarul nr. 2D/P/2014 al D.I.I.CO.T. - Biroul Teritorial Tulcea în care T.H. formulase denunțul, în calitate de procuror de caz și, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul G.V.:

- la data de 18 aprilie 2014 a primit de la T.H. un miel pentru G.M., a pretins de la T.H. o sumă de bani pentru sine și a primit de la acesta suma de 600 lei,

- la data de 28 aprilie 2014 a pretins tot de la T.H. o sumă de bani, pentru ag. Ș.I. din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Tulcea, solicitarea sa fiind refuzată de T.H., iar

- la data de 14 iunie 2014 a pretins de la T.H. o sumă de bani pentru sine, sumă care nu i-a fost remisă.

În paralel cu activitatea descrisă mai sus, la data de 28 aprilie 2014, aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu de procuror în cadrul D.I.I.CO.T. - Biroul Teritorial Tulcea care efectua urmărirea penală în Dosarul nr. 2D/P/2014 al unității de parchet menționate, i-a cerut lui H.O., ca reprezentant de fapt al societăților SC A.I. SRL și SC O.I. SRL și suspect în Dosarul penal nr. 2D/P/2014, să-i dea suma de 5.000 euro, din care a primit în concret sumele de 5.000 lei și 1.000 dolari, pentru a face un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, anume acela de a interveni, în această calitate, pe lângă conducerea D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița și funcționarii competenți din cadrul acestor instituții, în scopul înlesnirii soluționării favorabile de către D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița a solicitărilor de export formulate de cele două societăți, act pe care procurorul G.V. l-a și făcut.

- H.O. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că la data de 28 aprilie 2014, ca reprezentant de fapt al societăților SC A.I. S.R.L și SC O.I. SRL și suspect în Dosarul penal nr. 2D/P/2014, a acceptat solicitarea procurorului G.V. din cadrul D.I.I.CO.T. - Biroul Teritorial Tulcea, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu de procuror care efectua urmărirea penală în Dosarul nr. 2D/P/2014 al unității de parchet menționate, de a-i da suma de 5.000 euro, remițându-i în concret sumele de 5.000 lei și 1.000 dolari, pentru ca acesta din urmă să facă un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, anume acela de a interveni, în această calitate, pe lângă conducerea D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița și funcționarii competenți din cadrul acestor instituții, în scopul înlesnirii soluționării favorabile de către D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița a solicitărilor de export formulate de cele două societăți, act pe care procurorul G.V. l-a și făcut.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 noiembrie 2014 sub nr. 3978/1/2014, fiind repartizată judecătorului de cameră preliminară.

Prin încheierea din 12 decembrie 2014, pronunțată în cadrul procedurii de Cameră Preliminară în conformitate cu dispozițiile art. 346 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. 160/P/2014 al Direcției Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției prin care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați pentru infracțiunile menționate anterior, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.

Prin aceeași încheiere s-a respins ca nefondată cererea de excludere a unor probe formulată de inculpatul G.V.

La termenul din 21 ianuarie 2014, inculpații G.V. și H.O. au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen.

Înalta Curte, secția penală, a procedat la audierea inculpaților, care au arătat că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare.

Inculpatul H.O. a solicitat proba cu înscrisuri în circumstanțiere, probă pe care instanța a încuviințat-o, aceasta fiind administrată la termenul din 30 ianuarie 2015, conform dispozițiilor art. 377 C. proc. pen.

Inculpatul G.V. a arătat că nu solicită administrarea de probe.

Înalta Curte, secția penală, a constatat că cererea inculpaților G.V. și H.O. de judecare a cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 374 alin. (4), art. 375 și art. 377 C. proc. pen. este întemeiată și, în conformitate cu aceste dispoziții legale, a procedat la soluționarea cauzei cu privire la cei doi inculpați.

III. Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în actul de sesizare a instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 15 aprilie 2014, martorul T.H. a formulat un denunț la Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, vizând săvârșirea de către inculpatul G.V. a infracțiunii de luare de mită, iar de către inculpatul H.O. și martorul M.J. a infracțiunii de dare de mită.

În denunț T.H. a învederat, în esență, că procurorul G.V. i-a solicitat suma de 10.000 euro, pentru ca aceasta să găsească o cale prin care să preia, în cadrul unității de parchet din care făcea parte, efectuarea urmăririi penale într-un dosar aflat pe rolul unei unități de parchet din județul Galați, precum și pentru a efectua ulterior personal urmărirea penală, în sensul dorit de T.H. Prin același denunț s-a sesizat și faptul că, ulterior, același procuror ar fi primit sume de bani și de la unul din suspecții din același dosar, pentru a dispune măsuri favorabile acestora.

Mai detaliat, T.H. a învederat că în anul 2013, pe fondul unui conflict ivit între el, pe de o parte, O.H. și M.J., de cealaltă parte, primul a formulat la I.P.J. Galați un denunț față de cei din urmă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals. În urma investigațiilor efectuate, în luna septembrie 2013 s-a constatat că una din societățile aparținând lui H.O. și fraților săi avea în ferme, în concret, un număr de animale mai mic decât cel declarat organelor de stat în vederea încasării subvențiilor legale, iar documentele întocmite în vederea exportării animalelor (borderouri, pașapoarte) nu corespundeau cu crotalele (etichetele metalice inscripționate, prinse de urechile fiecărui animal). În consecință, s-a constituit un dosar penal la una din unitățile de parchet de pe raza Curții de Apel Galați, iar de la sediul societăților au fost ridicate documentele contabile, precum și calculatoarele conținând evidența animalelor.

Având în vedere că T.H. a aflat că procurorul ce avea în instrumentare acest dosar a decis să restituie societății documentele ridicate, cu toate că erau false, a hotărât să apeleze la G.V., procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, pe care îl cunoștea din anul 2005. La întâlnirea ce a avut loc într-un bar din Tulcea, T.H. i-a povestit lui G.V. cum s-a format dosarul de la Galați și evoluția acestuia. Mai mult, la solicitarea inculpatului, T.H. a contactat telefonic polițistul de caz care a oferit inculpatului detalii, pe această cale, despre dosar și despre intențiile procurorului de caz. În consecință, G.V. i-a comunicat denunțătorului că a hotărât să-l ajute, sens în care acesta din urmă trebuie să se prezinte în ziua următoare la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea. Astfel, când T.H. a venit la biroul lui G.V., acesta i-a spus să meargă cu polițistul să dea o declarație, ceea ce denunțătorul a și făcut, învederând aceleași aspecte denunțate și la I.P.J. Galați, dar într-un mod mai detaliat.

Potrivit denunțătorului, acesta i-a adus la cunoștință lui G.V. ce anume ar dori să se întâmple în dosar, respectiv lipsirea societăților comerciale proprietare de atributul dispoziției asupra animalelor.

Din acest moment întâlnirile între G.V. și T.H. au devenit mai dese, respectiv 2 - 3 pe săptămână. La prima dintre acestea, inculpatul i-a adus la cunoștință denunțătorului că a discutat cu procurorul de caz din Galați și acesta din urmă nu a făcut nimic în dosar, aceeași fiind situația și cu un alt dosar aflat la una din unitățile de parchet din Tulcea, format tot ca urmare a unui denunț formulat de T.H. Referitor la cele două dosare, G.V. l-a încunoștințat pe denunțător că le va lua de la parchetele unde se află, pentru a-l ajuta.

În urmă cu 2 luni de la data formulării denunțului, G.V. a venit la ferma denunțătorului, într-un autoturism R. aparținând lui H.O. și condus de M.J., ultimii doi fiind singurele persoane din autovehicul. Oprind să discute cu denunțătorul, G.V. i-a adus la cunoștință că au venit pentru a pune sechestru pe 5 grajduri aparținând societății lui H.O., ce se aflau în incinta fermei denunțătorului. Cum, potrivit înțelegerii avute cu G.V., sechestrul trebuia să fie instituit pe animale, T.H. i-a atras atenția inculpatului asupra faptului că M.J. se laudă că "și-a rezolvat dosarul", afirmație care îi pare întemeiată în condițiile în care procurorul a venit împreună cu acesta pentru a pune sechestru pe alte bunuri decât animalele. Când G.V. i-a confirmat că societățile vor putea vinde animalele, precizând că urmează să le restituie documentele aferente, T.H. l-a amenințat pe inculpat că îi va face un denunț la Direcția Națională Anticorupție.

Chiar și în aceste condiții, peste două zile denunțătorul a fost contactat de polițistul de caz din cadrul S.C.C.O. Tulcea care l-a chemat pentru a da o declarație. În realitate, în acea zi T.H. a fost condus în biroul procurorului G.V. care, după ce polițistul a ieșit, i-a reproșat modul în care i-a vorbit la întâlnirea anterioară (mai exact tonul vocii și amenințările), încercând să-și explice acțiunea de restituire a documentelor. Cum T.H. a învederat că acesta a fost motivul pentru care a apelat la G.V. de la început, pentru a evita restituirea documentelor și, implicit, recăpătarea dreptului de dispoziție asupra animalelor de către proprietar, inculpatul a menționat că el a lucrat în dosar, în sensul că a inventat un prejudiciu total de 620.000 euro până la concurența căruia a pus sechestru și, totodată "a făcut dosar penal pentru 6 - 7 persoane". În ciuda afirmației telefonice a polițistului în sensul că T.H. trebuia să se prezinte pentru a fi audiat, acesta ar fi plecat de la întâlnire fără ca acest act procedural să se întâmple.

În urmă cu 10 zile față de sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, denunțătorul ar fi aflat de la D.S.V.S.A. Tulcea că G.V. a contactat telefonic responsabila departamentului de sănătate a animalelor, pentru a o întreba de ce nu au plecat animalele aparținând societăților lui H.O., răspunzându-i-se că instituția a permis doar exportul animalelor pentru care societatea a prezentat documente de proveniență. Acest demers a fost de natură a spori convingerea denunțătorului T.H. că inculpatul a primit mită și de la H.O. și M.J. pentru a dispune, în aceeași cauză, măsuri favorabile acestora, acesta fiind totodată, în opinia denunțătorului, și motivul pentru care G.V. nu și-a respectat în totalitate "angajamentul" luat față de el.

Cu privire la suma de 10.000 euro, prin actul de sesizare s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b) C. proc. pen., având în vedere că, din materialul probator a rezultat doar că inculpatul nu a respins o promisiune, iar această varianta a elementului materialul al infracțiunii de luare de mită nu mai este prevăzută de legea penală începând cu data de 1 februarie 2014, însă, din cercetările efectuate în cauză a rezultat săvârșirea de către inculpatul G.V. a două infracțiuni de luare de mită, după cum se va arăta în continuare.

Martorul denunțătorul T.H. și frații inculpatului H.O. au colaborat în activitatea comercială a societăților SC A.I. SRL, SC O.I. SRL și SC N.L. SRL. Având în vedere că prin sentința Curții de Apel București, pronunțată la data de 23 mai 2013 în Dosarul nr. 3532/2/2013, aceștia au fost declarați indezirabili pe teritoriul României pentru o perioadă de 15 ani întrucât erau suspectați de sprijinirea unor grupări teroriste ce acționau în Orientul Mijlociu, inculpatul H.O. a preluat administrarea societăților.

Având în vedere că între inculpat și martorul denunțător T.H. a apărut un conflict referitor la sume ce i-ar fi fost datorate acestuia din urmă pentru activitatea prestată, T.H. a hotărât să denunțe autorităților faptele de natură penală comise în activitatea curentă a celor trei societăți și de care avea cunoștință.

Astfel, la începutul lunii noiembrie 2013, martorul denunțător s-a adresat I.P.J. Galați, furnizând informații care au condus la întocmirea procesului-verbal de sesizare din oficiu al acestei instituții, înregistrat la data de 08 noiembrie 2013 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați sub numărul 800/P/2013. Conform acestui proces-verbal, obiect al cauzei era săvârșirea de către H.A., în calitate de reprezentant legal al SC A.I. SRL, a infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, la punctul de lucru din com. Slobozia Conachi, jud. Galați (fermă zootehnică), achiziționează, crește și comercializează bovine pentru livrări la export, în baza unor documente falsificate și cu sustragerea de la plata către bugetul de stat a taxelor și impozitelor datorate.

Efectuându-se, în cadrul procesual indicat mai sus, verificări și la fermele din com. Măxineni, jud. Brăila (aparținând SC A.I. SRL), respectiv com. Mihail Kogălniceanu, jud. Ialomița (aparținând SC O.I. SRL), a rezultat că problemele identificate la bovinele de la ferma din județul Galați (lipsa identității între crotalul din urechea animalului și pașaportul prezentat ca fiind al aceluiași animal) se regăseau și la bovinele din aceste două ferme. În total, la data verificărilor în cele trei ferme au fost identificate în total un număr de 2.200 bovine, reprezentanții I.P.J. Galați instituind măsura indisponibilizării acestora.

Martorul denunțător și inculpatul G.V. se cunoșteau aproximativ din anul 2005 - 2006, când primul avusese calitatea de învinuit într-un dosar aflat în instrumentarea celui de-al doilea, rămânând în relații apropiate și după soluționarea lui, sens în care sunt declarațiile ambilor.

La data de 19 noiembrie 2013 la I.P.J. Tulcea a fost înregistrată o sesizare a lui T.H. vizând activitatea SC N.L. SRL ce a primit numărul unic 1026/P/2013 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag.

În dosarul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, nemulțumiți de măsura indisponibilizării animalelor, reprezentanții SC A.I. SRL și SC O.I. SRL au formulat la data de 27 noiembrie 2013 plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, solicitând "ridicarea măsurii custodiei" instituite asupra animalelor. Prin Rezoluția nr. 1075/VIII-1/2013 din data de 17 decembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați plângerea a fost admisă, dispunându-se ridicarea custodiei instituite asupra animalelor aparținând SC A.I. SRL, precum și restituirea către aceeași societate a documentelor ridicate la data de 09 decembrie 2013 de către organele de poliție..

Nemulțumit de această decizie, în luna decembrie 2013 T.H. s-a adresat inculpatului G.V., la o întâlnire avută într-un bar de lângă sediul unității de parchet din Tulcea, ocazie cu care i-a învederat conflictul cu inculpatul H.O., supărarea privitor la modul în care evoluau cercetările în Dosarele nr. 800/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați și nr. 1026/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, în special cu referire la decizia procurorului de caz de la Galați. Totodată, martorul denunțător i-a adus la cunoștință inculpatului G.V. că, din punctul său de vedere, bovinele societăților ar trebui confiscate întrucât deținătoarele nu au documente legale privind proveniența stocului de animale și l-a întrebat pe inculpat dacă ar putea "lua el cele două dosare", acesta răspunzându-i afirmativ.

Cunoscând ceea ce urmărea T.H., inculpatul G.V. a decis să ia măsuri în vederea "ajutării" acestuia. Strategia pe care a identificat-o și a pus-o în aplicare a constat în formularea de către primul a unui alt denunț, cu privire la aceleași aspecte ce formau obiect al celor două dosare, sesizare care să fie înregistrată la unitatea de parchet din care făcea parte inculpatul și la care să conexeze ulterior cele două dosare care îl interesau pe T.H.

În aplicarea acestei strategii, la data de 18 decembrie 2013 inculpatul G.V. l-a chemat pe martorul Ș.I. din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Tulcea (S.C.C.O. Tulcea) în biroul său, unde se afla și T.H., solicitându-i să meargă împreună la sediul organului de poliție pentru ca acesta din urmă să scrie denunțul. În concret, la S.C.C.O. Tulcea denunțătorul a scris o altă sesizare, în care învedera aceleași aspecte ce formau obiect al Dosarelor nr. 800/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați și nr. 1026/P/2013 al Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, denunț care, la data de 06 ianuarie 2014, a fost înregistrat sub numărul 2D/P/2014 la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea.

Potrivit procesului-verbal întocmit la data de 13 ianuarie 2014 de procurorul ce supraveghea urmărirea penală în Dosarul nr. 800/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în aplicarea rezoluției infracționale de a prelua efectuarea urmăririi penale în acest dosar, la data menționată G.V., în calitate de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, l-a contactat telefonic pe acesta pentru a-i aduce la cunoștință existența dosarului 2D/P/2014 și i-a solicitat să înainteze Dosarul penal nr. 800/P/2013 în vederea conexării la Dosarul nr. 2D/P/2014.

Urmare a acestei solicitări adresate de G.V., prin Ordonanța nr. 800/P/2013 din data de 15 ianuarie 2014 Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, "în vederea conexării la Dosarul nr. 2D/P/2014".

Dosarul nr. 800/P/2013 a ajuns la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea la data de 20 ianuarie 2014. În aceste condiții, având la dispoziție în plus, în cadrul Dosarului nr. 2D/P/2014, doar sesizarea lui T.H. și rezultatul verificărilor de bază cu privire la identitatea persoanelor și a societăților comerciale, peste 13 zile, printr-o serie de ordonanțe, toate din data de 06 februarie 2014, inculpatul G.V. a dispus:

- conexarea Dosarului nr. 800/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați la Dosarul nr. 2D/P/2014, motivând că "între acestea există legătură prin aceea că se referă la aceeași făptuitori și la aceleași infracțiuni săvârșite",

- efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții O.H., A.H., S.H., N.J., C.D., H.R, și D.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 din C. pen.", constând în aceea că "au fost întocmite o serie de documente contabile în fals cum ar fi borderouri de achiziție, fișe de transfer, alte documente contabile, cât și documentele de transport, reușindu-se prin manopere frauduloase în maniera arătată să se prejudicieze statul român cu importante sume de bani care la o primă estimare, dat fiind rulajul animalelor vii în perioada 2010 - 2013 se ridică la peste 620.000 euro",

- schimbarea încadrării juridice a faptelor, având în vedere intrarea în vigoare a noului C. pen.,

- extinderea urmăririi penale față de suspecți și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 367 C. pen., constând în aceea că "în perioada 2010-2013 suspecții, într-o strânsă colaborare sub coordonarea suspectului O.H., au falsificat borderouri de achiziții, documente contabile, au înaintat documente falsificate către Direcția Finanțelor Publice și A.P.I.A. în vederea obținerii fără drept de subvenții pentru animale".

Cu toate acestea, în procesele-verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect întocmite la data de 10 februarie 2014 au fost menționate doar infracțiunile pentru care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecți (aceleași pentru care se efectuaseră cercetări de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați), nu și cea pentru care s-a dispus extinderea. De altfel, procese-verbale de aducere la cunoștință a extinderii urmăririi penale efectuate față de suspecți nu au fost întocmite nici ulterior.

În actul de sesizare s-a reținut că, admițând că, în intervalul 06 ianuarie 2014 - 03 februarie 2014, D.I.I.C.O.T. era competent să efectueze urmărirea penală în Dosarul nr. 2/D/P/2014, această competență nu a fost păstrată în mod legal după expirarea acestei perioade.

Astfel, la data de 03 februarie 2014, prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse art. 12 alin. (1) lit. a) pct. II din Legea nr. 508/2004 prin O.U.G. nr. 3/2014, în competența D.I.I.C.O.T. au rămas, cu referire la infracțiunile prevăzute la art. 228, art. 229, art. 232 cu referire la art. 228 - 229, art. 233 - 237, art. 239 - 242, art. 244, art. 245 - 248, art. 295, art. 308 - 309 cu referire la art. 295 C. pen., art. 307, art. 309 cu referire la art. 307 C. pen., doar cauzele în care, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro.

Analizând înscrisurile obținute din dosarul penal menționat, s-au constatat mai multe aspecte:

- din procesul-verbal întocmit de S.C.C.O. Tulcea la data de 09 ianuarie 2014 a rezultat că de la ofițerul de caz de la Galați au aflat, printre altele, că "Activitățile s-au blocat la restructurarea A.N.A.F. pentru stabilirea unui început de prejudiciu";

- la Dosarul nr. 2D/P/2014 există mai multe acte de urmărire penală care fac referire la acel prejudiciu de 620.000 euro, dar niciunul care să stabilească acest prejudiciu și toate aceste acte sunt ulterioare datei de 03 februarie 2014, în condițiile în care potrivit datelor de la Oficiul Registrului Comerțului, timp de 9 zile în anul 2010, precum și în anul 2011, a existat doar una dintre societăți, anume SC N.L. SRL (pentru care nu se efectuaseră propriu-zis cercetări de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați care, implicit, nici nu deținea documentele privind activitatea acestei societăți), în anul 2012 adăugându-se și SC A.I. SRL, în timp ce SC O.I. SRL putea desfășura activitate infracțională doar timp de 8 luni, în cursul anului 2013.

S-a observat astfel că, pentru anul 2010, dacă a existat vreun rulaj de animale, acesta putea avea loc doar la o singură societate și pe o durată de maxim 9 zile, în timp ce pe tot parcursul anului 2011 a existat doar o singură societate din cele trei.

Prin Ordonanța nr. 1026/P/2013 din data de 23 ianuarie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag competența de efectuare a cercetărilor cu privire la sesizarea lui T.H. a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în vederea conexării la Dosarul nr. 800/P/2013 al acestei din urmă unități. În aceste condiții, dosarul 1026/P/2013 a fost transmis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, unde a fost conexat tot la Dosarul nr. 2D/P/2014.

Cu privire la acest subiect a avut loc o discuție între inculpatul G.V. și martorul T.C. pe parcursul căreia inculpatul a insistat în instituirea sechestrului asigurător asupra bovinelor a căror situație juridică era neclară (cca. 600 de capete), cu deposedarea societăților comerciale proprietare, așa cum dorea T.H., în timp ce polițistul a insistat asupra instituirii măsurii asupra bunurilor mobile și imobile ale societății. În vederea atingerii obiectivului pe care îl urmărea, inculpatul a indicat polițistului să-l contacteze pe martorul denunțător pentru ca acesta să identifice adăposturi specializate pentru primirea animalelor. Verificând, martorul a constatat că societățile indicate de T.H. aveau în structura acționariatului rude ale sale, astfel că polițistul a adus la cunoștința inculpatului G.V. această stare de fapt, exprimându-și părerea că se tinde spre situația în care animalele persoanelor denunțate urmau a fi scoase din posesia acestora pentru a intra în posesia celui care i-a denunțat.

Având în vedere că reprezentanții societăților i-au oferit lui G.V. posibilitatea instituirii sechestrului asupra unor bunuri, mobile și imobile, ale societăților, acesta a fost de acord să nu mai instituie măsura asupra animalelor.

În aceste condiții, tot la data de 10 februarie 2014 a fost pusă în executare și ordonanța D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea din data de 06 februarie 2014 de instituire a măsurii sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile identificate în cuprinsul ordonanței. Cu această ocazie, atunci când G.V. s-a deplasat împreună cu M.J. și cu autoturismul R. Sport, folosit în mod obișnuit de H.O., la ferma din com. Vădeni, jud. Brăila aparținând lui T.H. pentru a pune sechestru pe niște grajduri, s-a întâlnit cu acesta din urmă.

Cu privire la măsurile asigurătorii, din ordonanța de instituire datată 06 februarie 2014 și procesele-verbale de aplicare s-a remarcat faptul că:

- paguba pentru garantarea acoperirii căreia au fost instituite este cea de 620.000 euro,

- obiect al măsurilor l-au constituit și bunurile aparținând SC N.L. SRL, deși urmărirea penală pentru activitatea desfășurată prin intermediul acestei societăți s-a realizat în Dosarul nr. 1026/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, ce a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea abia la data de 12 februarie 2014 potrivit ștampilei conținând data.

De altfel, abia prin ordonanța din data de 13 februarie 2014 dosarul declinat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag a fost conexat tot la cauza nr. 2D/P/2014.

Printr-o serie de trei ordonanțe din data de 12 februarie 2014 inculpatul G.V. a admis plângerile formulate de cele trei societăți, dispunând menținerea dispozițiilor din Rezoluția nr. 1075/VIII-1/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați cu privire la ridicarea măsurii custodiei asupra bovinelor, "astfel încât societatea să își poată desfășura activitățile comerciale specifice obiectului de activitate, urmând ca Direcțiile Sanitar Veterinare și de Siguranța Alimentelor din județele respective, în virtutea atribuțiilor conferite de lege, să-și dea concursul în clarificarea aspectelor privind identitatea animalelor și stabilirea cu exactitate a originii acestora, urmând a ne fi înaintate documente în acest sens".

Această soluție a fost comunicată atât societăților implicate, cât și D.S.V.S.A. din județele Brăila, Galați și Ialomița.

a. Data de 18 aprilie 2014

La această dată, inculpatul G.V. a primit de la T.H. un miel pentru G.M., grefier în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea și, totodată, a pretins de la T.H. o sumă de bani pentru sine și a primit de la acesta suma de 600 lei, pentru faptul că a fost de acord să devină procuror de caz în Dosarul nr. 800/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați și să efectueze urmărirea penală în sensul dorit de T.H.

Astfel, în ciuda conflictului apărut între ei în luna februarie, în ziua de 18 aprilie 2014 (ziua de vineri anterior sărbătorii de Paște) inculpatul G.V. s-a întâlnit cu T.H. în incinta restaurantului Hotelului D. din municipiul Tulcea și apoi în autoturismul celui de-al doilea, întâlnirea fiind înregistrată audio-video în mediul ambiental în baza mandatelor de supraveghere emise în cauză.

Pe parcursul discuției inculpatul G.V. a arătat, în esență, că ancheta pe care o desfășoară în Dosarul nr. 2D/P/2014 va mai dura, învederându-și nemulțumirea față de decizia pe care a luat-o de a prelua acele dosare în vederea efectuării urmăririi penale, deoarece ambele părți i-ar putea face reclamații.

După ce inculpatul a recunoscut față de T.H. înțelegerea inițială dintre ei privitoare la "preluarea" de către G.V. a efectuării urmăririi penale în Dosarul nr. 800/P/2013, în încercarea de a-l convinge pe martorul denunțător că nu își încalcă înțelegerea avută, inculpatul G.V. i-a expus acestuia ce a făcut în dosar de la ultima discuție ("Deci, asta-i partea a doua. Primul lucru care l-am făcut eu, i-am pus pe ăștia de la D.S.V. să stabilească originea animalelor. Primul lucru care am pus să facă. (...) Ei, iei au muncit două luni de zile, Slobozia Conache, adică Galațiul, a comunicat în scris, sub semnătura directorului, nu așa vrăjeală, că patruzeci de animale, nu optzeci de animale, n-au putut să găsească originea. (...) Ialomița, patruzeci n-au putut să găsească originea. Acum aștept Brăila să văd ce comunică. Celelalte au verificat, au făcut analize (...) Etapa a doua, să vedem de unde au fost cumpărate, prin cine și la ce preț. Aia e altă anchetă. Partea doua a anchetei, nu așa.").

Din tonul folosit de inculpat pentru a comunica cele de mai sus a rezultat nu tendința de a da explicații martorului denunțător, ci aceea de a induce convingerea că în dosar se lucrează intens, calitativ și cantitativ, meritul fiind al inculpatului.

Cum demersurile inculpatului în a-l convinge pe martorul denunțător că lucrează în interesul său păreau sortite eșecului, G.V. a început să expună activitatea de urmărire penală pe care ar fi intenționat să o desfășoare în cauză ulterior, în urmărirea interesului lui T.H. respectiv audierea fiecărui proprietar de animale, stabilirea provenienței animalelor, instituirea sechestrului asigurător și vânzarea ulterioară a licitație, solicitarea de relații de la Oficiul Național de Spălare a Banilor privind rulajul conturilor bancare.

Pe parcursul întâlnirii inculpatul a contactat telefonic o persoană "M." (identificată ca fiind G.M., grefier în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea) căreia i-a adus la cunoștință că îl trimite pe martorul T.H. să-i aducă ceva (un miel).

După finalizarea conversației din restaurant, inculpatul i-a solicitat lui T.H. să-l transporte cu autoturismul, întrucât al său se afla la o spălătorie. Pe drum, atitudinea lui G.V. a fost mai puțin protocolară, interesându-se din nou ce anume i-a adus martorul denunțător ("Deci, ce ziceai că ai un miel acolo?") și, confirmându-i-se, a arătat că "Să las și eu la amanta mea?!", "Da, că mă duc a doua zi de Paști la ea!", "Hai, mă, lasă, mă! Îi dau și ei un miel acolo! Zic "Bă, ce dracu', chiar așa?", nu?".

Deși autoturismul său se afla la spălătorie, acesta fiind și motivul dat lui T.H. pentru solicitarea de a-l transporta, G.V. i-a solicitat acestuia "De-o benzină îmi lași acolo sau (...)?". Când T.H. i-a înmânat suma de 600 lei în bancnote de 200 lei, inculpatul a întrebat "Nu i-ai colorat, nu?", "Ăștia (...) Nu i-ai colorat, nu?", respectiv "Nu știi cum dau cu prafuri, cu nu știu ce? Ă?" învederând, atunci când denunțătorul a înțeles în final la ce anume se referea, că "Băi H., eu-s trecut prin toate, mă! Eu le știu cum se fac treburile!".

La solicitarea inculpatului, T.H. a oprit autoturismul în locul indicat de acesta, unde se aflau două femei, solicitându-i lui T.H. să transfere mielul din portbagajul autoturismului său în cel al autovehiculului indicat. Ulterior, G.V. și denunțătorul și-au continuat drumul până la spălătoria auto unde se afla autoturismul inculpatului.

Cele două femei au fost identificate ca fiind G.M., grefier în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, și fiica acesteia, B.Ș.

b. Data de 28 aprilie 2014

La această dată, aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu de procuror în cadrul D.I.I.CO.T. - Biroul Teritorial Tulcea care efectua urmărirea penală în Dosarul nr. 2D/P/2014 al unității de parchet menționate, G.V. i-a cerut lui H.O., ca reprezentant de fapt al societăților SC A.I. S.R.L și SC O.I. SRL și suspect în Dosarul penal nr. 2D/P/2014, să-i dea suma de 5.000 euro, din care H.O. i-a remis și G.V. a primit în concret sumele de 5.000 lei și 1.000 dolari, pentru a face un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, anume acela de a interveni, în această calitate, pe lângă conducerea D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița și funcționarii competenți din cadrul acestor instituții, în scopul înlesnirii soluționării favorabile de către D.S.V.S.A. Brăila și Ialomița a solicitărilor de export formulate de cele două societăți, act pe care procurorul G.V. l-a și făcut.

Astfel, la data de 25 aprilie 2014, la ora 11.44.30 inculpatul G.V. l-a contactat telefonic pe M.J. pentru a-i aduce la cunoștință că în dimineața zilei de 28 aprilie 2014, în jurul orei 08.00-08.30, urma să vină în municipiul Brăila, la sediul SC A.I. SRL, deoarece urmau să meargă la A.P.I.A. și D.S.V.

De altfel, cu caracter general s-a reținut că în mod obișnuit G.V. ținea legătura cu reprezentații celor trei societăți prin martorul M.J.

Potrivit procesului-verbal de supraveghere operativă a activităților inculpatului G.V. la data de 28 aprilie 2014, acesta s-a deplasat în municipiul Brăila împreună cu martorul Ș.I., ajungând la imobilul situat în Brăila, str. U. (unde se aflau sediile sociale ale societăților) la ora 07.55.

Aflând de la angajați că H.O. nu a ajuns, inculpatul G.V. l-a așteptat până la ora 08.27, când acesta a sosit însoțit de M.A.

După un minut de când H.O. a sosit, inculpatul G.V. a plecat împreună cu acesta (fără a discuta, așa cum anunțase telefonic, ce anume a venit să vorbească și care ar fi problema ce ar urma să fie rezolvată la D.S.V.S.A. și/sau la A.P.I.A.) cu autoturismul acestuia din urmă, la sediul D.S.V.S.A. Brăila, lăsând polițistul și autovehiculul cu care ei doi sosiseră la sediul societăților.

Pe drum, după ce inculpatul G.V. i-a spus lui H.O. că intenționează să ceară reprezentanților instituției să permită SC A.I. SRL să efectueze exporturile pe care le dorește, i-a solicitat acestuia din urmă suma de 5.000 euro. Având în vedere succesiunea imediată între prezentarea scopului deplasării și solicitarea sumei de bani, H.O. a înțeles că G.V. îi cerea banii ca preț al intervenției sale la D.S.V.S.A. Brăila, astfel că i-a răspuns că, în măsura în care la sediu M.A. deține bani, H.O. îi va remite.

Cei doi inculpați au intrat în sediul D.S.V.S.A. Brăila, unde au stat câteva minute, întrucât conducerea instituției era angajată într-o ședință la acel moment, după care au revenit la sediul societăților.

Având în vedere pretinderea sumei de 5.000 euro, știind că M.A. nu obișnuiește să dețină sume în această monedă, inculpatul H.O. a făcut conversia sumei cerute de G.V. din euro în lei și dolari, inculpatul având asupra sa în plus și suma de 1.000 dolari și aproximativ de 2.000 lei.

Imediat după ce au intrat în imobilul situat în Brăila, str. U., inculpatul procuror s-a dus în încăperea unde se afla polițistul, în timp ce H.O. a intrat în biroul său. Acolo, inculpatul a purtat o discuție în limba arabă cu M.A. și un alt interlocutor, după ce au închis ușa biroului astfel încât conversația să nu fie auzită. Pe parcursul convorbirii, după ce s-a auzit un zgomot ce putea fi un foșnet de hârtii, în timp ce unul dintre participați număra ("200 (...) 300 (...) plus euro (...) 1.000"), H.O. i-a spus lui M.A. că "Mi-a cerut 20.000 lei și 1500 dolari! Eu i-am zis "Jur că n-am la mine"!", solicitându-i "Dă-mi 20.000 lei!", "Adică (...) cam 6000 (...) Așa i-am zis eu! I-am zis mai mult (...)". Un calcul simplu, având în vedere cursul valutar valabil la data de 28 aprilie 2014, de 1 dolari SUA = 3,2161 lei și 1 euro = 4,4514 lei arată că echivalentul în lei al sumei cerute de H.O. de la M.A. este de 24.815 lei, iar în euro este de 5.576,70 euro, ceea ce confirmă afirmația celui dintâi în sensul că aproximarea pe care a făcut-o pe loc, de 6.000 euro, este mai mare decât suma pretinsă de G.V.

Referitor la motivul pentru care ar da curs cererii, M.A. a arătat că "Hai să-ți schimbăm! N-am o problemă cu asta! Dacă (...) (neinteligibil)", dar și "Vrem să lucrăm!", scop confirmat de H.O. prin "Lucrăm, lucrăm (neinteligibil). I-am zis lui "Cu plăcere!" dacă (neinteligibil) va reuși!".

În concret, H.O. a primit de la M.A. suma de 5.000 lei deoarece atât a avut acesta din urmă asupra sa.

Această conversație în limba arabă, de aproape un minut, a fost întreruptă de inculpatul G.V., care a început să-l strige pe H.O. deoarece dorea să-i spună ceva ("Domnu’ O.!", "Ăăă (...) Am să vă mai rog eu niște lucruri."). Cum coinculpatul nu a răspuns, G.V. a început să-l caute prin sediu ("Unde sunteți?") și, descoperindu-l în birou ("Ăsta-i biroul dumneavoastră?"), a intrat, solicitând "Ce vreau să (...)".

Când inculpatul a ajuns la birou, M.A. și interlocutorul neidentificat din discuția în limba arabă au ieșit din birou, H.O. închizând ușa, astfel că cei doi inculpați au rămas singuri în birou.

Potrivit înregistrării audio, solicitarea lui G.V. menționată anterior a fost întreruptă de H.O. care, în șoaptă, i-a adus la cunoștință că "Am pregătit banii (...)". La acest moment și G.V. a redus tonul vocii, aprobând "Îhm" și, după patru secunde, în care se aude un zgomot de foșnet, H.O. a continuat cu "Cinci (...) cinci mii (...) patru, dacă vrem (...) să (...) (neinteligibil)".

Ulterior, inculpatul G.V. și-a reluat solicitarea inițială, dar exprimându-se lent și lipsit de coerență, fiind vizibil că atenția sa era îndreptată asupra altei activități ("Ăăă (...) să pregătească M. (...)", "O situație cu (...) ă (...) ce a înaintat la A.P.I.A.", "Da? Da’ n-o dai la nimeni, decât mie! O aduci (...) Da? Deci, când (...) "). G.V. a ieșit apoi din birou, strigând tare "M.! Vreau să le pregătești, dar nu pentru acuma (...) Și o să (...) când vine la Tulcea domnu’ (...)", "O situație (neinteligibil) cu ă ce-a depus atunci (...) pașapoartele care au fost depuse la A.P.I.A.", continuând cu "Și când vine (neinteligibil) pe la Tulcea mi-o (...) să mi-o aducă".

S-a remarcat aparenta lipsă de coerență decizională a lui G.V. între, pe de o parte, solicitarea adresată direct lui H.O., în birou, legat de situația dată la A.P.I.A., ce nu era publică ("Da’ n-o dai la nimeni, decât mie!") și urma să-i fie adusă de H.O. ("O aduci (...) Da? Deci, când (...)") și, pe de altă parte, strigarea aceleiași solicitări a situației dată la A.P.I.A. imediat după ce a ieșit din birou, astfel că a fost auzită de toate persoanele prezente în sediu.

Singura explicație a acestei aparente incoerențe este aceea că secretă nu era solicitarea pe care G.V. vroia să i-o adreseze lui H.O. când a intrat în birou, ci remiterea sumei de bani. Or, existența unei înțelegeri anterioare cu H.O., pe traseul sediu - D.S.V.S.A. Brăila - sediu, cu privire la remiterea sumei de bani, este singura care a explicat:

- de ce G.V. s-a dus să îl caute pe H.O. și a intrat în birou, în condițiile în care solicitarea sa oficială era pentru "M.", căreia i-a și adresat-o imediat ce a ieșit din birou, precum și

- de ce strângerea banilor a fost prima preocupare a lui H.O., imediat (9 secunde) după ce a intrat în sediu împreună cu G.V.,

- afirmația lui H.O. în sensul că "Mi-a cerut 20.000 lei și 1500 dolari! Eu i-am zis "Jur că n-am la mine"!".

Ulterior, la ora 09.00, inculpatul G.V. a plecat împreună cu martorul Ș.I. la Penitenciarul Galați, învederând în mod public în sediu că se va întoarce pentru că "Trecem pe-aici, că trebuie să iau situația aia, de la D.S.V. (neinteligibil) erau în ședință" deoarece "Situația-i făcută!, zice: "dar nu au comunicat-o".

La ora 12.28.23, după ce a ieșit din penitenciar, G.V. l-a contactat telefonic pe H.O., căruia i-a cerut "Să faceți cumva să ne conduceți la D.S.V., acolo.", sens în care cei trei s-au întâlnit ulterior în Brăila, la intersecția străzilor Calea G. cu M., de unde s-au deplasat împreună până la instituția menționată, intrând la ora 12.45.

După un sfert de oră, cei trei au părăsit sediul, deplasându-se din nou la sediul societății, în condițiile în care G.V. s-a urcat în autoturismul lui H.O., cu toate că putea să se deplaseze cu autovehiculul condus de ag. Ș.I. și cu care cei doi veniseră.

În sediul instituției G.V. și cei doi însoțitori ai săi au mers inițial în biroul martorei G.L., șeful Serviciului Sănătate și Bunăstare Animală, cu care inculpatul a discutat întâi despre momentul la care D.S.V.S.A. Brăila preconizează că va finaliza verificările privind trasabilitatea animalelor și, apoi, despre faptul că instituția nu emite avize pentru exportul animalelor la solicitarea SC A.I. SRL, prin reprezentanți.

Existența acestei prime întâlniri, precum și conținutul discuțiilor purtate, rezultă din declarațiile date de inculpatul H.O. și martorii Ș.I., G.L. și C.N.

Martora G.L. a arătat că, pe parcursul discuției, G.V. s-a interesat de stadiul verificărilor efectuate de D.S.V.S.A. Brăila, declarându-se de acord cu termenul dat de martoră, de una-două săptămâni, dar insistând ca acesta să fie respectat având în vedere că are nevoie de rezultat "pentru a putea încheia dosarul". După aceasta, H.O. a insistat și el ca D.S.V.S.A. Brăila să termine verificările, pentru ca societatea pe care o conducea să poată exporta animalele, reacția lui G.V. fiind aceea de a zâmbi într-un mod pe care martora l-a considerat apreciativ la adresa celor spuse de H.O., având în vedere și faptul că nu l-a contrazis.

Cu toate acestea, din discuția purtată G.L. a înțeles că atât inculpatul, cât și H.O. îi cereau același lucru, arătând că informațiile pe care primul i le-a solicitat cu ocazia întâlnirii i le-ar fi putut furniza și prin telefon. De altfel, până la momentul acestei vizite, reprezentanți ai societății comerciale insistaseră în mod repetat față de martoră în emiterea avizului D.S.V.S.A. Brăila pentru export.

La insistențele martorei G.L. ca subiectul exporturilor SC A.I. SRL să fie discutat cu conducerea D.S.V.S.A. Brăila, toate cele patru persoane au mers în biroul directorului executiv unde conversația s-a reluat cu martorul C.N.

Potrivit declarațiilor inculpatului H.O. și martorilor Ș.I., G.L. și C.N., inculpatul s-a prezentat, așa cum făcuse și anterior față de martora G.L., prin nume și unitatea din parchet din care făcea parte, prezentându-l și pe H.O. drept "agentul economic implicat".

În cadrul discuției purtate la D.S.V.S.A. Brăila, inculpatul G.V. i-a adus la cunoștință martorului C.N. că la unitatea de parchet din care face parte este înregistrat un dosar care îl privește pe "suspectul H.O.", dosar în care s-au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri mobile și imobile, și nu asupra animalelor pentru că, printre altele, o astfel de măsură ar fi împiedicat societățile comerciale conduse de H.O. să-și realizeze obiectul de activitate.

Totodată, inculpatul G.V. le-a comunicat reprezentanților D.S.V.S.A. Brăila faptul că știe că instituției i-a blocat activitatea lui H.O. prin faptul că nu îi permite acestuia să exporte animalele.

Inculpatul G.V. i-a spus martorului C.N. că D.S.V.S.A. Galați și Ialomița au terminat verificările și i-a solicitat acestuia să-i comunice peste o săptămână dacă i-au permis lui H.O. să facă exporturile.

Referitor la această vizită a inculpatului G.V. la D.S.V.S.A. Brăila, în actul de sesizare se reține că inculpatul a venit la această instituție în calitate oficială, de procuror la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Tulcea, s-a interesat și de un aspect ce privea urmărirea penală în Dosarul nr. 2/D/P/2014 al D.I.I.C.O.T. (răspunsul la solicitare) însă motivul principal al prezenței inculpatului la instituția respectivă era de fapt solicitarea ca D.S.V.S.A. Brăila să permită societăților reprezentate de H.O. să facă exporturile pe care le doresc.

La ora 13.10 inculpații G.V. și H.O. împreună cu martorul Ș.I. au intrat în imobilul din Brăila, str. U. Aici primul a arătat expres că "Da, am rezolvat treburile și (neinteligibil) și la D.S.V. am fost aicea (...)".

În timp ce se afla în sediul societăților, la ora 13.31.51, G.V. a fost contactat telefonic de către T.H., căruia i-a spus că s