ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 159/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 159/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
358 din 14 august 2012 s-au dispus următoarele:
În baza art.
20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc.
pen., a condamnat pe inculpatul S.T. deținut în Penitenciarul Poarta Albă,
pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor, la pedeapsa de 3 (trei)
ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile
publice sau în funcții elective publice) și lit. b) C. pen.
În baza art.
71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art.
88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.T. perioada reținerii
și arestării preventive, cu începere de la data de 23 martie 2012 la zi.
În baza art.
350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față
de inculpatul S.T.
În baza
dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea probelor
biologice de la inculpat.
S-a luat
act că partea vătămată B.G., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art.
14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. și art. 1357 C. civ. și urm.
A
obligat pe inculpat să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de
Urgență Constanța suma de 1456,69 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare
ocazionate de internarea părți vătămate.
În baza art. 118 alin.
(1) lit. b) C. proc. pen. a dispus confiscarea specială în folosul statului
a unui
cuțit cu lamă metalică lung de 22 cm, cu lama lungă de circa 12,5 cm cu mâner de culoare maro
.
În baza art.
189 C. proc. pen.
S-a
dispus avansarea sumei de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către
Baroul Constanța, reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu în cursul
judecăți Ș.G.
În baza art.
191 alin. (1) C. proc. pen.
A
obligat pe inculpat la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate în
procesul penal, în sumă de 1710 lei, din care 1000 lei cheltuieli în cursul
urmăririi penale.
Pentru a pronunța
această hotărâre prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de 22 martie
2012, inculpatul S.T., ce locuiește fără forme legale în Constanța, pe strada
IG Duca, aflându-se în stare avansată de ebrietate, a luat hotărârea de a se
deplasa pe str. Arnota, unde locuia mama sa S.M. împreună cu sora lui, E. și
doi copii minori ai acesteia, de 2 și, respectiv 9 ani, precum și concubinul
mamei sale, B.G. în vârstă de 68 de ani.
Ajungând la
domiciliul mamei sale de pe str. Arnota, a intrat în camera în care știa că
aceasta locuiește, găsind-o împreună cu minorul în vârstă de 3 ani, M.
Din declarația mamei
inculpatului, S.M. rezultă că inculpatul, fără a purta alte discuții cu
aceasta, a început să-i adreseze injurii și cuvinte indecente și amenințări cu
moartea pe motiv că sora lui, E. se află internată în spital și având cancer,
reproșându-i mamei că această boală i se datorează.
Tot din mărturia lui S.M.
rezultă că, pe fondul acestor injurii și amenințări, inculpatul S.T. a luat de
pe masa existentă în cameră un cuțit în lungime totală de aproximativ 20 cm și
o amenința că o omoară.
În acele momente a
apărut din exterior minorul S.A. de 9 ani care, văzând acțiunea violentă a
inculpatului, a început să strige după ajutor, alarmând în acest fel victima B.G.
ce se afla în bucătăria locuinței, servind masa.
Victima B.G., deplasându-se
la fața locului și constatând acțiunea violentă a inculpatului, pentru a-l
determina pe acesta să înceteze și să-l înlăture de lângă mama sa, s-a înarmat
cu o toporișcă cu ajutorul căreia l-a agățat de partea din spate a hanoracului,
mai precis de gluga hanoracului reușind să îl tragă în afara camerei pe
inculpat, împrejurare în care, S.M. a reușit să închidă ușa și să se baricadeze
în cameră, prin tragerea zăvorului de interior.
În aceste noi
împrejurări, inculpatul S.T. i-a aplicat victimei B.G. inițial, o lovitură de
cuțit în zona subclaviculară dreaptă, după care, o a doua lovitură în zona
scapulară stânga.
Victima a fost
diagnosticată după ce a fost transferată la spital, cu plagă înjunghiată
supraclaviculară dreaptă penetrantă, cu hematom subcutanat de aproximativ 2 cm, plagă scapulară stânga de aproximativ 2 cm, hemopneumotorax drept, leziuni care i-au pus viața
în primejdie prin insuficiență respiratorie acută, necesitând intervenție
chirurgicală de urgență.
Din materialul
probator existent la dosarul cauzei rezultă că inculpatul după înjunghierea
victimei, s-a dezbrăcat de hainele ce le avea asupra sa, acoperind-o pe
victimă, în sensul de a-i acorda un prim ajutor, după cum aceasta declară, după
care s-a îndreptat spre geamul camerei în care se afla mama sa, continuând să-i
adreseze acesteia injurii și amenințări cu moartea, dar i-a solicitat să anunțe
și salvarea, spunându-i că l-a înjunghiat pe B.G.
Ca urmare a apelului
de urgență format de către martora S.M., la fața locului s-au deplasat
echipajele de intervenție care au luat măsurile legale de specialitate.
Împotriva acestei
hotărâri, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul
Constanța și inculpatul S.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelul declarat de
procuror a vizat nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului și în mod
corelativ și greșita individualizare a acesteia, prima instanță aplicându-i
inculpatului o pedeapsă cu închisoarea în alte limite decât cele prevăzute de
lege.
Apelul declarat de
inculpat a vizat de asemenea modul de individualizare a pedepsei, acesta
solicitând redozarea cuantumului pedepsei în sensul diminuării.
Prin decizia penală nr.
116/P din 25 septembrie 2012 Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru
cauze penale cu minori și de familie a respins ca nefondat apelul declarat de
inculpatul S.T.
împotriva
sentinței penale nr. 358 din data de 14 august 2012, pronunțată de Tribunalul
Constanța în dosarul penal nr. 3922/118/2012.
În temeiul art. 379 pct.
2 lit. a) C. proc. pen.;
A admis apelul
declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța împotriva sentinței
penale nr. 358 din data de 14 august 2012, pronunțată de Tribunalul Constanța
în dosarul penal nr. 3922/118/2012.
A desființat, în
parte (numai în ce privește individualizarea pedepsei) sentința penală nr. 358
din 14 august 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța și rejudecând, dispune:
A mărit pedeapsa
aplicată inculpatului S.T., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20
C. pen. raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 320
1
C.
proc. pen., de la 3 ani la 5 (cinci) ani închisoare.
A menținut celelalte
dispoziții ale sentinței apelate.
În temeiul art. 160
b
C. proc. pen.;
A menținut arestarea
preventivă a inculpatului S.T., cu 60 zile, de la 25 septembrie 2012.
A dedus perioada
arestului preventiv a inculpatului de la 14 august 2012 la zi.
În temeiul art. 189 C.
proc. pen.;
A dispus plata din
fondul Ministerului Justiției a onorariului apărător oficiu avocat S.A., de 200
lei.
În temeiul art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.;
A obligat apelantul
inculpat la plata (parțială) a cheltuielilor judiciare avansate de stat,
respectiv la suma de 400 lei.
În temeiul art. 192 alin.
(3) C. proc. pen.;
Celelalte cheltuieli
judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța
această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
S-a constatat în
apelul declarat de procuror
că, prima instanță, fără a reține față de inculpat vreo
cauză de atenuare a pedepsei, a aplicat acestuia o pedeapsă coborâtă sub
minimul special ce rezultă din aplicarea dispozițiilor art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen., minim special de 3 ani și 4 luni închisoare, fiind astfel
încălcate dispozițiile art. 72 C. pen.
În raport de acest motiv de apel, prin admiterea căii de
atac promovate de procuror a fost reformată sentința apelată, prin desființarea
parțială numai cu privire la cuantumul pedepsei stabilite și rejudecând, a fost
reindividualizată această pedeapsă, prin redozarea sa la 5 ani închisoare,
cuantum orientat spre minimul special al pedepsei.
Aceste argumente ce
au condus la admiterea apelului declarat de către procuror, pe cale de
consecință conferă caracter nefondat apelului declarat de inculpat, acesta în
calea de atac promovată solicitând reducerea pedepsei chiar și în raport de
cuantumul nelegal stabilit de prima instanță, în condițiile în care față de
inculpat nu există elemente de circumstanțiere, de fapt sau personale care să
impună reținerea vreunei cauze de atenuare a gravitații faptei.
Împotriva acestei din
urmă hotărâri a declarat recurs inculpatul S.T., invocând cazul de casare
prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Inculpatul a
solicitat
admiterea
recursului, casarea deciziei penale pronunțată de instanța de apel și reindividualizarea
pedepsei întrucât apreciază că nu au fost respectate dispozițiile art. 72 C.
pen.
Criticile aduse nu
sunt fondate.
Analizând legalitatea
și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivului de recurs invocat,
Înalta Curte reține că recursul declarat în cauză nu este fondat urmând a fi
respins ca atare, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte
apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării
tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza
de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei corespunde
situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în
cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului
sub aspectul infracțiunii reținută în sarcina sa.
Potrivit art. 52 C.
pen., pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a
condamnatului.
Scopul pedepsei este
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se
urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, ață de ordinea de
drept și față de regulile de conviețuire socială.
Potrivit art. 72 C.
pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile
părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea
specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana
infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea
penală.
Prevenirea săvârșirii
de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a
cernite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea
celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări,
fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei.
Nu se poate vorbi de scopul preventiv ai pedepsei înțelegând prin aceasta numai
dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni,
ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de
ceilalți membri ai societății.
Reeducarea sau îndreptarea
condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și
deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă
concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de
drept penal.
În speță, la
individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, prima instanță de
control judiciar a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,
instanța de apel orientându-se spre o pedeapsă care atât sub aspectul
cuantumului, cât și al modalității de executare să satisfacă scopul prevăzut de
legiuitor în art. 52 C. pen.
Față de
considerentele arătate, constatând că pedeapsa aplicată inculpatului de Curtea
de Apel Constanța este legală și temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă
ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Va deduce din
pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la
23 martie 2012 la 18 ianuarie 2013.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul
S.T.
împotriva deciziei
penale
nr.
116/P
din 25 septembrie 2012
a Curții
de Apel Constanța, Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de
Familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,
durata reținerii și arestării preventive de la 23 martie 2012
la
18 ianuarie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18
ianuarie 2013.