ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 4 din 14 ianuarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpații T.A., M.D. și L.V.L., astfel:

- din infracțiunile prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 18

1

alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (2), C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 teza I cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. -pentru inculpata T.A.

- din infracțiunile prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- din infracțiunea prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 289 alin. (1) C. pen. și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., pentru inculpații L.V.L. și M.D.

I. În baza art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata T.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., lit. c) constând în interzicerea dreptului de a fi președinte al unei asociații, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 289 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata T.A. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. inculpata T.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și c) C. pen., ca pedeapsă complementară.

II. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și c) C. pen., lit. c) constând în interzicerea dreptului de a fi primar, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 289 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.D. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 253

1

alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.D. la pedeapsa de 9 luni închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (2) C. pen. și 7 art. 5 C. pen., inculpatul M.D. va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani încliisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., precum și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă, ca pedeapsă complementară.

III. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul L.V.L. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., lit. c) constând în dreptul de a ocupa funcția de secretar, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 289 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul L.V.L. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. inculpatul L.V.L. va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 86

1

C. pen. și art. 5 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate inculpaților T.A., M.D. și L.V.L., pe durata termenului de încercare de 5 ani, compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate (3 ani), la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, stabilit conf. art. 86

2

C. pen.'

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpații T.A., M.D. și L.V.L. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune Mehedinți;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În baza art. 86

4

C. pen. a atras atenția inculpaților asupra cazurilor de revocare a executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii, se suspendă si executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 397alin. (1) C. proc. pen. și art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a dispus anularea următorului înscris fals - contract de arendă din 11 iunie 2007 (fila 97, vol. 1, dosar de urmărire penală).

În baza art. 397 C. proc. pen., art. 25 C. proc. pen. și art. 1357 N.C.C. a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.P.I.A. - București și a obligat inculpații, în solidar, inculpata T.A. în solidar și cu partea responsabilă civilmente U.A.T. a com. Devesel și partea responsabilă civilmente Z. Devesel, iar inculpații M.D. și L.V.L. în" solidar și cu partea responsabilă civilmente U.A.T. a com. Devesel la plata sumei de 748.934,66 lei cu titlu de despăgubiri civile, precum și la plata dobânzilor legale aferente.

A constatat acoperit prejudiciul provocat părții civile A.P.I.A. - București în limita sumei de 12343.08 lei.

În baza art. 397 alin. (2) C. proc. pen. și art. 252 C. proc. pen., a menținut măsura asiguratorie, a sechestrului, instituit prin Ordonanța nr. 147/P/2010 din data de 15 mai 2012 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova asupra bunurilor imobile ale inculpaților T.A., M.D. și L.V.L. si Ordonanța nr. 147/P/2010 din data de 15 mai 2012 asupra sumei de 489.000,00 lei din contul deschis la C.E.C. B. sucursala Dr. Tr. Severin de A.Z.D. și asupra sumei de 612.04 lei din contul având cod I.B.A.N., deschis la C.E.C. B. sucursala Dr. Tr. Severin de A.Z.D.

În baza art. 274 alin. (2) și (3) C. proc. pen. a obligat inculpata T.A., în solidar cu partea responsabilă civilmente U.A.T. a com. Devesel și partea responsabilă civilmente Z. Devesel, la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpata T.A. a rămas în sarcina statului (1/2 din suma de 300 lei pentru fiecare dintre cei 2 avocați desemnați din oficiu).

În baza art. 274 alin. (2) și (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul L.V.L., în solidar cu partea responsabilă civilmente U.A.T. a com. Devesel, la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpatul L.V.L. a rămas în sarcina statului (1/2 din suma de 300 lei pentru fiecare dintre cei 2 avocați desemnați din oficiu).

În baza art. 274 alin. (2) și (3) C. proc. pen. a obligat inculpatul M.D., în solidar cu partea responsabilă civilmente U.A.T. a com. Devesel, la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Suma de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.D. a rămas în sarcina statului (1/2 din suma de 300 lei).

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că activitatea infracțională desfășurată de cei trei inculpați constă, în esență, în următoarele:

În scopul obținerii de fonduri europene și de la bugetul de stat, gestionate de A.P.I.A., în cursul lunii mai 2007, la inițiativa inculpatului M.D. - primarul com. Devesel - a avut loc pe raza comunei o întrunire publică, pe parcursul căreia participanților li s-au făcut cunoscute avantajele înființării unei asociații a crescătorilor de animale și li s-a solicitat acordul în vederea înființării unei astfel de asociații. Cu aceeași ocazie, inculpatul L.V.L. a prezentat tuturor celor prezenți un model de statut și de act constitutiv al asociației, convenindu-se, în principiu, asupra unei eventuale depuneri a cererii la A.P.I.A. pentru campania 2007, fără a se indica însă cine urma să efectueze acest demers.

La propunerea primarului M.D. și a secretatului primăriei, L.V.L., care au asigurat-o că toate demersurile ce urmau a fi întreprinse sunt legale, inculpata T.A., referent achiziții la Primăria Devesel, a acceptat să se ocupe de înființarea unei asociații a crescătorilor de animale pentru a putea arenda/închiria cele 557 ha pășune, proprietatea Consiliului Local Devesel și, implicit, să obțină sprijinul financiar acordat de A.P.I.A.

Ulterior întrunirii din cursul lunii mai 2007, prin Hotărârea nr. 14 din 07 iunie 2007, Consiliul Local al com. Devesel a aprobat arendarea suprafeței de 557 ha pășune "A.C.A. din com. Devesel". Prin această hotărâre, adoptată cu 12 voturi pentru și un vot împotrivă, s-au stabilit prețul arendei, termenul de plată, dar și faptul că arendarea se va face pe bază de contract încheiat cu reprezentanții desemnați de asociație prin actul constitutiv, pe o perioadă de 5 ani, cu drept de prelungire, asociația având și un drept de preemțiune, prin contract interzicându-i-se arendașului schimbarea Categoriei de folosință a terenului arendat și utilizarea subvențiilor primite în acest scop.

La art. 4 s-a precizat: „In vederea înregistrării A.C.A. din com. Devesel în R.A.F. la Judecătoria Drobeta Turnu Severin și efectuării celorlalte formalități prealabile înregistrării, se aprobă utilizarea fondurilor din bugetul taxelor de pășunat, încasate până la data înregistrării. Până la înregistrarea asociației, reprezentanții desemnați ai acesteia, prin actul constitutiv, vor efectua formalitățile necesare acordării subvențiilor pentru agricultură la A.P.I.A. Mehedinți".

S-a menționat că Hotărârea Consiliului Local a avut la bază expunerea de motive întocmită de primarul M.D., al cărei conținut se regăsește în integralitate în hotărâre, precum și raportul la proiectul de hotărâre privind aprobarea arendării suprafețelor de izlaz, proprietatea com. Devesel, de către A.C.A., întocmit de viceprimarul de la acea dată, G.N.

A fost luat în considerare și procesul-verbal încheiat la 13 mai 2007, din care reieșea că primarul M.D., secretarul L.V.L. și mai mulți crescători de animale, locuitori ai comunei Devesel, au fost de acord cu înființarea unei asociații a crescătorilor de animale.

Deși, din punct de vedere legal, A.C.A. din com. Devesel nu exista, la data de 11 iunie 2007, în baza hotărârii Consiliului Local a fost încheiat contractul de arendă, având ca obiect suprafața de 557 ha. pășune.

Întrucât termenul limită de depunere a cererilor de plată expira la data de 15 mai 2007, cu toate că asociația care figura ca utilizator al terenului nu fusese legal constituită, inculpata T.A. a formulat, în nume personal, o cerere de plată, înregistrată la A.P.I.A din 29 mai 2007, în cuprinsul căreia a menționat în mod nereal că este utilizatorul suprafeței de 557 ha. pășune, situată pe raza comunei Devesel și că deține mai multe animale. Demersurile inculpatei s-au grefat și pe susținerile primarului a M.D. și ale secretatului L.V.L., în sensul că ele au un caracter legal.

În baza cererii formulate și a celorlalte înscrisuri depuse, inculpata a obținut de la A.P.I.A - Centrul județean Mehedinți, conform Deciziei nr. 2532949 din 15 iunie 2008, suma de 94.157,65 lei (provenită din fonduri comunitare - F.E.G.A. și F.E.D.A.R.), care a fost virată în contul personal al acesteia și, ulterior, transferată în contul deschis de Asociația Z. „Devesella C.E.C. B., Sucursala P.

După ce, prin Încheierea nr. 3/A din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în Dosarul nr. 223/225/2008, s-a dispus înscrierea Asociației Z. Devesel în Registrul asociațiilor și fundațiilor, ținut de această instanță, în cursul anilor 2008 - 2010, inculpata, în calitate de reprezentant a acestei asociații, a formulat în mod succesiv cereri de plată și a obținut de la A.P.I.A - Centrul județean Mehedinți sumele de 186.979,63 lei pentru anul 2008 (din care 124.698,20 lei fonduri europene și 62.281,42 lei fonduri de la bugetul de stat, reprezentând plăți compensatorii pentru zona defavorizată de condiții naturale specifice), 224.942,86 lei pentru anul 2009 (din care 154.887,02 lei fonduri europene și 70.055,84 lei lei fonduri de la bugetul de stat) și 255.197,60 lei pentru anul 2010 (din care 168.855,75 lei fonduri europene și 86.341,85 lei fonduri de la bugetul de stat), deși asociația respectivă nu ă avut niciodată calitatea de utilizator al terenului în suprafață de 557 ha.

Sumele încasate au fost folosite pentru achiziționarea unor autovehicule și utilaje agricole, pentru plata impozitului datorat bugetului de stat și pentru acordarea unor împrumuturi Primăriei com. Devesel.

Sub aspectul legii penale mai favorabile aplicabilă celor trei inculpați și al încadrării juridice dată faptelor comise de aceștia, instanța de fond a reținut următoarele:

Din analiza comparativă a sancțiunilor stabilite de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000 reiese că limita minimă specială, anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 - 3 ani închisoare, este mai mare decât limita minimă prevăzută de lege ulterior modificărilor intervenite prin actul normativ menționat - 2 ani închisoare, în timp ce limita minimă prevăzută pentru infracțiunile de fals intelectual și conflict de interese este mai mică în legea veche (C. pen.) - 6 luni decât în legea nouă (N.C.P.) - 1 an. Instanța a apreciat, însă, că în raport de dispozițiile legale privind concursul de infracțiuni și cele care reglementează suspendarea pedepsei sub supraveghere în cele două legi succesive, este mai favorabilă inculpaților legea veche, întrucât permite cumulul juridic și o modalitate de executare al cărui conținut este mai ușor decât cel prevăzut de legea nouă.

În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați, instanța a reținut că infracțiunea continuată este o formă legală a unității infracționale, care presupune, din punct de vedere obiectiv, săvârșirea de către aceeași persoană, la intervale diferite de timp, a unor acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul unei infracțiuni, iar, din punct de vedere subiectiv, existența unei singure rezoluții privind săvârșirea acțiunii sau inacțiunii.

Unicitatea rezoluției infracționale presupune, în concret, că autorul infracțiunii are de la început reprezentarea tuturor actelor de executare, toate aceste acte urmăresc un scop unic, iar, în realizarea scopului urmărit, sunt folosite aceleași mijloace. Dacă, pe parcursul executării actelor materiale, intervin, independent de voința autorului infracțiunii, impedimente care impun folosirea altor mijloace sau modalități de săvârșire, aceste împrejurări nu înlătură caracterul unitar al rezoluției infracționale și nu au drept „consecință calificarea faptelor ca fiind un concurs de infracțiuni.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de fond a constatat că, din probele administrate în cauză, a rezultat că cei trei inculpați au convenit să acceseze fonduri gestionate de A.P.I.A - Consiliul Județean Mehedinți, prin intermediul unei asociații căreia să-i fie arendată suprafața de 557 ha pășune aparținând Primăriei com. Devesel. Formularea cererii de plată din anul 2007 în numele inculpatei T.A. s-a datorat faptului (recunoscut de inculpată și confirmat de martorii audiați) că aceasta trebuia depusă la A.P.I.A - Sucursala Mehedinți până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, iar până la acea dată nu era posibilă înființarea asociației crescătorilor de animale.

Instanța de fond a apreciat că această împrejurare constituie o modalitate concretă de comitere a acțiunilor care au avut ca scop accesarea de fonduri europene și de la bugetul național și nu este suficientă să conducă la concluzia că a existat o primă rezoluție infracțională în legătură cu actele materiale executate în anul 2007 și o altă rezoluție infracțională în legătură cu actele materiale executate în anii 2008-2010.

În opinia instanței, cei trei inculpați, de la începutul derulării activității infracționale (primăvara anului 2007), au avut reprezentarea actelor pe care urmau să le execute în vederea obținerii de fonduri de la A.P.I.A, doar mijloacele și metodele folosite fiind variate, în raport de împrejurarea anterior menționată.

Pentru aceste motive, curtea de apel a reținut că fiecare dintre cei trei inculpați a săvârșit o singură infracțiune, prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în calitate de autor (T.A.), respectiv complici (M.D. și L.V.).

Instanța a apreciat, totodată, că natura diferită a surselor de finanțară - fonduri europene și fonduri din bugetul consolidat de stat - nu este de natură să atragă răspunderea penală a inculpaților pentru săvârșirea a două infracțiuni distincte cauzatoare de prejudicii, prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.P.I.A, această instituție are ca atribuții aplicarea măsurilor de sprijin pentru producătorii agricoli, finanțate din bugetul U.E. prin F.E.G.A., cât și de la bugetul de stat al României, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, A.P.I.A este responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, finanțate de la bugetul de stat, precum și cu derularea și gestionarea fondurilor europene pentru agricultură.

În acest context, a apreciat că prejudiciul provocat de cei trei inculpați prin faptele comise este unic și este localizat în dauna A.P.I.A, indiferent de diversitatea surselor de * finanțare a acestei instituții. A admite contrariul înseamnă a admite că, în ipoteza în care sursele de finanțare a A.P.I.A ar fi fost multiple, în sarcina celor trei inculpați s-ar fi impus reținerea un număr identic de infracțiuni cu numărul surselor de finanțare.

Pentru aceste considerente, instanța a reținut că actele materiale desfășurate de cei trei inculpați, în scopul obținerii de fonduri gestionate de A.P.I.A., realizează conținutul constitutiv al unei singure infracțiuni, prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000, nu și al celei, prevăzute de art. 215 C. pen.

În ceea ce o privește pe inculpata T.A., în sarcina căreia s-au reținut ca infracțiuni distincte infracțiunile prevăzute de art. 292 și 291 C. pen., instanța a apreciat că declarațiile false și uzurile de fals săvârșite în scopul obținerii de fonduri de la bugetul consolidat de stat se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, fiind absorbite în conținutul constitutiv al acestei infracțiuni.

Chiar dacă infracțiunea prevăzută de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 187/2012, prevede că acțiunile întreprinse în scopul obținerii\de fonduri europene și de la bugetul de stat trebuie să se realizeze „cu rea-credință,, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 4 din C. pen. privind aplicarea legii penale de dezincriminare, întrucât faptele nu au fost dezincriminate, continuând să fie sancționate de același text de lege, și pentru că reaua credință, ca element determinant al laturii subiective, rezultă în mod evident din materialitatea faptelor comise de cei trei inculpați.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen., instanța a constatat că ea poate fi săvârșită doar de un funcționar. Instigator sau complice poate fi orice persoană, însă pentru existența coautoratului este necesar ca toți făptuitorii să aibă calitatea cerută de lege autorului și să săvârșească fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care înscrisul este perfectat prin semnare și aplicarea ștampilei sau a sigiliului.

Pe de altă parte, instanța a constatat că, de la data săvârșirii faptei și până în prezent, au intervenit modificări ale Legii nr. 78/2000, în sensul că art. 17 și 18 din legea menționată au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012, astfel încât, în sarcina inculpaților nu se mai poate reține faptul că au săvârșit infracțiunea de fals intelectual în scopul comiterii infracțiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

În contextul celor precizate mai sus, s-a observat că inculpata T.A., în calitate de referent în cadrul Primăriei Devesel și președinte al A.C.A. din com. Devesel, nu a formulat numai cerere prin care a solicitat arendarea suprafeței de 557 ha pășune comunală, dar a semnat și contractul de arendă din 2007, cunoscând faptul că asociația respectivă nu există.

Prin urmare, câtă vreme inculpata avea calitatea de funcționar în sensul art. 147 C. pen., a semnat contractul din 2007 în exercitarea atribuțiilor de serviciu și a cunoscut caracterul fals al mențiunilor efectuate în cuprinsul acestuia, a apreciat că aceasta a săvârșit infracțiunea de fals intelectual în calitate de autor și nu de complice.

În legătură cu infracțiunea de conflict de interese reținută în sarcina inculpatului M.D., instanța a reținut că, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, a rezultat fără niciun dubiu calitatea inculpatului de funcționar public, în sensul art. 147 C. pen., împrejurarea că a semnat contractul din 11 iunie 2007 în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dar și faptul că se afla în raporturi de muncă cu inculpata T.A. Totodată, este evident și folosul patrimonial obținut în mod direct de către inculpata T.A. și în mod indirect de Primăria com. Devesel, prin împrumuturile acordate din banii obținuți de la A.P.I.A. și prin folosirea., autovehicululuiși utilajelor agricole achiziționate de A.Z.D.

S-a reținut că, deși cei trei inculpați au recunoscut actele materiale reținute în sarcina acestora prin rechizitoriul parchetului, au negat constant caracterul penal al faptelor comise, susținând că au respectat dispozițiile legale incidente și instrucțiunile primite de la salariații A.P.I.A. - Centrul Județean Mehedinți.

Admițând faptul că cei trei inculpați nu au urmărit obținerea unor foloase personale, aspect care reiese și din modul în care au fost gestionați banii încasați de la A.P.I.A, nu poate fi ignorat faptul că această instituție a efectuat plăți către inculpata T.A. și, ulterior, către A.Z.D., fără a fi îndeplinite criteriile de eligibilitate, criterii potrivit cărora solicitantul ajutorului financiar trebuia să dovedească faptul că este utilizatorul unei suprafețe de teren (art. 7 lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006).

Or, actele dosarului dovedesc că nici inculpata T.A. și nici A.Z.D. nu au avut calitatea de utilizatori ai suprafeței de 557 ha pășune. Terenul respectiv a aparținut Primăriei com. Devesel, iar prin Hotărârea nr. 14 din 07 iunie 2007, Consiliul Local Devesel a aprobat arendarea suprafeței menționate A.C.A. din com. Devesel, în baza hotărârii menționate fiind încheiat contractul de arendă din 11 iunie 2007, intervenit între Primăria com. Devesel - reprezentată de inculpatul M.D. - și A.C.A. din com. Devesel - reprezentată de inculpata T.A.

Deși din contractul de arendă întocmit reiese că inculpata a acționat în calitate de președinte al A.C.A. din com. Devesel, o persoană juridică cu această denumire nu a existat nici în momentul încheierii contractului de arendă și nici ulterior.

În acest sens, s-a reținut că, potrivit art. 5 din Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, asociația - ca subiect de drept constituit pentru realizarea unor activități în interes general, comunitar sau personal nepatrimonial - dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, iar potrivit art. 8 din același act normativ, asociația devine persoană juridică în momentul înscrierii în registrul menționat.

Prin urmare, câtă vreme în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin nu a fost înscrisă o asociație cu această denumire, contractul de arendă din 11 iunie 2007 a fost încheiat cu o persoană juridică inexistentă.

Împrejurarea conform căreia ulterior încheierii contractului de arendă, în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la Drobeta Turnu Severin a fost înscrisă Asociația Z. Devesel, conform Încheierii cu nr. 3/A din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în Dosarul nr. 223/225/2008 nu este în măsură să înlăture caracterul penal al faptelor comise de inculpați, întrucât această asociație nu are calitatea de parte în contractul din 2007.

În aceste condiții, instanța a apreciat că actele materiale executate de inculpați în scopul obținerii de fonduri europene au conotație penală, întrucât este evident faptul că cei .trei inculpați auacționat cunoscând împrejurarea că nici inculpata T.A. și nici A.Z.D. nu au calitatea de utilizatori ai terenului în suprafață de 557 ha pășune.

Pe de altă parte, chiar dacă a notat ușurința cu care au fost aprobate cererile formulate și superficialitatea controalelor efectuate, în acest sens, de către salariații A.P.I.A.-Centrul Județean Mehedinți, constatarea unei eventuale vinovății a acestora din urmă nu poate avea loc în condițiile în care prin rechizitoriul parchetului s-a dispus față de aceste persoane neînceperea urmăririi penale, iar, potrivit art. 371 C. proc. pen., judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare.

În concluzie, instanța de fond a concluzionat că faptele comise de cei trei inculpați realizează conținutul constitutiv al următoarelor infracțiuni:

- fapta inculpatei T.A., constând în aceea că, în perioada 2007-2010, a depus cereri de acordare a plăților S.A.P.S., în nume personal și în calitate de președinte al Asociației Z. Devesel, în cuprinsul cărora a făcut afirmații necorespunzătoare adevărului, în scopul obținerii de fonduri europene și de la bugetul de stat și a folosit în același scop acte false (contractul din 11 iunie 2007), obținând astfel suma totală de 761.277,74 lei, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatei T.A., constând în aceea că, în calitate de referent în cadrul Primăriei com. Devesel și președinte al Asociației Z. Devesel, a semnat contractul de arendă din 11 iulie 2007, cunoscând că asociația respectivă nu există, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 289 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului M.D., constând în aceea că, în calitate de primar al comunei Devesel, a avut inițiativa înființării unei asociații a crescătorilor de animale și a atribuit în mod fictiv calitatea de utilizator al suprafeței de 557 ha pășune unei asociații inexistente, contribuind astfel la obținerea, în perioada 2007-2010, în mod fraudulos, de fonduri europene și de la bugetul de stat, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.;

- fapta inculpatului M.D. constând în aceea că, în calitate de primar al comunei Devesel, a semnat contractul din 11 iunie 2007, cunoscând faptul că A.C.A. din Comuna Devesel nu există, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen.;

- fapta inculpatului M.D. constând în aceea că, în calitate de primar al com. Devesel, a încheiat cu inculpata T.A., cu care se afla în raporturi de muncă, contractul de arendă din n2007, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 253

1

C. pen.

- fapta inculpatului L.V.L. constând în aceea că, în calitate de secretar al comunei Devesel, a făcut demersuri în vederea încheierii contractului de arendă din 11 iunie 2007, în scopul obținerii, în perioada 2007-2010, în mod fraudulos, de fonduri europene și de la bugetul de stat, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.;

- fapta inculpatului L.V.L. constând în aceea că, în calitate de secretar al com. Devesel, a semnat contractul din 11 iunie 2007, cunoscând faptul că A.C.A. din com. Devesel nu există, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen.

În acest context, Curtea de Apel Craiova a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, astfel:

- pentru inculpata T.A., din infracțiunea prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, infracțiunea prev. de art. 18

1

alin. (1) și (3) Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea prev. de art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea prev. de art. 291 teza I C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. într-o singură infracțiune prevăzută de art. 18

1

alin. (1) din Leg. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul M.D., din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Leg. 78/2000, infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 18

1

alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiunea prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul L.V.L., din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 18

1

alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

La stabilirea cuantumului pedepselor aplicate celor trei inculpați, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite, circumstanțele reale în care au fost săvârșite faptele, precum și valoarea prejudiciului cauzat.

S-a apreciat că, în raport de modul și scopul în care au acționat cei trei1 inculpați, chiar dacă cele mai multe acte materiale cu caracter infracțional au fost executate efectiv de inculpata T.A. prin prisma funcției de președinte al Asociației „Z." Devesel, în cauză nu se impune diferențierea celor trei inculpați sub aspectul cuantumului pedepselor rezultante aplicate.

Având în vedere împrejurarea că niciunul dintre inculpați nu este cunoscut cu antecedente penale, că sunt integrați socio-profesional, că nu au acționat în scopul obținerii unor foloase personale, dar și faptul că au fost prezenți la toate termenele de judecată acordate de instanță, excepție făcând inculpatul M.D., care a lipsit însă din motive medicale, instanța a apreciat că există suficiente elemente care să conducă la concluzia că scopul pedepsei, de reeducare a inculpaților în spiritul respectării normelor de conviețuire jșocială.și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi realizat și fără executarea efectivă a pedepsei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 86

1

C. pen. și art. 5 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților T.A., M.D. și L.V.L., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, fiind impuse măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86

3

C. pen.

Întrucât contractul din 11 iunie 2007 conține mențiuni false referitoare la calitatea părților între care a intervenit, în baza art. 397alin. (1) C. proc. pen. și art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus anularea acestui înscris.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că, în concordanță cu dispozițiile art. 19 alin. (2) C. proc. pen. și art. 20 C. proc. pen., prin adresa din 18 aprilie 2013, A.P.I.A. - București s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 765.027,65 lei, solicitând, totodată, obligarea inculpaților la plata dobânzilor și a penalităților aferente debitului principal.

Potrivit cererii de constituire de parte civilă, suma solicitată reprezintă totalul sumei plătite Asociației Z. Devesel pentru anii 2008-2011 (670.870,00 lei) și sumei plătită inculpatei T.A. pentru anul 2007 (94.157,65 lei).

Instanța de fond a observat, însă, că modul în care A.Z.D. a obținut fonduri europene și de la bugetul de stat în anul 2011 nu a făcut obiectul judecății în prezenta cauză, activitatea infracțională cu judecarea căreia a fost sesizată curtea limitându-se la perioada 2007- 2010.

Pe de altă parte, din cuprinsul procesului verbal din data de 06 februarie 2012 întocmit de A.P.I.A Centrul județean Mehedinți, rezultă că, fiind verificat modul de efectuare a plăților aferente anului 2009, s-a constatat că reprezintă plată necuvenită suma de 12.343,08 lei și că A.Z.D. a achitat cu ordinele de plată din 30 aprilie 2012 suma menționată (fila 385 vol. II urm. pen.).

Având în vedere aceste împrejurări și ținând seama de dispozițiile art. 1357 din N.C.C., potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, dispozițiile art. 1381 N.C.C. potrivit cărora orice prejudiciu dă drept la reparație, dispozițiile art. 1382 N.C.C.

- potrivit cărora cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat, dar și dispozițiile art. 1385 alin. (1) și (2) din N.C.C.

- potrivit cărora prejudiciul se repară integral, iar despăgubirea trebuit să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat și câștigul nerealizat, instanța a constatat întrunite toate cerințele răspunderii civile delictuale, atât a celor trei inculpați, cât și a părților responsabile civilmente.

Curtea de apel nu a dispus obligarea celor trei inculpați la plata penalităților solicitate, întrucât din actele cauzei nu rezultă că aceștia au avut cunoștință despre existența unei astfel de clauze, iar acoperirea folosului nerealizat are loc prin plata dobânzilor legale, calculate de la data producerii pagubei și până la achitarea integrală a debitului.

Ș-a mai constatat că prejudiciul provocat părții civile A.P.I.A. - București, a fost recuperat in limita sumei de 12.343.08 lei, achitată conform ordinelor de plată din 30 aprilie 2012.

Având în vedere întinderea prejudiciului provocat de cei trei inculpați prin faptele comise, împrejurarea că bunurile sechestrate aparțin inculpaților și nu sunt exceptate de la măsura sechestrului, în vederea recuperării pagubei produse prin infracțiunile comise, instanța a dispus, în baza art. 397 alin. (2) C. proc. pen. și art. 252 C. proc. pen., menținerea măsurilor asigurătorii luate prin Ordonanțele cu nr. 147/P/2010 din datele de 15 mai 2012 și 16 mai 2012 ale D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova.

Împotriva acestei sentințe au formulat cupei, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, inculpații T.A., M.D. și L.V.L., partea civilă A.P.I.A. (A.P.I.A) și părțile responsabile civilmente U.A.T. com. Devesel și A.C.A. „Z.", care au criticat soluția instanței pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, astfel cum au fost prezentate în scris și susținute oral în cursul dezbaterilor, Ministerul Public a criticat sentința din perspectiva următoarelor chestiuni de fapt și de drept:

a) - greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecății; s-a subliniat, sub un prim aspect, că deși infracțiunile de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 și fals în declarații, prev. de art. 292 C. pen. din 1969, sunt infracțiuni mijloc și intră în conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000, aceleași două infracțiuni au, concomitent, o existență de sine stătătoare în raport cu infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 C. pen. din 1969, schimbarea încadrării juridice sub acest ultim aspect fiind nelegală.

În al doilea rând, s-a apreciat că, în cauză, există două persoane vătămate distincte, cu patrimonii diferite pe de o parte, fiind vorba de bugetul U.E. iar, pe de altă parte, de bugetul național - ambele bugete fiind doar administrate de A.P.I.A. - București. Prin urmare, în speță, este vorba despre două infracțiuni, aflate în concurs ideal.

În fine, Ministerul Public a considerat nelegală concluzia instanței de fond referitoare la unicitatea rezoluției infracționale a inculpaților pe toată perioada în care au fost comise actele deduse judecății. S-a subliniat că, în intervalul 2008-2010, normele pe baza cărora s-a acordat sprijin economic din fonduri comunitare ori naționale s-au modificat, iar situația premisă a inculpaților s-a schimbat și ea, în sensul că, inițial, inculpata T.A. a solicitat în nume personal sprijin economic, dar ulterior, solicitările de sprijin au fost făcute de către A.Z.D., fiind evidentă, în acest context, existența unor rezoluții infracționale distincte.

b)- omisiunea instanței de fond de a raporta infracțiunile de fals intelectual prevăzute, de art. 289 C. pen. s-a subliniat că infracțiunile de fals intelectual reținute în sarcina fiecărui inculpat au fost săvârșite în scopul ascunderii infracțiunilor de corupție, impunându-se raportarea acestora la dispozițiile art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (în forma anterioară datei de 01 februarie 2014) reținută ca lege mai favorabilă;

c)- nelegala înlăturare a dispozițiilor art. 18 alin (3) din Legea nr. 78/2000, respectiv a „consecințelor deosebit de grave", în condițiile în care, reținând legea veche ca fiind mai favorabilă, instanța de fond trebuia să mențină, în mod obligatoriu, și dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, prejudiciul produs în cauză prin activitatea infracțională a inculpaților având valoarea de 667.120,09 lei (echivalentul a 163.046,49 euro), sumă ce sesubsumează exigențelor art. 146 din vechiul C. pen.;

d)- omisiunea instanței de fond. de a stabili durata pedepsei complementare aplicate inculpaților;

e)- omisiunea instanței de fond de a anula toate înscrisurile false întocmite de către inculpați, respectiv: mențiunile false cuprinse în pagina nr. 36 din Instrucțiunile generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață în anul 2009, în care se află menționate olograf, în fals, suprafața de pajiște, specia și numărul de animale, data ieșirii la pășunat, numărul de zile de pășunat și lucrările de întreținere efectuate pe pajiște în 2008;

- documentul intitulat "proces-verbal" încheiat la 15 aprilie 2008 de către A.C.A. „Z." Devesel, de recepție a lucrărilor de curățire, întreținere și amenajare a suprafețelor de islaz comunal care au fost arendate de către Primărial,.Devesel asociației (lucrări ce nu s-au efectuat în realitate); mențiunile false cuprinse în pag. nr. 36 din Instrucțiunile generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață în anul 2009, în care se află menționate olograf, în fals, suprafața de pajiște, specia și numărul de animale, data ieșirii la pășunat, numărul de zile de pășunat și lucrările de întreținere efectuate pe pajiște în 2009; contractul de arendă din 11 iunie 2007, perfectat între Primăria com. Devesel și A.C.A. din com. Devesel, reprezentată de T.A.); trei înscrisuri intitulate „proces-verbal" încheiate la 15 aprilie 2008, 10 aprilie 2009 și 20 aprilie 2010 de A.C.A. „Z." Devesel, prin care se atestă în fals că s-au efectuat lucrări de curățire, întreținere și amenajare a suprafețelor de izlaz comunal care au fost arendate de către Primăria Devesel asociației; mențiunile false cuprinse în pag. nr. 36 din Instrucțiunile generale pentru fermieri privind plățile directe pe suprafață în anul 2009, în care se află menționate olograf, în fals, suprafața de pajiște, specia și numărul de animale, data ieșirii la pășunat, numărul de zile de pășunat și lucrările de întreținere efectuate pe pajiște în anii 2008, 2009, 2010; Declarație pe proprie răspundere (Anexa 32) pe numele T.A., datată 17 mai 2010, cererea de acordare a plăților S.A.P.S. din 29 mai 2007 la A.P.I.A. Centrul Județean Mehedinți, întocmită de inculpata T.A., în nume personal și în care a menționat în fals declarația de angajament că este utilizator al celor 557 ba. izlaz comunal și că îndeplinește criteriile de eligibilitate; Hotărârea Consiliului Local nr. 14/2007; Declarațiile de suprafață date de inculpata T.A., sub sancțiunea prevăzută de art. 292 C. pen., în care a atestat în mod mincinos șijraudulos că asociația are calitatea de utilizator al suprafeței de 557 ha, în perioada 2007 - 2010;

f)- greșita obligare a părții responsabile civilmente U.A.T. Devesel, în solidar cu inculpații,, atât la despăgubiri civile, cât și la cheltuieli judiciare către stat, subliniindu-se că inculpații nu au fost investiți în mod legal să încheie contractul de arendă, astfel încât nu au existat relații de prepușenie în temeiul cărora să fi fost săvârșite infracțiunile deduse judecății;

g)- nelegalitatea soluției dispuse pe latură civilă sub aspectul omisiunii obligării inculpaților la plata penalităților aferente până la achitarea integrală a debitului, precum și sub aspectul greșitei constatări că prejudiciul produs a fost achitat în parte;

h) - netemeinica individualizare a pedepselor aplicate celor trei inculpați, atât sub aspectul duratei, cât și al modalității de executare. Făcând trimitere la conduita procesuală a inculpaților, la atragerea în activitatea infracțională a unui număr important de persoane, dar și la valoarea prejudiciului cauzat, s-a apreciat necesară majorarea duratei pedepselor și executarea lor în regim de detenție.

Inculpata T.A. a solicitat achitarea, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., considerând, în esență, că probatoriul confirmă apărările sale referitoare la data reală a depunerii cererii inițiale de plată la A.P.I.A, la caracterul eronat al mențiunii privind data de 29 mai 2007 ca dată a depunerii, dar și la faptul că toate demersurile sale au fost concordante sfaturilor date de salariații A.P.I.A. Inculpata a făcut trimitere la pregătirea sa profesională redusă, la imposibilitatea de a cunoaște toate reglementările privind constituirea unei persoane juridice și la încrederea în măsurile dispuse în speță de autoritățile locale, concluzionând că poziția sa subiectivă a fost cea a unei persoane de bună-credință, lipsind elementul intențional specific infracțiunilor deduse judecății.

Inculpatul M.D. a solicitat, în principal, achitarea sa potrivit art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., arătând că lipsește intenția ca element subiectiv al infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar, în subsidiar, reducerea pedepselor ca efect al valorificării circumstanțelor personale favorabile. Apelantul a subliniat că diferențele dintre propunerea sa inițială adresată Consiliului Local Devesel (respectiv concesionarea suprafeței de 557 ha) și hotărârea adoptată (prin care s-a stabilit încheierea unui contract de arendă) relevă inexistența unei activități de instigare din partea sa. In plus, a arătat că nu ar fi avut posibilitatea legală de a refuza aducerea la îndeplinire a hotărârii Consiliului Local, fiind obligat în virtutea funcției și a dispozițiilor legale să încheie contractul de arendă cu A.C.A. din com. Devesel.

Pe de altă parte, inculpatul a susținut că activitatea proprie s-a limitat la însoțirea coinculpatei T. la sediul A.P.I.A în anul 2007, cererea de acordare a sprijinului financiar fiind completată în conformitate cu îndrumările salariaților acestei agenții. în plus, în condițiile în care, începând cu luna iunie 2008, inculpatul nu a mai avut calitatea de primar, nu se poate reține implicarea sa obiectivă în formularea cererilor de plată ulterioare, aferente campaniilor derulate în intervalul 2008 - 2010.

Sub aspectul, infracțiunii prevăzute 292

1

C. pen. din 1969.

apelantul a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece nu a urmărit obținerea vreunui folos patrimonial pentru sine ori pentru membrii familiei sale.

În dezvoltarea motivelor de apel, astfel cum au fost reformulate la data de 29 septembrie 2015, inculpatul L.V.L. a apreciat că se impune, în principal, achitarea sa potrivit art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., invocând, în esență, inexistenta oricărei implicări proprii în depunerea și aprobarea cererilor de plată formulate în anul 2007 sau ulterior, inculpata T. acționând cu aprobarea membrilor consiliului director al asociației, după informarea prealabilă a autorităților publice locale și în concordanță cu îndrumările primite din partea salariaților A.P.I.A.

Detaliind circumstanțele în care a survenit încheierea contractului de arendă din 2007, apelantul L.V. a apreciat că acțiunile sale au fost conforme exigențelor legale, probatoriul infirmând acuzația că inculpatul, alături de M.D., i-ar fi propus coinculpatei T. să formuleze cererea de plată în anul 2007 în nume personal și să administreze sumele ce urmau să revină asociației ori că ar fi decis identitatea membrilor fondatori.

Sub aspectul presupusei sale contribuții la activitatea ilicită desfășurată în perioada 2008 - 2010, inculpatul a evidențiat inexistența unei descrieri efective a actelor ce i se impută în mod obiectiv sub acest aspect, susceptibile a se circumscrie unor acțiuni repetate de complicitate și de natură a atrage incidența formei continuate a infracțiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

Referitor la infracțiunea de fals intelectual, apelantul a invocat inexistența elementului intențional specific acestei infracțiuni, arătând că sintagma „persoană juridică" 'din cuprinsul contractului de arendă a fost urmarea unei erori, prin inserarea sa neurmărindu-se precizarea unui element de identificare specific persoanelor juridice, ci doar a unui element caracteristic unui grup de persoane fizice asociate, ce urma a dobândi personalitate juridică. În opinia apelantului, pentru infracțiunea analizată s-a împlinit, încă din data de 11 ianuarie 2014, termenul de prescripție specială prevăzut de art. 122 lit. d) și art. 124 C. pen. din 1969, împrejurare ce reclamă încetarea procesului penal sub acest aspect.

Apelantul a formulat și critici privind omisiunea instanței de fond de a realiza o analiză propriu-zisă a probatoriului administrat, de a examina detaliat toate apărările sale, inclusiv chestiunea dezincrim in arii faptei concret imputate ca efect al modificărilor aduse conținutului infracțiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 sub aspect subiectiv, prin introducerea cerinței „relei-credințe".

În subsidiar, apelantul a solicitat reindividualizarea modalității de executare a pedepsei în sensul dispunerii suspendării condiționate a executării, potrivit art. 81 C. pen. din 1969, având în vedere circumstanțele personale favorabile.

Pe latură civilă, inculpatul L.V. a invocat nelegalitatea soluției de admitere a acțiunii civile formulate de A.P.I.A - București, invocând, în acest sens, propria culpă a funcționarilor agenției în gestionarea cererilor de plată ce fac obiectul judecății, omisiunea părții, civile de, a lua în considerare, acest,, element la exprimarea poziției sale pe latură civilă, dar și greșita obligare a inculpaților la plata dobânzilor legale, date fiind măsurile asigurătorii anterior dispuse în cauză.

Parte a criticilor formulate în motivele scrise inițiale de apel, referitoare\la pretinse neregularități ale rechizitoriului și încălcări ale dreptului la apărare în faza de urmărire penală, au fost retractate expres de către apelantul-inculpat prin motivele de apel reformulate ulterior, astfel încât, în condițiile în care neregularitățile de acest tip invocate ar fi susceptibile a atrage exclusiv sancțiunea nulității relative, față de exigențele art. 282 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte nu le va examina în prezenta decizie.

Partea civilă A.P.I.A. a solicitat desființarea parțială a sentinței și admiterea în totalitate a pretențiilor sale civile, susținând că prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită desfășurată în perioada 2007 - 2011 se ridică la valoarea de 765.027,65 lei, iar nu 761.277, 74 lei, cum eronat a reținut instanța de fond. De asemenea, partea civilă a criticat neacordarea penalităților aferente debitului principal și solicitate prin cererea de constituire ca parte civilă, soluția instanței sub acest aspect fiind contrară dispozițiilor art. 121 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006.

Partea responsabilă civilmente U.A.T. com. Devesel a susținut, în esență, nelegalitatea obligării sale solidare la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare, invocând, pe de o parte, existența unui raport de prepușenie limitat la re