ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1325/2014

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 102 din 09 martie 2009 a Tribunalului Vrancea pronunțată în Dosarul nr. 1776/91/2007, inculpatul A.M.I. a fost condamnat la:

- o pedeapsă principală de 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și vânzare fără drept a drogurilor de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 - modificată, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;

- o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, fără drept, în vederea- consumului propriu a drogurilor de risc, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 - modificată, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului A.M.I. pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior, pe o durată de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile prevăzute de art. 71 din același cod.

Prin aceeași sentință penală, a fost condamnată inculpata S.L. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și vânzare, fără drept, a drogurilor de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 - modificată, cu aplic, art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen. anterior, la 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

S-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, în condițiile art. 71 din același cod.

În baza art. 861 și art. 862 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 6 ani.

Împotriva acestei hotărâri s-a declarat apel de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și de inculpații A.M.I. și S.L.

Prin Decizia penală nr. 125/A din 08 decembrie 2009, Curtea de Apel Galați a admis apelurile declarate, a desființat sentința penală nr. 102 din 09 martie 2009 a Tribunalului Vrancea și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, infracțiune cu care a fost legal investită.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 386/91/2010.

Prin sentința penală nr. 126 din 24 iunie 2010 a Tribunalului Vrancea s-a dispus condamnarea inculpatului A.M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- cultivarea, producerea, fabricarea, prepararea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și pct. 2, art. 76 lit. e), art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, la 2 (două) luni închisoare;

- cultivarea, prepararea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea, transportul, cumpărarea, deținerea de droguri de mare risc, fără drept, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) pct. 2 și art. 76 lit. a) C. pen. anterior, la 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, s-a dispus achitarea inculpatului A.M.I. pentru infracțiunea de cultivare, fabricare, preparare, cumpărare sau deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului A.M.I. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior, pe o durată de 2 (doi) ani.

În condițiile art. 71 C. pen. anterior, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În baza art. 861 și art. 862 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani.

S-a stabilit ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În temeiul art. 71 pct. 5 C. pen. anterior, s-a dispus pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art. 350 C. proc. pen. anterior, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului A.M.I. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 12 din 13 aprilie 2007 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestat sau reținut în altă cauză.

Conform art. 88 C. pen. anterior, s-a dedus prevenția de la data de 10 noiembrie 2009 (când a fost arestat în Italia) și până la data punerii efective în libertate a inculpatului.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. anterior, s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea;

-să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice, eventual să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Prin aceeași sentință penală, inculpata S.L. a fost condamnată la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și vânzare fără drept a drogurilor de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen. anterior.

În temeiul art. 861 și art. 862 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare a fost obligată inculpata S.L. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi verificate mijloacele sale de existență.

S-a constatat că inculpata S.L. a fost reținută și arestată preventiv în perioada 13 aprilie 2007- 11 mai 2007.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 700 lei de la inculpatul A.M.I. și a sumei de 350 lei de la inculpata S.L.

S-a constatat că toată cantitatea de droguri ce face obiectul prezentei cauze a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În baza art. 191 C. proc. pen. anterior, au fost obligați inculpații la câte 200 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

În anumite medii frecventate de unii tineri din municipiul Focșani, se discuta de faptul că numitul H.C.S., în perioada martie-iunie 2006, ar fi desfășurat activități ilicite de trafic și consum de droguri, împreună cu alte persoane.

Pe parcursul cercetărilor privind pe H.C. s-a constatat faptul că și numita S.L. ar fi participat în cadrul acestor activități, astfel că, prin ordonanța din 21 decembrie 2006, s-a dispus extinderea cercetărilor și față de aceasta.

Întrucât s-a apreciat că efectuarea de activități de urmărire penală față de învinuita S.L. în cadrul Dosarului penal nr. 23/A/P/2006 ar conduce la tergiversarea soluționării cauzei privind pe făptuitorul H.C.S., prin ordonanța din 23 ianuarie 20.07 s-a dispus disjungerea cauzei față de S.L., cercetările efectuându-se într-un Dosar nou format și înregistrat sub nr. 7/D/P/2007.

În acest dosar, prin rezoluția din 05 februarie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale față de cei doi inculpați, respectiv S.L. și A.M.I.

Pentru descoperirea faptelor și obținerea mijloacelor de probă, organul de urmărire penală s-a folosit de investigatorul sub acoperire cu nume de cod „S." și de colaboratorul acestuia cu nume de cod „D."

Astfel la data de 26 ianuarie 2007 în jurul orelor 10,30 colaboratorul „D." a luat legătura telefonic cu inculpatul A.M.I. pentru a procura o cantitate de drog, stabilind să se întâlnească în fața B.R.D. - Sucursala Focșani.

După aproximativ 15 minute, inculpatul a venit la locul stabilit cu numitul L.I.C., zis „L.", care, după ce l-a lăsat pe inculpat, a plecat din zonă cu autoturismul.

Inculpatul l-a asigurat pe colaboratorul „D. ca poate să-i procure drog și după ce a purtat o convorbire telefonică cu o persoană, pe nume L., împreună s-au deplasat cu un taxi în zona Cartier Sud din mun. Focșani. Colaboratorul a rămas la sala de internet „Vipzone" din acea zonă, pe durata de timp cât inculpatul s-a deplasat în vederea procurării drogului.

După ce l-a așteptat pe inculpat aproximativ 45 minute, timp în care acesta nu s-a întors, colaboratorul „D." a plecat acasă.

În jurul orelor 20,00, inculpatul A.M.I. l-a sunat pe colaborator la postul telefonic X, stabilind a se întâlni în aceeași seară, la orele 20,30, la sala de internet „Vipzone".

După ce s-au plimbat puțin prin zonă, cei doi au intrat în scara unui bloc, unde colaboratorul „D." i-a înmânat inculpatului suma de 350 lei, în schimbul drogului, care era ambalat într-o bucată de plastic, precizând că este cocaină.

În aceste împrejurări, inculpatul i-a dat colaboratorului D. și numărul de telefon X, precizându-i că aparține mătușii sale, S.L. și dacă mai are nevoie de droguri să sune la acest număr.

Drogul astfel obținut a fost sigilat cu sigiliu tip M.I., fiind apoi supus unei constatări tehnico-științifice.

Din raportul de constatate tehnico-științifică din 30 ianuarie 2007, întocmit de L.C.A.P.D.P. din cadrul I.G.P.R., a rezultat că proba supusă analizei conține 0,28 gr. cocaină în amestec cu Fenocetină și Lidocaină, că în tabelul II, anexă la Legea nr. 143/2000, se regăsește cocaină și că această cantitate de drog a fost consumată în întregime în procesul analizei de laborator.

La data de 03 februarie 2007, s-a procedat la o nouă achiziție de drog. în acest sens, în jurul orelor 20,30, colaboratorul „D." a luat legătura telefonic cu mătușa inculpatului A.M.I., respectiv cu inculpata S.L., solicitând sa se întâlnească în fața Scolii din Municipiul Focșani.

La locul stabilit, inculpata a venit cu un autoturism și, după ce colaboratorul „D." a urcat pe locul din față dreapta, inculpata a pus în mișcare autovehiculul, apoi i-a dat colaboratorului drogul ambalat într-o pungă de plastic, primind de la acesta suma de 350 lei.

La scurt timp, colaboratorul a părăsit autoturismul condus de inculpată.

Și de această dată, s-a procedat la sigilarea drogului cu sigiliul tip M.L și apoi la efectuarea unei constatări tehnico-științifice.

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de același laborator de specialitate, din 06 februarie 2007, a rezultat că proba supusă examinării conține 0,31 gr. cocaină în amestec cu fenocetină și lidocaină și că, în tabelul II, anexă la Legea nr. 143/2000, se află înscrisă și cocaina. S-a mai precizat că întreaga cantitate de drog s-a consumat în procesul analizelor de laborator.

La data de 13 februarie 2007, investigatorul sub acoperire, împreună cu colaboratorul său, a efectuat a treia achiziție de drog. Astfel, în jurul orelor 20,00, colaboratorul „D." l-a contactat telefonic la numărul de telefon X pe inculpatul A.M.I., stabilind să se întâlnească în 15 minute în zona Cartier Sud Focșani, în fața sălii de internet „Vipzone".

Inculpatul a venit la locul stabilit cu un autoturism, fiind însoțit de încă două persoane, un bărbat și o femeie.

După ce a coborât din autoturism, inculpatul împreună cu investigatorul și colaboratorul său, s-au deplasat într-o parcare din apropiere. Aici, inculpatul A.M.I. i-a dat investigatorului sub acoperire drogul ambalat într-o folie de plastic, primind de la acesta suma de 350 lei.

Cu acest prilej, inculpatul a precizat că, în viitor, le mai poate vinde cantitatea de 17 gr. de cocaină la un preț de 80 euro gramul, cu condiția de a-i cumpăra întreaga cantitate.

În urma analizei de laborator efectuate asupra conținutului din plicul sigilat, s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică din 15 februarie 2007 că produsul expertizat are o greutate de 0,47 gr. și conține cocaină în amestec cu feno cetină, lidocaină, dicteozem și se găsește în tabelu l din anexă I la Legea nr. 143/2000, se regăsește și cocaină.

S-a mai precizat că întreaga cantitate de drog a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

Continuând investigațiile, la data de 12 aprilie 2007, organul de urmărire penală a efectuat o percheziție domiciliară inculpatului A.M.I., unde s-au descoperit sub pat, într-o cutie, două resturi de țigarete confecționate artizanal, cu filtru de carton.

În urma analizei efectuate de către același laborator de specialitate, s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică din 16 aprilie 2007 că cele două resturi din țigările găsite în dormitorul inculpatului conțin T.H.C., care este un compus cu acțiune psihotropă, biosintetizat din planta canabis.

S-a mai precizat că acest drog - canabisul și rezina de canabis - sunt înscrise în tabelul III, anexă la Legea nr. 143/2000 și că probele au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

Coroborând declarațiile martorilor C.A., M.N.I. și P.R.V. cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică privind analiza celor două resturi de țigări confecționate artizanal, găsite în dormitorul inculpatului, instanța a reținut că, în perioada decembrie 2006 -aprilie 2007, inculpatul a procurat, a deținut și a consumat ocazional țigări pe care le-a confecționat singur din canabis și rezină de canabis, cunoscute de către inculpat și martori ca țigări cu „hașiș".

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, s-a reținut că nu sunt probe suficient de convingătoare, în sensul că, în aceeași perioadă, inculpatul A.M.I. ar fi consumat și droguri de mare risc, respectiv cocaină și pastile ecstasy. S-a avut în vedere că la dosar există doar declarația martorului M.N.I. care arată că inculpatul i-ar fi povestit că a consumat și alte droguri, cum ar fi cocaină sau ecstasy, însă această declarație este singulară și nu se coroborează cu nicio probă din cele administrate.

S-a constatat că la dosar nu sunt probe care să dovedească cu certitudine că inculpatul A.M.I. a și consumat droguri de mare risc pe care le-a deținut în vederea comercializării.

Martorul M.N.I. nu i-a vândut inculpatului și droguri de mare risc și nu l-a văzut vreodată pe inculpat consumând asemenea droguri, iar ceilalți martori care au fost în preajma inculpatului, toți au susținut că nu l-au văzut consumând droguri de mare risc.

În aceste condiții, instanța nu a reținut în sarcina inculpatului și forma agravantă a infracțiunii prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 522/2004.

Prima instanță a reținut că situația de fapt de mai sus și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite și rezultă din următoarele probe: declarațiile martorului M.N.I. din care rezultă că, începând cu toamna anului 2006 și până în luna martie 2007, i-a vândut inculpatului diferite cantități de drog de risc (canabis sau hașiș), pentru consum propriu; declarațiile martorului P.R.V., în care se precizează că, în toamna anului 2006, la o dată neprecizată, fiind împreună cu inculpatul A.M.I. la clubul „T." din mun. Focșani, a confecționat cu materiale puse la dispoziție de către inculpat două țigări cu hașiș, pe care le-au fumat împreună; declarația martorei C.A.A. care a susținut la urmărirea penală că 1-a văzut pe inculpat când și-a confecționat o țigară cu hașiș, că acesta a recunoscut că a fumat de mai multe ori hașiș și că, de mai multe ori, în diverse locuri, l-a văzut fumând țigări cu hașiș.

S-a reținut că, în fața instanței, în primul ciclu de judecată, această martoră nu a mai susținut cele relatate la urmărire penală, astfel că, la aprecierea valorii probante a declarațiilor date de martora C.A.A., instanța a avut în vedere situația specială pe care o are martora față de inculpat, în sensul că este concubina acestuia, iar din relațiile de concubinaj a rezultat un minor.

S-a apreciat că declarațiile martorilor se coroborează cu procesul-verbal întocmit la data de 12 aprilie 2007 cu prilejul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului A.M.I., în care se consemnează că, în domiciliul acestuia, s-au descoperit două resturi din țigară confecționate artizanal, cât și foițe pentru confecționat țigări; raportul de constatare tehnico-științifică din 16 aprilie 2007, întocmit de laboratorul de specialitate menționat mai sus, și că atât cannabisul, cât și lezina de canabis, sunt droguri care fac parte din tabelul anexa III la Legea nr. 143/2000.

S-a constatat că toate aceste probe se coroborează cu restul probelor administrate în cauză, și anume:

- procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire „S." în datele de 26 ianuarie 2007, 03 februarie 2007 și 13 februarie 2007, în care sunt prezentate împrejurările în care acesta, prin intermediul colaboratorului său „D.", a contactat pe inculpați și a procurat de la aceștia, contra unor sume de bani, diferite cantități de drog;

- procesul-verbal din 12 aprilie 2007, în care s-a consemnat declarația colaboratorului „D.", în care sunt prezentate acțiunile acestui martor în 26 ianuarie 2007, 03 februarie 2007 și 13 februarie 2007, împrejurările în care a contactat pe inculpați, ale procurării drogurilor de la aceștia și ale achitării sumelor de bani;

- declarația investigatorului sub acoperire „S." audiat de instanță în condițiile art. 861 și următoarele C. proc. pen. anterior;

- rapoartele de constatare tehnico-științifică din 30 ianuarie 2007, din 06 februarie 2007 și din 15 februarie 2007, întocmite de L.C.A.P.D.P., din care rezultă că drogurile procurate de la inculpați în 26 ianuarie 2007 și 03 februarie 2007 conțin cocaină în amestec cu fenecetină și lidocaină, iar cel procurat în data de 13 februarie 2007 conține și cocaină în amestec cu fenocetină, lidocaină și lidocaină și diltiazem, că aceste droguri fac parte din tabelul II anexă la Legea nr. 143/2000 și că toate cantitățile de drog au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

- înregistrările convorbirilor telefonice efectuate de către inculpat, cu diferite persoane, în perioada 07 martie 2007 - 12 aprilie 2007, transcrise în procesele-verbale aflate la filele 98-171 dosar urmărire penală, în care, prin intermediul unui limbaj codificat, sunt referiri clare la droguri, denumite „bluze, tricouri, sticle de Whisky, jaluzele, pantofi, adidași" ori la felul drogurilor prin cuvintele „albe, maro, verzi" sau la cantitatea drogurilor prin cuvintele „un băț, mare, mic", etc.

S-a reținut că acest limbaj specific folosit de către inculpați în convorbirile cu alte persoane este explicat de către martorul Manole Nicolae-Iustin în declarațiile date în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului A.M.l. care, în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2007, în mod repetat, dar în baza unei singure hotărâri infracționale, a deținut și a vândut, fără drept, diferite cantități de droguri de mare risc (cocaină în combinație cu alte substanțe) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Totodată, fapta aceluiași inculpat care, în perioada decembrie 2006 - aprilie 2007, în mod repetat și în baza unei singure hotărâri infracționale a deținut, fără drept, în vederea consumului propriu, diferite cantități de droguri de risc -cannabis și rezină de cannabis -, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

S-a mai reținut că fapta inculpatei S.L. care, în data de 3 februarie 2007, a deținut și a vândut, fără drept, cantitatea de 0,31 gr. drog de mare risc (cocaină în amestec cu alte substanțe), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului A.M.I., prima instanță a avut în vedere faptul că, anterior, acesta nu a mai comis fapte penale, că acțiunea sa antisocială s-a rezumat numai la două acte materiale de vânzare a drogurilor în cantități mici, însă nu către tineri din anturajul său, ci către angajați ai M.A.I. în condițiile mai sus arătate.

De asemenea, s-a avut în vedere atitudinea sinceră și de regret pe care inculpatul a manifestat-o pe parcursul cercetării judecătorești, în rejudecare, dorința acestuia de a se stabili în mod corect împrejurările în care a fost convins să vândă drogurile, starea civilă a inculpatului, faptul că din relația de concubinaj cu numita C.A.A. a rezultat un minor, aflat în grija și întreținerea acestora, fiind deci întreținător de familie, situație pe care inculpatul a luat-o în mod serios, fapt ce a rezultat din activitatea SC L. SRL, al cărei administrator este.

Pentru aceste motive, instanța a apreciat că scopul coercitiv și preventiv al pedepsei poate fi realizat aplicând inculpatului A.M.I. circumstanțele atenuante în condițiile prevăzute de art. 74, 76 C. pen. anterior, iar ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În alegerea modalității de execut are a pedepsei s-a avut în vedere suspendarea sub supraveghere prev. de art. 861 C. pen. anterior, sens în care instanța a ținut seama atât de elementele de individualizare mai sus prezentate, cât și de faptul că, stabilind ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, această instituție se va preocupa de reeducarea inculpatului, care este tânăr (23 ani), prin obligarea acestuia să urmeze un program educativ specific, modalitate de executare pe care a apreciat-o că ar fi mai eficientă în reeducarea inculpatului decât executarea pedepsei în regim de detenție.

Așadar, reținându-se că inculpatul A.M.I. nu a consumat și droguri de mare risc, respectiv cocaină și pastile ecstasy, pentru această faptă s-a dispus achitarea acestuia în baza art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior, cu referire la art. 10 lit. a) din același cod.

Pentru inculpata S.L., la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere activitatea infracțională dovedită a acesteia, ce se rezumă la un singur act material, respectiv fapta săvârșită în data de 03 februarie 2007, că inculpata nu are antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut în general o atitudine cooperantă.

Pentru faptul că, anterior comiterii faptei, inculpata S.L. a avut o bună conduită, în sensul că nu a suferit condamnări penale, a recunoscut și a regretat fapta comisă, s-a apreciat că, și în favoarea acesteia, se pot reține circumstanțe atenuante în condițiile art. 74, 76 C. pen. anterior, pedeapsa aplicată fiind stabilită sub minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Pe parcursul procesului penal, inculpații A.M.I. și S.L. au invocat în apărare următoarele aspecte:

- la dosar nu există autorizație eliberată de procuror pentru folosirea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia și, chiar dacă există în materialitatea ei și este eliberată la data de 23 martie 2007, așa cum s-a precizat în rechizitoriu, nu poate gira activitatea desfășurată de instigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia în perioada anterioară acestei date;

- actele care au fost efectuate anterior datei de 05 februarie 2007, când a început urmărirea penală, sunt acte premergătoare, care, pentru a deveni probe, trebuie să existe proces-verbal întocmit de procuror în condițiile art. 224 C. proc. pen. anterior, iar în cauză nu există un asemenea proces-verbal;

- efectuarea constatărilor tehnico-științifice asupra drogurilor s-a efectuat în cauză prin rezoluția organului de poliție din subordinea procurorului și nu direct de procuror, care efectuează în mod direct urmărirea penală;

- nu s-a demonstrat care este gramajul substanțelor stupefiante din masa totală de substanțe analizate;

- faptele din 26 ianuarie 2007, 03 februarie 2007 și 13 februarie 2007 nu sunt dovedite, pentru că se bazează doar pe actele întocmite de către investigatorul sub acoperire și declarațiile colaboratorului acestuia;

- sunt neconcordanțe în declarațiile date de martorul L.I.C., în legătură cu fapta din 26 ianuarie 2007 și de colaboratorul „D." în legătură cu fapta din 13 februarie 2007;

- nu s-au înregistrat și convorbirile telefonice dintre inculpat și colaborator;

- nu s-a realizat niciun flagrant, deși era posibil;

- supravegherea colaboratorului de către investigator era doar prin telefon, așa încât nu există certitudinea că acel colaborator a procurat drogurile de la inculpați;

- nu s-a făcut analiza A.D.N.-ului de pe cele două mucuri de țigară pentru a stabili dacă acestea au aparținut inculpatului;

- declarațiile martorilor se referă la perioada 2005 - decembrie 2006, iar rechizitoriul se referă doar la perioada ianuarie - aprilie 2007;

- inculpata S.L. nu se face vinovată de comiterea faptei din 03 februarie 2007, deoarece nu cunoștea conținutul acelei substanțe luate de colaborator din mașină;

- nu există certitudinea că substanțele expertizate au fost și cele livrate, deoarece acestea nu au fost conservate și sigilate;

- faptele au fost săvârșite de inculpați numai la provocarea organelor de urmărire penală, fiind încălcat principiul legalității administrării probelor.

Pentru toate aceste motive, inculpații, prin apărători aleși, au solicitat să se dispună achitarea, în baza art. 2 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior.

Prima instanță a reținut că apărările inculpaților nu sunt fondate și, în consecință, achitarea acestora nu poate fi dispusă, pentru următoarele considerente:

în vederea descoperirii activităților infracționale și a identificării persoanelor implicate în săvârșirea faptelor care privesc traficul și consumul ilicit de droguri, în cauză au fost folosite, în condițiile prevăzute de art. 21 și art. 22 din Legea nr. 143/2000, un investigator acoperit și un colaborator al acestuia.

Contrar celor susținute de apărătorii inculpaților, s-a avut în vedere că, în cauză, a fost emisă ordonanța din data de 26 ianuarie 2007 prin care procurorul a autorizat folosirea investigatorului sub acoperire „S." și a colaboratorului acestuia „D.", în vederea cumpărării de droguri de la persoanele cercetate. Este adevărat însă că, în rechizitoriu, în mod eronat, s-a precizat că această autorizare s-a produs la data de 23 martie 2007; ordonanța din 26 ianuarie 2007 nu a fost depusă la dosarul cauzei întrucât, printr-un ordin al Ministerului Public, aceste acte au fost calificate ca secret de serviciu.

Instanța a constatat că investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia și-au desfășurat activitatea în limitele autorizației emise de procuror.

În cap. III al Legii nr. 143/2000 sunt cuprinse dispoziții procedurale, care au caracter special în raport cu dispozițiile C. proc. pen.

Astfel, potrivit disp. art. 22 din Legea nr. 143/2000, actele încheiate de investigatorii sub acoperire și colaboratorii acestora pot constitui mijloace de probă. Prin urmare, în cauză, toate actele care au fost întocmite de investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, fie că sunt anterior sau posterior datei de 05 februarie 2007, pot constitui mijloace de probă.

De altfel, s-a reținut că acuzațiile aduse celor doi inculpați nu se sprijină numai pe actele întocmite de investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia. La dosar, așa cum s-a menționat, sunt și alte probe care, coroborate cu actele investigatorului și ale colaboratorului, evidențiază vinovăția inculpaților.

De asemenea, s-a apreciat că, în cauză, au fost respectate dispozițiile art. 2241 C. proc. pen. anterior, în sensul că investigatorul sub acoperire a cules date și informații în baza autorizației emise, pe care le-a pus în totalitate la dispoziția procurorului și constatările tehnico-științifice efectuate în cauză nu sunt lovite de nulitate deoarece, așa cum se susține, ar fi trebuit să fie dispuse de procuror.

Potrivit dispozițiilor art. 217 alin. (4) din C. proc. pen. anterior, s-a avut în vedere că în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate să dispună, prin ordonanță, ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliției judiciare.

În cauză, procurorul, în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (4) C. proc. pen. anterior, a delegat anumite persoane din cadrul poliției judiciare cu privire la luarea dispoziției de a efectua analize de laborator asupra drogurilor procurate de la inculpați, în acest sens fiind rezoluțiile de delegare emise de procuror și aflate la filele 194-196 dosar urmărire penală.

Cu privire la faptul că în rapoartele de constatare tehnico-științifică nu s-a precizat cantitatea de drog din cantitatea totală, s-a reținut că aceasta nu era necesară, esențială fiind, pentru existența infracțiunii, doar punerea în evidență a drogurilor de mare risc ori a drogurilor de risc.

S-a apreciat că susținerile apărătorilor inculpaților în sensul că faptele din 26 ianuarie 2007, 03 februarie 2007 și 13 februarie 2007 nu ar fi dovedite, nu pot fi reținute.

S-a reținut că situația de fapt și vinovăția inculpaților, așa cum s-a arătat mai sus, nu se bazează numai pe actele întocmite de către investigatorul sub acoperire și de colaboratorul acestuia, aspect evident și care rezultă din ansamblul material probator aflat la dosarul cauzei.

Cu privire la neconcordanțele invocate de către apărătorii inculpaților în ceea ce privește declarația martorului L.I.C., în legătură cu fapta din 21 iunie 2007 și în ceea ce privește declarația colaboratorului „D.", s-a apreciat că nu privesc aspecte esențiale care au fost reținute de instanță în stabilirea situației de fapt.

Prima instanță a reținut că probatoriul nu este insuficient ori neconvingător, chiar dacă în cauză nu s-a realizat un flagrant, nu s-a făcut analiza A.D.N.-ului de pe cele două resturi de țigări găsite la percheziție în dormitorul inculpatului A.M.I. ori nu s-au înregistrat și convorbirile dintre investigator și colaboratorul său sau cele dintre colaborator-și inculpat.

S-a apreciat că important în cauză este faptul că în substanțele vândute de inculpați colaboratorului s-a pus în evidență drog de mare risc, respectiv cocaină, iar în resturile de țigarete găsite în dormitorul inculpatului s-a pus în evidență tetrahidro cannabinol.

Contrar celor susținute, s-a apreciat că există convingerea că s-au cumpărat droguri de la inculpați, la datele menționate, prin intermediul colaboratorului și că nu există incertitudine cu privire la acest aspect, deoarece colaboratorul s-a supus procedurii standard speciale acestor genuri de infraicțiuni în sensul că, înainte de a pleca în executarea acțiunii de cumpărare, cât și după predarea cantității de droguri cumpărate, era percheziționat, iar pe întreaga durată a executării acestei acțiuni era supravegheat de către investigator atât la „vedere", cât și prin telefon.

De asemenea, s-a avut în vedere că, după ce drogurile erau cumpărate și predate investigatorului sub acoperire, acestea erau conservate în plicuri speciale, sigilate și înaintate spre analiză. către laboratorul de specialitate.

În ceea ce privește vinovăția inculpatei S.L. în săvârșirea faptei din 03 februarie 2007, s-a apreciat că nu poate fi pusă la îndoială. S-a reținut că aceasta a cunoscut exact motivul pentru care trebuia să se deplaseze în oraș și să se întâlnească cu colaboratorul „D." și, de asemenea, cunoștea cu exactitate ce conținea pachețelul pe care l-a înmânat colaboratorului.

Pentru aceasta, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul A.M.I. i-a pus la dispoziția colaboratorului „D." numărul de telefon al inculpatei S.L., pentru o viitoare achiziție de droguri, dar și împrejurarea că „D." a contactat-o telefonic pe S.L. înainte de a se întâlni cu aceasta și, nu în ultimul rând, declarația colaboratorului „D." - care, audiat de instanță ca martor cu identitate protejată, a susținut că inculpata a venit la locul stabilit, singură, i-a înmânat pliculețul cu drog și că aceasta cunoștea foarte bine ce conține pliculețul pe care-l avea asupra sa.

S-a avut în vedere și faptul că inculpata S.L. și-a luat anumite măsuri de siguranță, în sensul că a schimbat puțin locul întâlnirii, după ce colaboratorul a intrat în mașină, inculpata a pus imediat autoturismul în mișcare, i-a înmânat pliculețul cu drog colaboratorului, după care l-a lăsat pe acesta în zonă, părăsind repede locul faptei.

S-a reținut că este greu de crezut că inculpata ar fi acceptat, fiind singură, să se întâlnească cu o persoană necunoscută, seara, într-un loc relativ retras, să-i permită acesteia să intre în autovehiculul pe care-l conducea, să-l pună în mișcare, cu o persoană necunoscută și, mai mult, să primească o sumă de bani fără nicio explicație de la acea persoană. S-a avut în vedere că inculpata S.L. nu a negat întâlnirea cu colaboratorul, la locul stabilit, că i-a permis acestuia să urce în autoturism, că apoi a pus în mișcare autoturismul și că a primit de Ia" colaborator suma de 350 lei.

Nici apărările inculpatei S.L. în sensul că a făcut doar un simplu serviciu inculpatului A.M.I. nu au putut fi primite. S-a avut în vedere că, din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine că, la data de 03 februarie 2007, colaboratorul "D." a luat legătura telefonic la numărul X cu inculpata S.L. și au stabilit să se întâlnească.

În ce privește faptul că inculpatul A.M.I. i-a dat colaboratorului numărul de telefon al inculpatei S.L., că s-au prezentat la locul și ora stabilită pentru a preda drogurile, prirnind sumele de bani convenite, cât și convorbirile telefonice, s-a apreciat că nu evidențiază o insistență din partea colaboratorului.

Împotriva sentinței penale nr. 126 din 24 iunie 2010 a Tribunalului Vrancea au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și inculpații A.M.I. și S.L.

Inițial, în apel, cauza a fost soluționată prin Decizia penală nr. 102/A din 08 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați.

Prin Decizia penală nr. 631 din 29 februarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și de inculpații A.M.I. și S.L. S-a casat Decizia penală nr. 102/A din 08 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut că instanța de apel nu s-a pronunța cu privire la motivul suplimentar de apel invocat de inculpata S.L. la termenul din 25 martie 2011.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Ca motiv de nelegalitate, s-a invocat greșita achitare a inculpatului A.M.I. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 44 alin. (2) din C. pen.

Sub acest aspect, s-a susținut că, din declarațiile martorilor C.A.A. și M.N.I., coroborate cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, rezultă cu certitudine că inculpatul A.M.I. a deținut droguri de mare risc pentru consum propriu.

De asemenea, s-a criticat ca fiind netemeinică hotărârea instanței de fond atât sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, solicitându-se majorarea acestora, cât și al modalității de executare a pedepselor, susținându-se că, în cauză, se impunea ca pedepsele stabilite pentru cei doi inculpați să fie executate efectiv în regim de detenție.

Inculpații A.M.I. și S.L. au criticat sentința supusă controlului judiciar, în esență, sub următoarele aspecte:

- actele premergătoare și de urmărire penală efectuate de investigatorul sub acoperire și de colaboratorul acestuia sunt lovite de nulitate întrucât nu au fost autorizate de procuror;

- în cauză nu există probe certe din care să rezulte vinovăția inculpaților, aceștia susținând că nu au comis infracțiunile pentru care au fost condamnați;

- în realitate, colaboratorul „D." este un traficant de substanțe interzise și avea tot interesul să se bucure de o anumită imunitate în fața organelor de urmărire penală;

- greșita condamnare pentru toate modalitățile alternative ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Inculpatul A.M.I. a invocat nulitatea absolută a urmăririi penale și a actului de sesizare a instanței pentru încălcarea dispozițiilor imperative privind asistarea obligatorie de către apărător, câtă vreme inculpatul era arestat în lipsă.

Pentru soluționarea apelurilor, s-au solicitat și depus la dosar autorizațiile de folosire a investigatorului sub acoperire, copiile încheierilor de ședință prin care s-a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și a fost reaudiată martora C.A.A.

Prin Decizia penală nr. 163/A din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Vrancea, de inculpatul A.M.I.,  și de inculpata S.L., împotriva sentinței penale nr. 126 din 24 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 386/91/2010 și, în consecință:

A fost desființată sentința penală nr. 126 din 24 iunie 2010 a Tribunalului Vrancea și, în rejudecare:

Conform dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. anterior, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul A.M.I., din două infracțiuni, respectiv infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, într-o singură infracțiune, respectiv infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

A fost condamnat inculpatul A.M.I. la:

- o pedeapsă principală de 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. e) din același cod (fapte săvârșite în perioada decembrie 2006 - aprilie 2007);

- o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și vânzare de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (2) în referire la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. b) din același cod (fapte săvârșite în perioada decembrie 2006 - aprilie 2007).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul A.M.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului A.M.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În baza art. 15 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și art. 88 C. pen. anterior, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A.M.I., durata arestării provizorii luată de autoritățile judiciare italiene în vederea extrădării și durata arestării preventive cu începere de la data de 10 noiembrie 2009 și până la data de 24 iunie 2010.

În baza art. 81 alin. (1) și 2 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 din același cod, respectiv pe o durată de 4 ani.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

Conform art. 359 C. proc. pen. anterior, s-a atras atenția inculpatului A.M.I. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. anterior.

A fost condamnată inculpata S.L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și vânzare de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (2) în referire la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior - faptă săvârșită la data de 03 februarie 2007.

În temeiul art. 71 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatei S.L. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În baza art. 81 alin. (1) C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 din același cod, respectiv pe o durată de 3 ani.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

Conform art. 359 C. proc. pen. anterior, s-a atras atenția inculpatei S.L. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. anterior.

În baza art. 88 C. pen. anterior, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei S.L. durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 12 aprilie 2007 până la data de 11 mai 2007.

S-a constatat că întreaga cantitate de droguri ridicată de la inculpații A.M.I. și S.L. a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în referire la art. 118 lit. e) C. pen. anterior, s-a confiscat în folosul statului, de la inculpatul A.M.I., suma de 700 lei și de la inculpata S.L., suma de 350 lei.

În baza art. 191 alin. (1) și 2 C. proc. pen. anterior, au fost obligați inculpații A.M.I. și S.L. la plata sumelor de câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. anterior, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor au rămas în sarcina statului, suma de 200 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu în apel - avocat B.D., urmând a fi virată în contul Baroului Galați din fondurile Ministerului Justiției.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și de inculpații A.M.I. și S.L. au fost apreciate ca fondate, fiind admise, pentru următoarele considerente:

Analizând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și de inculpații A.M.I. și S.L., dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen. anterior, instanța de apel a constatat că prima instanță, pe baza unei analize ample, corect existența faptelor și a vinovăției inculpaților A.M.I. și S.L.

Astfel, din procesele-verbale încheiate de investigatorul sub acoperire, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile celor șapte martori audiați în cauză, transcrierile convorbirilor telefonice și chiar din declarațiile inculpaților, a rezultat cu certitudine că inculpatul A.M.I., la data de 26 ianuarie 2007, a vândut colaboratorului „F. cantitatea de 0,28 gr. substanță ce conținea cocaină, iar la data de 13 februarie 2007, a vândut aceluiași colaborator 0,47 gr. substanță ce conținea cocaină.

De asemenea, a rezultat că inculpatul A.M.I., în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar prin acțiuni repetate, a deținut droguri de risc pentru consum propriu.

În ceea ce o privește pe inculpata S.L., a rezultat cu certitudine că, la data de 03 februarie 2007, a vândut colaboratorului cantitatea de 0,31 gr. substanță ce conținea cocaină, în amestec cu fenacetină și lidocaină.

Prima instanță a analizat în mod temeinic apărările formulate de inculpați și, pe baza întregului material probatoriu, le-a respins ca fiind nefondate.

S-a constatat, însă, că în mod greșit, în cazul ambilor inculpați, pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, au fost reținute toate modalitățile alternative de săvârșire a faptei, iar în cazul inculpatului A.M.I. s-au reținut toate modalitățile alternative de săvârșire a faptei prevăzute de lege.

S-a constatat că în mod greșit prima instanță a reținut că faptele prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 nu au existat și în temeiul art. ll pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior a dispus achitarea inculpatului A.M.I.

Sub acest aspect, a fost avut în vedere că instanța este sesizată cu fapta și nu cu încadrarea juridică, dovadă că aceasta poate fi. schimbată, iar achitarea poate fi dispusă în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior doar când fapta nu a existat în materialitatea ei.

Din probele administrate în cauză a rezultat că infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a fost reținută în sarcina inculpatului A.M.I. pe motiv că în cele două resturi de țigarete, găsite în dormitorul inculpatului, s-a pus în evidență T.H.C., iar infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a fost reținută pe motiv că din declarațiile martorilor C.A.A., M.N.I., P.R.V. și D.O.l. rezultă că inculpatul a consumat și în alte ocazii substanțe interzise de genul hașiș, marijuana și pastile ecstasy purtând logourile „Steaua lui David", „Love", precum și cocaină.

Față de materialul probator administrat în cauză, s-a constatat că în mod greșit prima instanță a reținut că aceste fapte nu au existat și a dispus achitarea inculpatului.

Chiar dacă martorul M.I. nu i-a vândut și droguri de mare risc, acesta a arătat că inculpatul i-a povestit că a consumat la București pastile ecstasy, purtând logo-urile „Steaua lui David", „L.", pecum și cocaină.

Martora C.A.A. a declarat că l-a văzut pe inculpat făcându-și o țigară din foiță și o substanță despre care acesta i-a spus că este hașiș și că inculpatul consuma în mod frecvent țigări cu hașiș în diverse locuri și ocazii. Martora a arătat că, la sfârșitul lunii martie 2007, a mers împreună cu inculpatul la clubul „G." din București, împreună cu alți prieteni. La plecarea din club, inculpatului i s-a făcut rău, fapt ce a determinat-o să solicite ajutorul unuia dintre prietenii care u însoțiseră, respectiv numitului „L.", care i-a dat inculpatului o țigară confecționată artizanal, spunându-i că aceasta îl va liniști.

Fiind reaudiată în apel, martora C.A.A. și-a menținut declarațiile, făcând referiri la „Steaua lui David", pastile care dau stări euforice și la „J." care este o țigară făcută din frunze.

Martora D.O.I., o fostă prietenă a inculpatului, a declarat că acesta i-a povestit că a fumat țigări cu marijuana și chiar i-a sugerat și ei să consume astfel de țigări.

Relevant sub aspectul existenței faptelor a fost și procesul-verb al de transcriere a convorbirii telefonice din data de 21 aprilie 2007, în care inculpatul i-a relatat interlocutorului său că s-a simțit foarte rău după ce a consumat mai multe pastile despre care cunoștea că sunt "Steaua lui David".

Tot din convorbirile telefonice a rezultat că inculpatul comanda prin telefon, codificat, drogurile, făcând referire la „bluze", „tricouri", „jaluzele", „pantofi", „adidași" care, după caz, în funcție de drogul la care se făcea referire.

S-a reținut că, deși s-a făcut dovada că inculpatul a consumat și în alte ocazii substanțe interzise, în cauză nu există nicio probă științifică din care să rezulte că aceste substanțe au conținut droguri de mare risc.

Așa fiind, s-a apreciat că, în condițiile în care aceste acte materiale au existat, instanț