ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2646/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2646/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 88 din 26 februarie

2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în baza art. 11 alin. (1) pct. 2 lit.

a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost achitat

inculpatul S.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 254

alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic.

art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

În baza art. 11 alin.

(1) pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anterior, a

fost achitat același inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările

ulterioare, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

Prin aceeași

sentință, în baza art. 11 alin. (1) pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost achitat inculpatul A.M., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap.

la art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu

modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior.

În baza art. 11 alin.

(1) pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anterior, a fost

achitată inculpata P.D.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu

modificările și completările ulterioare.

De asemenea, s-a

dispus restituirea către inculpatul A.M. a sumei de 29.988 RON, reprezentând

sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța din 9 februarie 2011 emisă în

Dosarul nr. 72/P/2008 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești, sumă consemnată

la C.B. - Sucursala Pitești, conform recipisei din 18 februarie 2011 și

chitanței din 18 februarie 2011, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția

Națională Anticorupție nr. 72/P/2008 din 17 octombrie 2011, înregistrat la

Tribunalul Argeș la 19 octombrie 2011 sub nr. 4938/109/2011 și strămutat la

Tribunalul Dâmbovița, unde a fost înregistrat la data de 7 martie 2012, urmare

Sentinței nr. 260 din 20 februarie 2012 pronunțată de către Înalta Curte de

Casație și Justiție în Dosarul nr. 9261/1/2011, s-a pus în mișcare acțiunea

penală și au fost trimiși în judecată S.A., cercetat sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 5

alin. (1), art. 6, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și

completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

anterior și a celei prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu

modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

anterior; A.M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.

255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7 alin.

(2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și P.D.E., cercetată sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 12

lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților S.S., pentru săvârșirea

infracțiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26

raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior, art. 5 alin. (1), art. 6 și

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior, U.M.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută

de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior, rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din

Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.

anterior, rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr.

78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior și S.A., pentru

săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen. anterior, rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior,

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen. anterior.

Totodată, s-a dispus

disjungerea urmăririi penale, constituirea unui nou dosar și continuarea

urmăririi penale față de S.A. pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută și

pedepsită de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, raportat la art. 7

alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în actul

de sesizare a instanței că, la data de 23 iunie 2008, ofițeri de poliție

judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial

Pitești s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul S.A., comisar

șef al Gărzii Financiare - Secția Argeș, a primit de la A.M. - director

economic în cadrul SC V. SRL Topoloveni, județul Argeș, actualmente SC M.I.I.

SRL Topoloveni, suma de 28 milioane ROL, cu titlu de mită, pentru a nu își

îndeplini atribuțiile de serviciu sau să și le îndeplinească în mod

necorespunzător.

Prin urmare, prin

Rezoluția din 7 mai 2010, întocmită în Dosarul nr. 72/P/2008, s-a dispus

începerea urmăririi penale împotriva numiților S.A., sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 254 alin. (2) C. pen. anterior

rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior; art. 254 alin. (2) C. pen. anterior rap. la art. 5 alin. (1), art. 6

și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; art. 255 alin. (1) C. pen. anterior

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 12 lit. b) din

Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior; A.M.,

sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 255 alin.

(1) C. pen. anterior rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din

Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen. anterior; U.M.A., sub aspectul comiterii infracțiunilor

prevăzute și pedepsite de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 5

alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările

ulterioare, și art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 5 alin.

(1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33

lit. a) C. pen. anterior și P.D.E., sub aspectul comiterii infracțiunii

prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 12 lit. b) din

Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, prin

Ordonanța din 18 octombrie 2010, s-a dispus extinderea cercetărilor și

începerea urmăririi penale față de S.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii

de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art.

26 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 5 alin. (1), art. 6

și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior.

S-a arătat că, în

perioada ianuarie 2007 - ianuarie 2009, învinuitul S.A., în calitate de comisar

șef al Gărzii Financiare - Secția Argeș, a primit de la învinuitul A.M., în

calitate de reprezentat al SC V. SRL Topoloveni, cu titlu de mită, suma de

29.988 RON, sub forma unor contracte de prestări servicii - consultanță

încheiate de societatea menționată cu SC S.G. SRL Pitești, administrată de

S.A.A., soția învinuitului S.A., pentru ca reprezentanții societății să

beneficieze de protecția activităților ilicite, protecție asigurată de acesta

din urmă în calitatea avută.

Procurorul a arătat

că, practic, suma de bani era remisă pentru ca societatea să fie încunoștințată

de actele de control care urmau a se efectua și să nu fie sancționată pentru

încălcările normelor legale în domeniul financiar fiscal, dar și că nu se

impunea plata acestei sume, cu titlu de consultanță, având în vedere că

societatea avea organizat compartiment de evidență financiar-contabilă în care

lucrau 4 persoane.

S-a menționat că din

înregistrările convorbirilor telefonice efectuate în cauză a rezultat că

reprezentanții SC V. SRL Topoloveni discutau numai cu învinuitul S.A. legat de

controalele efectuate de subordonații acestuia și niciodată nu au discutat cu

S.A.A. legat de așa-zisele activități de consultanță prestate de către aceasta.

În ceea ce privește

societatea S.G. SRL Pitești, având ca obiect principal de activitate

"activități de consultanță pentru afaceri și management", s-a reținut

că a fost înființată de învinuitul S.A., prin intermediul soției sale, S.A.A.,

imediat după numirea sa la conducerea Gărzii Financiare - Secția Argeș, iar

prin intermediul societății se primea, în mod indirect, mită de către

funcționarul public S.A., prin intermediul unor contracte de consultanță

încheiate de așa-zisele societăți consiliate de către soția sa, printre clienți

numărându-se și SC V. SRL Topoloveni, care, în perioada 26 februarie 2007 - 2

februarie 2009, a plătit societății de consultanță suma de 29.988 RON, pe bază

de facturi, dar numai 10 din cele 23 au fost însoțite de rapoarte de lucru.

În cauză s-a dispus

efectuarea unui raport de constatare de către specialistul D.N.A., care a

concluzionat că, din cele 23 de facturi de prestări servicii, în contrapartidă,

au fost întocmite doar 10 rapoarte de lucru, pentru lunile ianuarie, aprilie și

octombrie 2007, ianuarie, aprilie, iulie și octombrie 2008 și ianuarie și

aprilie 2009, că cele 10 rapoarte conțin numai date generale, fără niciun fel

de personalizare referitoare la situația existentă în rulajele sau soldurile

conturilor contabile ale SC V. SRL, aferente perioadei la care se referă, că

acestea sunt tip "șablon", cu caracter general-universal, valabil în

cazul oricărei societăți comerciale, fără a exista niciun fel de element care

să certifice că aceste rapoarte fac trimitere la situația efectivă existentă la

societatea SC V. SRL Topoloveni.

De asemenea, actul de

constatare reține că în raportul de lucru din luna aprilie 2007 s-a menționat

acordarea consultanței cu privire la întocmirea bilanțului contabil la 30 iunie

2007 și a contului de profit și pierdere la semestrul 1/2007, în timp ce în

raportul din ianuarie 2007 s-a menționat că au fost analizate rezultatele

economico-financiare la 31 martie 2007, aspecte imposibil de realizat în

practică sub raportul logicii temporale a derulării activităților, în timp ce

rapoartele din aprilie 2007 și octombrie 2007 sunt identice, operațiunile fiind

consemnate doar într-o ordine diferită, iar raportul aferent lunii aprilie 2008

conține operațiuni consemnate și în raportul de lucru aferent aceleiași luni

privind societatea M. SRL.

Totodată, se

precizează că, în rapoartele de lucru întocmite, s-a consemnat că ar fi fost

verificate și declarațiile de impozite și taxe, ceea ce nu se poate justifica

nici măcar din punct de vedere pur formal, deoarece verificarea declarațiilor

de impozite și taxe reprezintă obiect al consultanței fiscale, iar SC S.G. SRL

nu figurează ca societate autorizată de Camera Consultanților Fiscali să presteze

activitate de consultanță în domeniul fiscal.

Mai mult, s-a reținut

că SC V. SRL Topoloveni a avut organizat în perioada 2007 - 2009 compartiment

intern de contabilitate, constituit din 4 persoane angajate și nu avea

încheiate alte contracte de consultanță economică-financiară, consultanță

fiscală și analiză financiară.

S-a mai reținut în

actul de sesizare a instanței că, din verificările efectuate, s-a stabilit că,

în perioada 2007 - 2009, comisarii Gărzii Financiare - Secția Argeș au efectuat

un număr de 4 controale la SC V. SRL Topoloveni, în zilele de 31 ianuarie 2007,

11 august 2008, 16 octombrie 2008 și 24 februarie 2009, ocazie cu care au fost

întocmite numai 2 procese-verbale de constatare a contravenției, în urma cărora

au fost aplicate fie o sancțiune modică de 1000 RON, fie s-au întocmit note

unilaterale, cum a fost cazul controlului efectuat la 16 octombrie 2008, fie

note de constatare în urma controlului din 24 februarie 2009.

S-a concluzionat că

din probele administrate rezultă indubitabil că reprezentanții SC V. SRL

Topoloveni "își cumpărau liniștea" din partea organelor de control

ale Gărzii Financiare prin plata mitei sub forma contractelor de consultanță

către comisarul șef al Gărzii Financiare, învinuitul S.A.

A fost redată

convorbirea interceptată la data de 23 aprilie 2008, ora 08:59, în baza

autorizației nr. 25/2008 emisă de Tribunalul Argeș, purtată între învinuitul

S.S., reprezentant al SC V. SRL Topoloveni și un alt angajat al societății,

precizându-se că interlocutorul lui S.S. este învinuitul A.M., care a și

recunoscut remiterea sumei de bani, dar numai pentru contractul de consultanță

încheiat cu SC S.G. SRL Pitești și a arătat că pachetul la care se făcea

referire în convorbire reprezenta o mostră de conserve, care urma a fi dată numitei

S.A.A., dar și că l-a contactat telefonic pe învinuitul S.A., în legătură cu un

control efectuat de comisari ai Gărzii Financiare la data de 11 august 2008 la

sediul SC V. SRL Topoloveni, iar când l-a încunoștințat pe S.A. despre control

spunându-i că sunt probleme, funcționarul public i-a dat de înțeles că va

rezolva situația.

S-a reținut că din

cuprinsul convorbirii rezultă că, deși era un control inopinat, învinuitul S.A.

i-a precizat celuilalt învinuit care este obiectul controlului și i-a spus să

nu-și facă niciun fel de probleme, învinuitul A.M. răspunzându-i că își va

onora obligația, folosind cuvintele "să fac și eu bilanțul".

S-a mai arătat că, în

continuare, învinuitul S.A. l-a contactat pe martorul M.V., adjunctul său, și

i-a cerut să-i spună care sunt comisarii care efectuează controlul și despre ce

este vorba, convorbire redată, de asemenea.

S-a precizat că din

actele de urmărire penală a rezultat indubitabil că suma de 29.988 RON

reprezintă mita primită de către învinuitul S.A. de la învinuitul A.M.,

reprezentant al SC V. SRL Topoloveni, pentru ca funcționarul public S.A. să

protejeze activitățile ilicite derulate de societate, dar și că toate

contractele de prestări servicii erau semnate la rubrica "prestator"

de către S.A.A. pentru SC S.G. SRL, iar ulterior erau remise societăților ale

căror interese se impunea a fi protejate, cu semnătura acesteia, scanată sau

xeroxată.

Mai mult, s-a

precizat că rapoartele de lucru întocmite pentru SC V. SRL Topoloveni sunt

aproximativ identice, neavând niciun element de particularitate legat de

activitatea societății, fiind reluate elemente și nu justificau efectuarea unei

plăți către SC S.G. SRL Pitești, suma plătită constituind obiectul

infracțiunilor de corupție, respectiv de luare și dare de mită.

Cu privire la

infracțiunea de furnizare de informații care nu sunt destinate publicității,

prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, săvârșită de către

învinuitul S.A. sub forma autoratului și de învinuita P.D.E. sub forma

complicității, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că învinuitul S.A.,

în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare - Secția Argeș și de președinte

al Comisiei de examinare pentru examenul organizat în luna decembrie 2008 în

vederea ocupării funcțiilor de comisar debutant în cadrul Gărzii Financiare -

Secția Argeș, a furnizat, fără drept, subiectele pentru examen învinuitei

P.D.E., informații care nu erau destinate publicității, astfel încât aceasta a

promovat examenul și a fost numită comisar debutant în cadrul Gărzii Financiare

- Secția Argeș.

S-a arătat că, la

data de 8 octombrie 2008, Garda Financiară - Comisariatul General a comunicat

Gărzii Financiare - Secția Argeș, avizul favorabil de scoatere la concurs a 2

posturi vacante de comisar clasa I - grad profesional debutant și un post de

referent clasa a II-a, grad profesional principal, treapta 3, ca urmare a

solicitării formulate de cea din urmă cu Adresa din 6 octombrie 2008.

Totodată, Agenția

Națională a Funcționarilor Publici a avizat favorabil, prin Adresa din 4

noiembrie 2008, organizarea concursului pentru ocuparea celor două funcții

vacante și, în baza Ordinului nr. 11406 din 3 noiembrie 2008, a aprobat

participarea numitei D.A. în calitate de reprezentant al agenției în comisia de

concurs pentru concursul care urma să se desfășoare în intervalul 10 - 12

decembrie 2008, dar și a numitei V.M., consilier în cadrul A.N.F.P., în comisia

de soluționare a contestațiilor.

Garda Financiară

Argeș a solicitat, cu Adresa din 6 noiembrie 2008, Regiei Autonome M. Of.

publicarea anunțului privind organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor

publice vacante de comisar debutant și referent principal în cadrul Gărzii

Financiare - Secția Argeș, care s-a realizat în M. Of. nr. 626/07.11.2008, iar

prin Decizia nr. 93/AG din 25 noiembrie 2008 a desemnat comisia de concurs

pentru examenul care trebuia să se desfășoare la data de 10 decembrie 2008 -

proba scrisă, iar la data de 12 decembrie 2008 - proba interviului, comisie din

care a făcut parte învinuitul S.A., în calitate de președinte al comisiei, S.M.

- comisar superior în cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General și D.A.,

șef birou în cadrul A.N.F.P., ambii în calitate de membri, iar A.D., expert în

cadrul Gărzii Financiare - Secția Argeș, ca secretar al comisiei.

Prin Decizia nr.

94/AG din 25 noiembrie 2008 s-a desemnat și comisia de soluționare a

contestațiilor, în componența căreia au intrat: în calitate de președinte,

comisarul șef adjunct M.V., iar ca membrii, comisar superior M.L. și V.M.,

consilier în cadrul A.N.F.P.

S-a reținut de către

procuror că întrucât fiul învinuitului S.A. urma să susțină concursul pentru

obținerea titlului de doctor la Universitatea L.B. din Sibiu, conducător de

doctorat fiind învinuitul U.M.A., învinuitul S.A. s-a simțit obligat, la rândul

său, să efectueze o contraprestație, și anume, pe căi oculte, să o sprijine pe

învinuita P.E.D. să promoveze examenul organizat la Garda Financiară și să

obțină postul de comisar debutant, în condițiile în care, la data de 1

noiembrie 2008, între Universitatea L.B. și S.F.B., respectiv profesorul

universitar doctor U.M.A., a fost încheiat contractul de studii universitare de

doctorat pentru doctoranzii cu frecvență, cu bursă finanțată din cadrul POSDRU,

contract în care învinuitul S.A. avea calitatea de girant și potrivit căruia

doctorandul avea dreptul la bursă lunară, pe o perioadă de 36 de luni, începând

cu data de 1 noiembrie 2008 și dreptul la bursă pentru perioada în care efectua

stagiul în străinătate.

S-a arătat că, având

în vedere că pentru ocuparea postului de comisar inițial se cerea ca persoanele

candidate să aibă vechime în muncă, întrucât conducerea centrală a Gărzii nu

acceptase ca postul să fie de comisar debutant, învinuitul S.A. și-a oferit

disponibilitatea să o sprijine pe învinuita P.D.E., procurându-i o adeverință

falsificată din care să rezulte că ar avea vechime în muncă, sens în care a

fost redată convorbirea înregistrată la data de 18 septembrie 2008, ora 17:32,

după cum a fost redată și o altă convorbire telefonică a învinuitului S.A. cu

profesorul U.M.A., în care îi solicita acestuia să o înștiințeze pe învinuita

P.E.D. să se deplaseze pentru a avea o discuție cu el.

Ulterior înștiințării

făcute de către învinuitul U.M.A., că fiul lui S.A. este doctorand cu bursă,

învinuitul S.A. a avut o nouă discuție telefonică cu profesorul U.M.A., redată,

de asemenea, convorbire în legătură cu care se reține că învinuitul S.A. i-a

spus celuilalt învinuit că va rezolva problema cu P.E.D. privind ocuparea de

către aceasta a postului de comisar la Garda Financiară - Secția Argeș, pentru

ca, la data de 8 noiembrie 2008, să-i comunice faptul că a venit aprobarea

privind derularea examenului și că urmează să-și respecte înțelegerea avută cu

acesta, fiind redată, în acest sens, convorbirea telefonică dintre cei doi.

S-a reținut de către

procuror și faptul că, din convorbirile telefonice purtate de învinuitul S.A.,

redate și ele, rezultă că, ulterior, acesta a făcut verificări în legătură cu

membrii comisiei care vor fi desemnați pentru examenul din luna decembrie 2008,

cerând relații de la un amic al său din cadrul structurii centrale a Gărzii

Financiare.

De asemenea, s-a

arătat că, la data de 25 noiembrie 2008, învinuita P.E.D. discută cu un

interlocutor, care îi sugerează să-i solicite lui S.A. să-i furnizeze

subiectele de examen, care, de altfel, ar fi fost furnizate la data de 9

decembrie 2008, prin intermediul conducătorului auto P.V., angajat al Gărzii

Financiare Argeș.

Învinuita a discutat

și cu actualul soț, căruia i-a relatat că ar fi primit "mai în

amănunt" subiectele pentru examenul organizat în cursul lunii decembrie

2008, iar după susținerea probei scrise, la data de 10 decembrie 2008, a

discutat din nou cu acesta și i-a relatat despre modalitatea de desfășurare a

examenului, bărbatul întrebând-o dacă subiectele au fost cele furnizate de

către învinuitul S.A., fapt confirmat de către ea, aceasta discutând și cu un

alt membru al familiei, care i-a cerut să încunoștințeze și pe membrii familiei

U.M.A., dar și cu mama sa, care a întrebat-o dacă a făcut semnul pe lucrare

pentru ca învinuitul S.A. să știe care este lucrarea sa.

S-a reținut în

rechizitoriu că, deși ar fi trebuit să existe două variante de subiecte pentru

examenul din sesiunea decembrie 2008, în realitate a fost întocmită o singură

variantă, introdusă în două plicuri închise, creându-se aparența existenței a

două variante de subiecte, că, în realitate, subiectele au fost concepute de

învinuitul S.A., iar ceilalți membri ai comisiei au semnat filele ce consemnau

subiectele, în acest fel explicându-se și faptul că acesta s-a interesat în

legătură cu membrii comisiei de examinare și a fost asigurat de interlocutor că

"nici nu-și bagă nasul".

Ulterior promovării

examenului la data de 11 decembrie 2008, învinuita P.E.D. discută cu soțul său

P.F.A., dar și cu învinuitul U.M.A., care, la rândul său, discută la data de 13

decembrie 2008 cu o persoană de sex masculin despre "succesul"

învinuitei.

S-a apreciat că, din

probele administrate, rezultă că învinuitul S.A., în calitatea deținută, a

folosit atât în mod direct, cât și indirect, informații care nu sunt destinate

publicității și a permis accesul unor persoane neautorizate la aceste

informații, furnizând, practic, subiectele pentru examen învinuitei P.D.E.,

căreia i-a creat un avantaj nemeritat la concursul organizat în sesiunea

decembrie 2008 la Garda Financiară - Secția Argeș.

S-a reținut de către

procuror că, practic, în acest mod, învinuitul S.A. "își plătea o

datorie" către învinuitul U.M.A., care se află în relații de rudenie cu

învinuita P.D.E., care a folosit informații care nu erau destinate

publicității, fiind certă înțelegerea frauduloasă între aceasta și învinuitul

S.A.

S-a apreciat că fapta

învinuitului S.A. care, în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare -

Secția Argeș, a primit, în perioada ianuarie 2007 - ianuarie 2009, suma de

29.988 RON de la învinuitul A.M., reprezentant al SC V. SRL Topoloveni, pentru

ca, în calitatea avută, să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu sau să

și le îndeplinească în mod necorespunzător, respectiv să asigure protecția

activităților economice ilicite derulate de societatea anterior menționată,

respectiv să-i încunoștințeze pe reprezentanții acestei societăți cu privire la

acțiunile de control ori să influențeze actele de control întocmite de

subordonații săi, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare

de mită, săvârșită în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 254

alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

De asemenea, s-a

reținut că fapta aceluiași învinuit care, în calitate de comisar șef al Gărzii

Financiare - Secția Argeș, respectiv președinte al comisiei de examinare pentru

examenul organizat în cursul lunii decembrie 2008, a furnizat, fără drept,

subiectele pentru concurs învinuitei P.D.E., întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 12 lit. b) din Legea nr.

78/2000.

S-a apreciat că fapta

învinuitului A.M. de a remite suma de 29.988 RON învinuitului S.A. întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, săvârșită în formă

continuată, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen.

anterior raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr.

78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Cu privire la P.D.E.,

s-a apreciat că fapta acesteia care, în calitate de beneficiar al informațiilor

nepublice furnizate de învinuitul S.A., l-a ajutat și sprijinit pe acesta și a

beneficiat de activitatea infracțională a învinuitului, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen.

anterior raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prin Ordonanța din 9

februarie 2011 s-a dispus instituirea sechestrului penal asupra bunurilor

mobile și imobile aparținând învinuiților S.A., A.M. și S.S., până la

concurența sumei de 29.988 RON.

Învinuitul A.M. a pus

la dispoziția organelor de urmărire penală, la data de 21 februarie 2011,

dovada consemnării la C.B. - Sucursala Pitești a sumei menționate, predând și

originalul recipisei de consemnare din 18 februarie 2011 și chitanța din 18

februarie 2011.

Referitor la

celelalte soluții dispuse în cauză, s-a reținut că, prin Rezoluția nr.

72/P/2008 din 7 mai 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale față de S.A.,

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și dare de mită, iar

față de învinuitul U.M.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare și

dare de mită, constând în aceea că, în baza unei înțelegeri anterioare, au

convenit ca S.A., în calitate de șef al Gărzii Financiare - Secția Argeș, să o

sprijine pe învinuita P.D.E. să promoveze examenul pentru ocuparea unui post de

comisar debutant, prin comunicarea subiectelor de concurs, iar în schimbul

acestui serviciu, învinuitul U.M.A., rudă cu aceasta, în calitate de profesor

universitar doctor în cadrul Universității L.B. din Sibiu și conducător de

doctorat, să-l ajute pe S.F.B., fiul învinuitului S.A., să promoveze examenul

de doctorat și să obțină o bursă de studii.

S-a reținut că din

actele de urmărire penală a rezultat că nu există o legătură de cauzalitate

între cele două contraprestații și nu a existat intenția directă ca latură

subiectivă a infracțiunilor de luare și dare de mită, dispunându-se, prin

urmare, scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților S.A. și U.M.A. cu

privire la aceste fapte.

În ceea ce îl

privește pe învinuitul S.S., s-a reținut că din actele de urmărire penală nu

rezultă în mod indubitabil că ar fi înlesnit sau sprijinit săvârșirea

infracțiunii de dare de mită de către învinuitul A.M. și, nefiind întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a început urmărirea

penală, lipsind latura obiectivă specifică infracțiunii de complicitate la dare

de mită, s-a dispus și scoaterea acestuia de sub urmărire penală.

S-a apreciat că se

impune disjungerea cercetărilor și constituirea unui nou dosar în vederea

continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită

față de reprezentanții societăților care au plătit sume de bani pe așa-zise

contracte de consultanță în mod indirect față de S.A., față de care urmează să

fie continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de

mită.

S-au enumerat de către

procuror probele și mijloacele de probă avute în vedere la stabilirea situației

de fapt, aflate în cele 6 volume de urmărire penală.

S-a reținut că

învinuitului S.A. i s-a adus la cunoștință începerea urmăririi penale la data

de 21 mai 2010, când a refuzat să semneze procesul-verbal de luare la

cunoștință a învinuirii și a refuzat să dea o declarație în legătură cu

învinuirile aduse, iar la prezentarea materialului de urmărire penală, a

declarat că nu a intervenit niciodată la subordonații săi care au efectuat

controale la SC V. SRL Topoloveni și nu a discutat vreodată cu învinuitul A.M.

în legătură cu aceste controale, declarându-se nevinovat în legătură cu

învinuirile ce i se aduc, precizând că, pentru prestațiile efectuate de către

SC S.G. SRL Pitești în contul SC V. SRL Topoloveni, plățile nu au fost

efectuate prin intermediul său sau direct către el, dar și că nu a furnizat

niciodată subiectele pentru concurs învinuitei P.E.D., între el și învinuitul

U.M.A. neexistând vreo înțelegere pentru a-și face servicii reciproce legate de

promovarea examenului pentru școala doctorală de către S.F.B., respectiv

promovarea examenului pentru obținerea postului de comisar debutant de către

P.E.D.

Rezoluția de începere

a urmăririi penale a fost adusă la cunoștință și învinuitului A.M. la data de

20 mai 2010, ocazie cu care a arătat că își menține declarația dată în faza

actelor premergătoare și își rezervă dreptul de a nu mai da nicio declarație,

aspect asupra căruia a revenit la data de 23 septembrie 2010 când, în prezența

apărătorului ales, a precizat că nu recunoaște învinuirea reținută în sarcina

sa și că nu i-a dat niciodată învinuitului S.A. vreo sumă de bani.

Învinuita P.D.E. a

luat cunoștință de conținutul rezoluției de începere a urmăririi penale la data

de 20 mai 2010, când a precizat că își menține declarația dată în faza actelor

premergătoare și nu dorește să facă altă declarație.

După înregistrarea

dosarului la Tribunalul Dâmbovița, în ședința publică din 11 mai 2011, s-a pus

în discuție, conform disp. art. 300 alin. (1) C. proc. pen. anterior,

regularitatea actului de sesizare, ocazie cu care inculpatul S.A., prin

apărător, a invocat două excepții, apreciind că actul de sesizare nu a fost

întocmit corespunzător, solicitând ca, în conformitate cu disp. art. 300

coroborat cu art. 332 C. proc. pen. anterior, să se constate neregularitatea

sesizării instanței și să se dispună trimiterea cauzei la procuror, menționând

că, în sarcina sa, sunt reținute două fapte, pentru cea prevăzută de art. 12

din Legea nr. 78/2000 lipsind sesizarea organului de urmărire penală, prin

procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 23 iunie 2008 organele de

cercetare sesizându-se numai pentru fapta de luare de mită, iar ulterior, s-a

început urmărirea penală pentru două infracțiuni distincte, fără legătură una

cu cealaltă.

S-a mai arătat că cel

de-al doilea motiv de nulitate vizează modul de autosesizare a organelor de

urmărire penală, modificările existente în procesul-verbal încheiat la 23 iunie

2008, inexistența suportului pe care a fost stocată convorbirea aflată la baza

acestui act și inexistența autorizației necesare interceptării.

Totodată, inculpatul

A.M., prin apărător, a solicitat, în baza art. 300 și art. 332 C. proc. pen.

anterior, trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș,

competent să investigheze cauza, care privește o infracțiune de înșelăciune și

nu de luare de mită, iar în ceea ce o privește pe inculpata P.E.D., a arătat că

lipsește procesul-verbal de extindere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din

18 mai 2012 au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de restituire a cauzei

la parchet și, ca neîntemeiate, nulitățile invocate de către inculpații S.A. și

A.M., prin apărători, constatându-se regularitatea actului de sesizare.

În ședința publică

din 28 septembrie 2012, s-a procedat la ascultarea inculpaților S.A. și A.M.,

după ce li s-au adus la cunoștință prevederile art. 320

1

C. proc.

pen. anterior și au arătat că nu înțeleg să beneficieze de acestea, fiind de

acord să dea o declarație în condițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

anterior.

Cu aceeași ocazie,

inculpata P.D.E. a arătat că își rezervă dreptul la tăcere, înțelegând să nu

dea nicio declarație în cauză, menținând-o pe cea dată în faza actelor

premergătoare, fiind corespunzătoare adevărului și nemaiavând nimic de adăugat.

Inculpatul S.A. a

arătat că, pe parcursul urmăririi penale, și-a rezervat dreptul la tăcere,

fiind indignat de modul în care a fost inculpat și a precizat că nu recunoaște

învinuirile care i se aduc.

A menționat că a fost

numit comisar șef la Garda Financiară în anul 2001, funcție deținută până în

anul 2009, desfășurându-și activitatea cu corectitudine, că nu cunoaște data

înființării societății de consultanță de către soția sa, dar ținând seama de

numele avut, este posibil ca anul înființării să fie 2002, că obiectul de

activitate al societății este de audit financiar, consultanță financiară și

evidență contabilă, în condițiile în care, anterior înființării societății,

soția sa își desfășurase activitatea ca inspector de specialitate în cadrul

D.G.F.P. Argeș, iar firma a înființat-o după pensionare, el necunoscând

societățile cu care a derulat contracte de consultanță.

Inculpatul a precizat

că, în timpul anchetei, a aflat de derularea contractului cu SC V. SRL Topoloveni,

dar și că pe A.M. îl cunoaște de foarte mult timp, ca urmare a activității

desfășurate.

A arătat că, potrivit

atribuțiilor Gărzii Financiare și tematicii înaintate de către Comisariatul

General, organiza controale tematice la societățile din Argeș, controalele

fiind inopinate și stabilite cu aprobarea sa de către comisarul șef adjunct și

comisarul șef de divizie.

Garda Financiară avea

calitatea și obligația de a verifica importurile efectuate de către societăți,

iar societatea V. SRL Topoloveni efectua astfel de importuri, motiv pentru

care, în perioada 2007 - 2008, au fost efectuate patru controale la aceasta,

despre care a aflat din studiul dosarului.

Controalele se

efectuau de către o echipă formată din doi comisari, numiți de șefii de divizie

sau comisarul șef adjunct, în fiecare dimineață el aprobând, la ședința

operativă, "răspândirile în teritoriu".

A menționat că, în

legătură cu unul dintre controalele efectuate la SC V. SRL Topoloveni, a fost

sunat de către A.M., așa cum a fost sunat și de alți agenți economici, față de

calitatea deținută, iar demersul făcut comisarului adjunct în legătură cu

controlul efectuat la acea societate nu era unul anormal, trebuind să știe în

permanență obiectul controlului și echipele plecate în teren.

De la societatea în

cauză a primit felicitări cu ocazia sărbătorilor sau câte o agendă ori mostre

de conserve, fără a primi bani, direct sau indirect, cei la care se face

referire în rechizitoriu fiind banii virați de societate, prin bancă, firmei

soției sale, pentru care firma a plătit impozite și taxe.

Inculpatul a precizat

că în discuțiile purtate între A.M. și un reprezentant al SC V. SRL Topoloveni

nu era vorba de el, ci, eventual, de soția sa, iar dacă se vorbea de "ăla

de la Gardă", nu se știe exact dacă era vorba de el, în convorbire

pomenindu-se și alte instituții, cum ar fi I.T.M., precum și că nu a avut

niciodată întâlniri directe cu A.M. și nu a discutat cu acesta referitor la

alte controale ale Gărzii sau privitor la contractul încheiat de societatea sa

cu firma soției, iar acesta nu i-a cerut să îi protejeze societatea în schimbul

încheierii acestui contract de consultanță și, de altfel, contractul nici nu ar

fi putut fi considerat un mijloc prin care el să fi asigurat protecție SC V.

SRL Topoloveni.

A arătat și faptul că

nu a avut niciodată discuții cu subalternii în legătură cu controalele

efectuate la această societate și nici nu ar fi putut face acest lucru, în

condițiile în care comisarii care au efectuat controlul au fost dați afară de

el cu ocazia unei restructurări, revenind în sistem în urma hotărârilor

instanțelor și nici nu a înștiințat pe nimeni din conducerea societății

respective în legătură cu controalele care urmau a se efectua la societate, dar

și că sancțiunile aplicate nu erau modice, așa cum s-a reținut în dosar, una

dintre ele fiind chiar cea maximă prevăzută de O.G. nr. 77/1999, sancțiunile

fiind stabilite de comisarii care făceau parte din echipa de control și

nicidecum de comisarul șef.

Inculpatul a arătat

și faptul că are un băiat care a absolvit A.S..E București, în prezent

doctorand al Universității L.B. din Sibiu, sub conducerea profesorului U.M.A.,

profesor care a fost referent în cadrul comisiei în fața căreia și-a susținut

și el teza de doctorat la A.S.E. București în anul 2005 - 2006, că în timpul

întâlnirilor avute cu profesorul, acesta i-a comunicat că la unul dintre

examenele pe care le organizează Garda Financiară va participa și o cunoștință

a sa, informații dobândite însă după data înscrierii la examen.

A arătat că în lunile

iunie, iulie ori august 2008, a primit o adresă de la Garda Centrală privind

organizarea unui concurs de comisar debutant, în urma căreia a demarat

acțiunile premergătoare pentru organizarea concursului, A.N.A.F. comunicându-i

însă că o perioadă nu mai pot fi desfășurate astfel de concursuri.

În convorbirile

telefonice avute cu profesorul, legate de nepoata sa, i-a spus că "fata să

învețe ca la carte", întrucât va fi un examen exigent, fără a-i promite că

o va ajuta în vreun fel, mai ales că examenul s-a desfășurat cu o comisie de

examinare formată dintr-un reprezentat al Gărzii Centrale și un reprezentant al

funcționarilor publici, el având calitatea de președinte, iar subiectele au

fost concepute în dimineața examenului.

Inculpatul a arătat

și faptul că Garda Financiară Argeș avea aprobat prin programul de resurse

umane al Gărzii Centrale un post de debutant, pentru care nu era necesară o

vechime în muncă, neamintindu-și motivele pentru care a discutat cu profesorul

U.M.A. în vederea obținerii unei adeverințe privitoare la un loc de muncă, mai

ales că P.E.D. a îndeplinit toate condițiile pentru a participa la examen,

dosarul său fiind selectat în acest sens.

A precizat că

profesorul U.M.A. nu i-a cerut niciodată să-i dea subiectele nepoatei sale ori

să o ajute în vreun mod și nici el nu s-a oferit în acest sens, purtând

discuții cu toți candidații, la momentul selecției dosarelor, referitoare la

bibliografia destul de vastă, mai ales că perioada în care s-au desfășurat

procedurile de examinare a fost destul de lungă.

De asemenea, a arătat

că a discutat separat și cu P.E.D. și întrucât și alți candidați, dar și

aceasta, i-au solicitat să le dea cărți din bibliografie, a fost de acord să-i

dea fetei Codul fiscal, pe care i l-a înaintat prin intermediul șoferului său,

P.V.

Referitor la membrii

comisiei de examinare, a precizat că nu el a fost cel care i-a stabilit, ci

instituțiile din care respectivii făceau parte, iar demersurile făcute pentru a

afla componența comisiei s-au realizat în vederea asigurării cazării acestora.

Subiectele pentru

examen au fost concepute în dimineața acelei zile, când au fost formulate două

variante, introduse în plicuri sigilate, la momentul formulării subiectelor

stabilindu-se și punctajul pentru fiecare dintre ele, comisia fiind cea care a

corectat lucrările, arătând și că subiectele au fost discutate de toți membrii

comisiei.

Cu P.E.D. nu a

discutat nimic în legătură cu modul în care urma să se desfășoare examenul sau

cu modul de redactare a subiectelor, menționând că lucrările se păstrează o

perioadă de timp de către secretarul comisiei.

A apreciat că P.E.D.

a fost foarte bine pregătită, terminând A.S.E. București cu nota 9.90, putând

ocupa oricând un astfel de post, dar și că nu a avantajat-o în niciun fel la

examenul susținut, ulterior angajării aceasta integrându-se ușor în colectiv și

desfășurându-și activitatea în condiții foarte bune.

Inculpatul A.M. a

arătat și el în depoziția dată că nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute în

sarcina sa, că a fost directorul economic al SC V. SRL Topoloveni, actualmente

M.I.I. SRL Topoloveni, societate înființată în anul 2002 prin privatizarea SC

V.A., intrată în lichidare judiciară, societate în care avusese, de asemenea,

calitatea de director economic, societatea având ca obiect de activitate prelucrarea

și industrializarea legumelor și fructelor, dar și a produselor congelate din

carne, sosuri, oțet și condimente.

A arătat că

societatea are 100 de angajați, acționarul principal, care este și

administratorul societății, fiind M.A., al cărui consilier este S.S., că

societatea are un birou financiar contabil format inițial din 3 persoane, în

prezent fiind 4 angajați și că, în calitate de director economic, a încheiat

contractul cu SC S.G. SRL Pitești, care avea ca obiect consultanță în afaceri și

management, în condițiile în care, după anul 2005, acționarii au propus

dezvoltarea societății printr-o investiție de circa 3 milioane și jumătate de

euro, care presupunea relații cu personal extern și cu banca, dar nici el și

nici ceilalți angajați nu aveau studii superioare, astfel încât administratorii

au hotărât că era necesar un contract de consultanță în legătură cu legislația

și partea financiar-contabilă, raportat și la multitudinea modificărilor

legislative din acea perioadă.

A ales firma de

consultanță cunoscând-o pe doamna S.A.A., care lucrase în domeniul finanțelor,

fiind expert contabil, societatea de consultanță urmând să transmită informații

pe orice cale - telefonic, e-mail sau în scris -, iar la momentul solicitării

expertul trebuia să se deplaseze la societate și să ofere informații

referitoare la contabilitatea și rezultatele societății, managementul acesteia

și măsurile care trebuiau luate.

Deși inițial

contractul a fost încheiat pe o perioadă de 1 an, cum niciuna dintre părți nu a

reziliat contractul, acesta s-a derulat în continuare, iar pe parcursul

existenței acestuia, doamna S.A.A. le-a comunicat noutățile apărute în domeniu,

prezentându-se la societate și purtând discuții cu colegii, în legătură cu

problemele constatate. Au convenit ca aceasta să încheie rapoarte, de regulă

trimestrial, cu privire la situația financiară a societății, la volumul

vânzărilor, la importuri și în general la toată activitatea societății,

onorariul fiind plătit prin ordin de plată, în baza facturilor emise lunar de

societate.

A apreciat că

încheierea contractului de consultanță a fost benefică pentru societate, mai

ales că raportările au fost întocmite corespunzător și nu au existat probleme

cu finanțele publice, iar societatea și-a dezvoltat obiectul de activitate.

Inculpatul a precizat

că au existat 4 sau 5 controale efectuate de Garda Financiară în acea perioadă,

fără ca el să solicite ajutorul șefului Gărzii Financiare, că telefonul dat lui

S.A., la data de 11 august 2008, a fost în contextul în care tematica

controlului era legată de importuri, iar el aprecia că declarațiile date

fuseseră întocmite conform legii, neînțelegând obiectul controlului, dorind

astfel să se edifice, dar și că, urmare efectuării lui, nu au fost aplicate

sancțiuni, neconstatându-se nereguli, în principal datorită consilierii

acordate de doamna S.A.A., care a făcut ca documentele să fie întocmite

corespunzător.

A arătat că la

celelalte controale ale Gărzii au fost aplicate sancțiuni, unele chiar de 50

milioane lei vechi, pe care le-a apreciat ca fiind corect aplicate și referitor

la care nu a cerut ajutorul lui S.A.

A recunoscut

efectuarea unei convorbiri la data de 23 aprilie 2008 cu angajatul societății,

S.S., în care a discutat despre doamna S.A.A., căreia nu-i mai plătiseră

facturile și aceasta insista să se efectueze plata, care se realiza prin ordin

de plată și niciodată cu bani lichizi, astfel încât referirea la suma de 28

milioane era în legătură cu plata facturilor și nu se referea la inculpatul

S.A.

Inculpatul A.M. a mai

arătat că, în anul 2009, urmare neplății facturilor, a încetat contractul de

consultanță, dar ulterior ieșirii din criza financiară, societatea a încheiat

un alt contract de consultanță cu o societate care întocmește raportările către

finanțele publice, dar și că, urmare lipsei personalului cu studii superioare

la biroul financiar-contabil, societatea a făcut demersuri în vederea angajării

unor persoane calificate, inclusiv prin emiterea unor anunțuri în presă ori la

televiziunile locale, dar salariile solicitate au fost prea mari în comparație

cu cele ce puteau fi acordate de societate, astfel încât s-a considerat că este

mai avantajoasă încheierea contractului de consultanță, pentru care se plătea

lunar 1200 RON, plus TVA.

La momentul

convorbirii avute cu S.S., societatea avea o restanță către societatea de

consultanță de mai multe luni, anterior convorbirii achitându-se onorariul

pentru lunile septembrie - octombrie 2007, în sumă de 28 milioane lei vechi.

Instanța a admis

cererile privind administrarea probei testimoniale, dispunându-se citarea

martorilor indicați în rechizitoriu, dar și proba cu înscrisuri și martorii

V.S., D.S. și S.S., pe situația de fapt și cu înscrisuri și doi martori în

circumstanțierea inculpatului A.M., luându-se act de solicitarea inculpatei

P.D.E. că nu dorește administrarea de probe, dar și de solicitarea apărătorului

inculpatului S.A. că își rezervă dreptul de a solicita pe parcursul cercetării

judecătorești audierea de martori, dar și alte probe în apărare sau în

circumstanțiere.

Au fost audiați, sub

prestare de jurământ, martorii conceptați în actul de sesizare a instanței

M.D., N.D.I., P.V., M.V., D.A., T.E., S.M. și A.D.A.

În declarația dată la

29 octombrie 2012, martorul M.D. a arătat că, în anul 2008, era comisar în

cadrul Gărzii Financiare Argeș, că, în calitatea avută, efectua controale

tematice, dar și controale inopinate, conform planificării întocmite de către

comisarul șef de divizie și avizate de comisarul șef al Gărzii Financiare,

care, la acel moment, era inculpatul S.A., în aceeași echipă, împreună cu

comisarul N.D., dar și că "răspândirea în teren" se comunica în ziua

respectivă.

A menționat că S.A.

nu se implica direct în controalele efectuate, nedându-le indicații și

necomunicându-le ce anume trebuie controlat, el personal nefiind niciodată

atenționat de către acesta. În legătură cu controlul efectuat la data de 11

august 2008 la firma SC V. SRL Topoloveni, a precizat că a fost unul tematic,

legat de achizițiile intracomunitare, raportat la obiectul de activitate al firmei

respective, dar și că a efectuat controlul împreună cu colegul său N.D., aflând

de programare în dimineața respectivă, nediscutând nici cu inculpatul S.A. și

nici cu alți colegi sau șefi referitor la modul în care trebuie desfășurat

controlul.

A arătat că, în

timpul controlului, la care a participat din partea societății A.M., nu i s-a

solicitat nicio intervenție nici din partea inculpatului A.M. și nici din

partea inculpatului S.A., iar inculpatul A.M. nu i-a comunicat că l-ar cunoaște

pe comisarul șef, dar și în această situație nu ar fi fost influențați în

efectuarea controlului.

Cu acea ocazie, au

aplicat o amendă contravențională de 1000 RON, încheind un proces-verbal în

acest sens, amenda aplicată fiind cea maximă pentru o astfel de contravenție.

Ulterior controlului,

s-au prezentat la comisarul șef de divizie, așa cum era regula și au comunicat

cele constatate, dar și măsurile luate, fără a fi solicitați să facă comunicări

despre cele constatate și altor persoane.

Martorul N.D.I. a

arătat și el că, în calitate de comisar la Garda Financiară Argeș, efectuează

controale la diferite societăți, în legătură cu care se întocmește o

planificare zilnică de către șeful de divizie, care le și comunică societatea

care urmează a fi verificată, stabilind și tema controlului ori că acesta

trebuie să fie unul inopinat, precizând că niciodată comisarul șef al gărzii nu

îi chema pentru a le comunica ce au de făcut, iar în timpul controalelor nu a

fost solicitat de acesta pentru a avea o anumită conduită, cu el având o

relație strict profesională și chiar rece.

În anul 2008, cu

ocazia controlului la SC V. SRL Topoloveni, făcea echipă cu comisarul M.D. și

nici de această dată nu i-au fost date indicații de către inculpatul S.A., nu a

fost sunat și nici nu i s-au cerut explicații ulterioare, iar pe parcursul

derulării activității respective nu i s-a comunicat de către nimeni că l-ar

cunoaște pe inculpatul S.A. și, oricum, nu ar fi fost influențat în vreun fel

dacă acest lucru i s-ar fi adus la cunoștință.

A menționat că, în

vederea efectuării controlului, a fost repartizat de către șeful de divizie și,

cu acea ocazie, au aplicat o sancțiune conform prevederilor O.G. nr. 77/1999,

în sumă de 1000 RON, care reprezenta maximul prevăzut de lege.

P.V. a arătat că a

fost șoferul inculpatului S.A. timp de 10 ani, că la data de 9 decembrie 2008 a

fost chemat de către comisarul șef, care i-a cerut să ia legătura telefonic cu

o fată și i-a înmânat pentru aceasta o carte, pe care a răsfoit-o în timp ce

aștepta să se întâlnească cu ea și a văzut că era o carte de legislație, fără a

constata existența unor adnotări sau a altor hârtii atașate. A precizat că, în

momentul în care a sosit persoana cu care trebuia să se întâlnească, nu au

purtat nicio discuție, dar a constatat că era tânăra pe care o văzuse în

dimineața aceleiași zile la sediu, iar ulterior aceasta s-a angajat la Garda

Financiară, fiind vorba despre inculpata P.D.E.

Martorul M.V. a

arătat că a deținut funcția de comisar șef adjunct, calitate în care conducea

activitatea de control și, împreună cu comisarii șefi de divizie, alcătuia

programul controalelor la societățile comerciale, pe care îl înscria în

situația răspândirii zilnice. Această situație era avizată de el și aprobată de

comisarul șef S.A., care avea cunoștință, prin urmare, de situația răspândirii

în teren la societățile verificate.

Controalele erau fie

tematice, fie în urma unor sesizări și se realizau de către doi comisari,

echipa fiind nominalizată de către șeful de divizie. Înainte de plecarea în

control, aveau loc ședințe în legătură cu tema vizată, iar ulterior întoarcerii

din teren, comisarii șefi verificau actele de control și acolo unde se

întâlneau deficiențe, se încheiau procese-verbale.

În ceea ce privește

controlul efectuat la societate