ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 766/2014

Numita D.L. a înțeles să participe în cauză ca parte vătămată, constituindu-se și parte civilă cu suma de 16.000 de euro. Din declarația acesteia a rezultat faptul că, în luna februarie 2007, a aflat că verișoara sa, Z.E., lucrează la un magazin în Atena, fiind ulterior contactată de către aceasta, care i-a relatat că lucrează de circa doi ani și jumătate în Atena și câștigă foarte bine, fără a-i da alte detalii despre munca sa. Totodată, Z.E. i-a comunicat că detaliile i le poate da „L." Ulterior, „L." - inculpata C.O.L., a contactat-o pe partea vătămată D.L., a indus-o în eroare cu privire la locul de muncă și la activitatea ce urma să o desfășoare (comunicându-i că va lucra într-un magazin) și a determinat-o să accepte să se deplaseze în Grecia. Tot în această perioadă, inculpata a racolat, prin aceeași metodă, și pe numita B.G.L., comunicându-le celor două victime că le-a cumpărat biletele de avion pentru data de 8 februarie 2007. Cele două victime s-au deplasat cu avionul la Atena, fiind așteptate de către inculpata C.O.L. și cetățeanul grec G.D., zis „J.", care le-au condus la clubul „P.", unde acestea au constatat că locul de muncă nu era într-un magazin, conform înțelegerii cu inculpata, ci într-un club de noapte. Victimele au fost cazate într-un apartament închiriat de către inculpată și concubinul ei, loc în care se mai aflau și Z.E. și B.G. Ulterior, folosind pretextul restituirii sumei cheltuite pentru deplasarea pe relația România - Grecia, inculpata și concubinul său au solicitat victimelor să se prostitueze, exercitând asupra acestora presiuni fizice și psihice. În aceste condiții, partea vătămată D.L. a fost nevoită să lucreze în clubul „P.", să accepte să se prostitueze cu clienții clubului, banii fiind însușiți de către inculpată și G.D., zis „J." Mai mult, partea vătămată a fost victima infracțiunii de viol comisă de G.D., zis „J.", la fel ca și alte tinere din România: Z.E., B.G., B.G.L., A.E., R.E.M. ș.a. Partea vătămată a mai relatat că inculpata a racolat și alte femei pe care, împreună cu concubinul său G.D., zis „J.", le-a obligat să se prostitueze în clubul „P." (A.E., D.C.E., R.E.M.). Partea vătămată a fost obligată să se prostitueze pentru inculpată și concubinul ei în perioada 8 februarie 2007 - 31 august 2008, timp în care, în mod constant, au supus-o violențelor, aceștia însușindu-și suma de 27.000 euro. Partea vătămată D.L. a mai arătat că inculpata și G.D., zis „J." s-au ocupat de obținerea documentelor legale necesare pentru șederea părții vătămate în Grecia, arătând autorităților elene că aceasta (împreună cu celelalte tinere) efectuau activități de menaj.

Numita A.E. a înțeles să participe în cauză în calitate de martor, în această calitate arătând că, în luna august 2005, a aflat întâmplător că o tânără denumită „L." deține un restaurant în Atena - Grecia și caută tinere din România, pentru a le angaja în respectivul local. Martorul A.E. a recunoscut-o pe „L." ca fiind inculpata C.O.L. Martorul a discutat cu inculpata, aceasta din urmă dând asigurări că deține un restaurant în care „va câștiga bani frumoși". Inculpata, care venise în România împreună cu concubinul său „J." - identificat ulterior ca fiind cetățeanul grec G.D. -, a făcut demersuri la autoritățile române și a achitat taxele necesare eliberării pașaportului pentru martorul A.E., iar la data de 21 august 2005, a transportat-o pe aceasta din urmă în Grecia. La Atena, inculpata s-a ocupat de cazarea victimei, iar a doua zi, a condus-o la „restaurantul" despre care îi vorbise, A.E. constatând că, de fapt, fusese indusă în eroare, iar localul respectiv era un bar în care se practica striptease, denumit „P." Cu acest prilej, inculpata i-a comunicat că va trebui să danseze la bară, să determine clienții să consume băuturi și să întrețină relații sexuale cu aceștia. Întrucât A.E. a refuzat, inculpata a exercitat presiuni psihice asupra acesteia, a amenințat-o și i-a cerut să îi restituie suma de 3.000 de euro, pretinzând că aceasta reprezintă contravaloarea cheltuielilor efectuate de inculpată cu deplasarea martorului din România în Grecia. Martorul a refuzat să se prostitueze, acceptând doar să țină companie clienților, realizând aceasta timp de circa 5 luni, interval în care i-a dat inculpatei suma de 3.000 de euro. În toată această perioadă, inculpata a continuat să îi ceară martorului A.E. să se prostitueze și a amenințat-o pentru a o determina la prostituție. În perioada în care s-a aflat în clubul „P.", martorul A.E. a constatat că numitele Z.E., B.G.L. și B.G. erau obligate de către inculpata C.O.L. și concubinul său G.D., zis „J.", să se prostitueze, aceștia exercitând violențe fizice și verbale asupra victimelor, numita Z.E. fiind victima unei infracțiuni de viol comisă de cetățeanul grec G.D.

Martorul B.G.L. a confirmat că, în luna februarie 2007, a aflat de la partea vătămată D.L. despre posibilitatea plecării la muncă în Grecia. Ulterior, martorul a fost contactat telefonic de către inculpată, care i-a propus să se deplaseze în Grecia unde va munci într-un magazin aparținând inculpatei, aceasta asigurându-i gratuit cazarea și masa și un salariu de 30 de euro/zi. Martorul a confirmat faptul că inculpata i-a plătit și biletul de avion, efectuând deplasarea împreună cu partea vătămată D.L. și fiind așteptate de inculpata C.O.L. și concubinul său G.D., zis „J." Ulterior, cei doi le-au prezentat victimelor adevăratul loc de muncă și, la refuzul acestora de a munci acolo, le-au amenințat și le-au solicitat restituirea sumelor datorate pentru deplasarea cu avionul. Martorul și partea vătămată au fost cazate de inculpată și concubinul său într-un apartament în care se mai aflau Z.E. și B.G. Ulterior, sub amenințările celor doi - inclusiv cu vânzarea către proxeneți albanezi -, au început să lucreze în clubul de noapte. Și acest martor a confirmat exploatarea în clubul „P." a numitelor A.E., R.E.M., B.G. și Z.E. Martorul B.G.L. a mai arătat că inculpata i-a solicitat, pe lângă suma de 500 euro reprezentând costul biletului de avion (sumă evident nereală), și pe cea de 1.500 euro, care reprezenta contravaloarea permisului de ședere în Grecia. Din declarația acestui martor a mai rezultat și faptul că a fost obligat să practice prostituția în favoarea inculpatei C.O.L. și a concubinului acesteia, cetățeanul grec G.D., zis „J.", acesta din urmă obligându-le pe tinerele din România să întrețină raporturi sexuale și cu el. Martorul B.G.L. a fost exploatată în clubul „P." în perioada februarie 2007 - iunie 2008, când a reușit să fugă împreună cu o altă tânără (A.E.) exploatată de inculpata C.O.L. și G.D., zis „J." În această perioadă, sumele câștigate de către martor prin dans, însoțirea clienților și prostituție, au fost însușite de către inculpată și concubinul său, fără ca martorul să poată realiza o evaluare totală, datorită faptului că nu a păstrat o evidență a acestor sume. Totodată, martorul a arătat că, și după părăsirea clubului și revenirea în România, inculpata C.O.L. a continuat să îi transmită telefonic amenințări.

Numita A.E. - persoană indicată de martorul B.G.L. ca fiind cea cu care a reușit să fugă din clubul „P." - a fost audiată, arătând că dorește să participe în cauză în calitate de martor. Aceasta a arătat că a aflat de la B.G.L. că lucra, în februarie 2007, ca dansatoare într-un club în Grecia, fiind plătită cu 30 de euro/zi. Ulterior, A.E. a păstrat legătura telefonic cu B.G.L., iar aceasta a pus-o în contact cu inculpata C.O.L. Inculpata i-a achitat biletul de avion, iar în luna martie 2007, A.E. s-a deplasat în Grecia. La destinație, inculpata C.O.L. și concubinul acesteia G.D., zis „J.", s-au ocupat de cazarea martorului A.E., aceasta locuind în apartamentul descris și de celelalte victime, împreună cu B.G.L., D.L., Z.E., C.C.D. Ulterior, inculpata C.O.L. și concubinul său G.D., zis „J." au dus-o la club, unde aceasta a constatat că trebuia să danseze striptease și, procedând ca și în cazul celorlalte victime, i-a cerut să accepte să lucreze acolo sau să îi restituie datoria pentru biletul de avion. Cu același prilej, inculpata i-a făcut promisiuni că va câștiga mulți bani, că va fi liberă să plece oricând și că se va ocupa, împreună cu G.D., zis „J.", de obținerea permisului de ședere, demers ce costa însă 1.500 de euro. Întrucât martorul nu dispunea de nicio sumă de bani (ajungând în Grecia chiar cu un bilet plătit de inculpată), fiind presată de inculpată și de concubinul său, a acceptat să lucreze în club, cu condiția să nu fie obligată să se prostitueze. Și pentru A.E., inculpata s-a ocupat de obținerea documentelor legale de ședere, ocupația sa înscrisă în acte fiind aceea de menajeră, deși, în realitate, nu avea contract legal de muncă și dansa striptease în clubul „P." Martorul a mai arătat că, ulterior, inculpata C.O.L. le-a obligat să practice prostituția atât în club, cât și în oraș, sumele fiind încasate de G.D., zis „J.", acesta amenințându-le mereu și purtând la vedere un pistol, pentru a le intimida și a accepta să se prostitueze. Și acest martor a confirmat faptul că G.D., zis „J." le obliga să întrețină relații sexuale cu el, confirmând infracțiunile de viol comise asupra lui Z.E. și D.L. Chiar și după ce victima a achitat inculpatei suma de 1.500 de euro, solicitată pentru obținerea permisului de ședere și 150 euro pentru biletul de avion, aceasta, împreună cu concubinul său, au continuat să exercite violențe și amenințări asupra sa pentru a o exploata, însușindu-și sume .mari de bani, pe care victima nu le-a putut contabiliza, arătând totuși că G.D., zis „J.", i-a reproșat că într-o lună i-a dat doar 5.000 de euro. Martorul a fost exploatat în această formă începând cu data de 12 martie 2007 și până în luna iunie 2008, când a reușit să fugă în Cipru, împreună cu B.G.L. Mama numitei A.E., numita P.V., a confirmat plecarea fiicei sale în Grecia, unde inculpata C.O.L. îi spusese că va munci într-un magazin până ce va învăța limba greacă. Acest martor a confirmat și faptul că, ulterior, a aflat că G.D., zis „J." exercita violențe și amenințări asupra tinerelor din România, care se aflau la el, precum și aspectele referitoare la inducerea în eroare a victimelor în momentul racolării, în sensul că locul de muncă nu era într-un magazin, ci într-un club de striptease.

B.G. - o altă victimă a inculpatei C.O.L., care participă în cauză în calitate de martor, a aflat în luna iulie 2006 de faptul că inculpata căuta tinere pentru a lucra în Grecia, ulterior întâlnindu-se cu aceasta pentru a discuta detaliile. Inculpata se afla în România, fiind însoțită de concubinul său G.D., zis „J." Inculpata C.O.L. a indus-o în eroare, în aceeași modalitate, spunându-i că va lucra într-un magazin ce îi aparține, oferindu-i cazare gratuită și un salariu de 1.000 de euro lunar, la discuție participând și mama martorului. Inculpata a plătit taxele necesare eliberării pașaportului pentru martor, a rezervat și achitat biletul la avion. La data de 6 septembrie 2006, martorul s-a deplasat în Grecia, fiind așteptat în aeroportul din Atena de către inculpata C.O.L. și G.D., zis „J." și cazat de către aceștia. După circa două zile, inculpata i-a prezentat martorului B.G. locul de muncă, aceasta constatând că nu va munci într-un magazin, conform înțelegerii, ci într-un club de noapte. Inculpata i-a cerut martorului să decidă dacă va munci în clubul de noapte, arătând că demersurile pe lângă autoritățile elene și costul biletului de avion vor costa 1.500 de euro. Martorul a acceptat să danseze striptease, să determine clienții să consume cât mai multe băuturi și, în circa două luni, i-a achitat inculpatei suma de 1.500 de euro. Martorul a mai confirmat că în respectivul club s-au aflat și A.E., R.E.M., B.G.L., D.L. și D.C.A. Martorul B.G. a arătat că G.D., zis „J." mergea în locuința în care erau cazate victimele, întreținând relații sexuale cu acestea pentru a le „satisface necesitățile fiziologice". Acest martor a arătat că nu a fost obligat să se prostitueze, ci doar a dansat și a întreținut clienții. Martorul B.R., mama martorului B.G., a confirmat înțelegerea dintre inculpata C.O.L. și fiica sa, în sensul că locul de muncă oferit de inculpată era într-un magazin, ca vânzătoare, nu într-un club de striptease, ulterior aflând adevărul. Acest martor a confirmat racolarea și a numitei D.C.A.

Martorul D.C.A. a arătat că, în vara anului 2008, a aflat de la verișoara sa, B.G., despre faptul că aceasta din urmă lucra ca dansatoare într-un club din Atena și a dorit să meargă să lucreze acolo. Pentru aceasta, a fost contactată telefonic inițial de inculpata C.O.L., cu care s-a întâlnit ulterior în municipiul Galați, cu acest prilej inculpata explicându-i că va trebui să danseze dezbrăcată și să întrețină atmosfera la mese, excluzând practicarea prostituției. Inculpata i-a comunicat martorului D.C.A. că va suporta costul transportului și va face demersurile obținerii documentelor necesare șederii în Grecia, martorul urmând să plătească inculpatei suma de 1.500 de euro pentru activitățile arătate anterior. D.C.A. a plecat în Grecia la începutul lunii iulie 2008, fiind așteptată în aeroportul din Atena de către concubinul inculpatei, numitul G.D., zis „J." Și acest martor a fost cazat în aceeași locuință cu B.G., Z.E., D.L., I.M. și C.C.D. Martorul a confirmat faptul că, în luna iulie 2008, în acea locuință au mai fost cazate trei tinere din București, pe nume „R.", „P." și „L.", aceasta din urmă fiind „recrutată" de C.O.L. prin intermediul unui anunț dat într-un ziar din România. Acest martor a lucrat în clubul „P." în lunile august și septembrie 2008 (întrucât în luna iulie clubul a fost închis), câștigând din dans și întreținerea clienților suma de aproximativ 4.500 de euro. Din această sumă a păstrat 3.000 de euro, iar 1.500 euro i-a dat inculpatei, potrivit înțelegerii inițiale. Acest martor a arătat că i s-a propus de către clienți să practice prostituția, însă a refuzat, a declarat că poliția din Grecia a făcut o descindere la locuința lui G.D., zis „J." și a mai arătat că acesta din urmă vorbea cu celelalte fete în limba greacă și nu înțelegea ce anume le spune.

Martorul I.M. a declarat că, în luna septembrie 2007, a aflat despre faptul că inculpata C.O.L. angajează tinere din România ca dansatoare într-un club de noapte din Atena, a contactat-o telefonic pe inculpată (obținând numărul de telefon de la o terță persoană), iar la data de 14 septembrie 2007, s-a deplasat cu avionul în Atena, suportându-și singură costul călătoriei. Martorul a arătat că inculpata i-a prezentat clubul, i-a spus că urma să danseze dezbrăcată și să întrețină clienții, urmând să câștige 50 de euro/zi. A fost de acord cu propunerea inculpatei și, ulterior, a fost cazată în același apartament împreună cu B.G.L., B.G., A.E., D.L., Z.E. și C.C.D. În perioada următoare, inculpata, prin intermediul unui avocat, s-a ocupat de obținerea permisului de ședere pentru I.M., înscriind în acesta că martorul îndeplinea funcția de menajeră în clubul „P." Pentru acest demers, I.M. urma să-i plătească inculpatei suma de 1.500 de euro, fapt îndeplinit după aproximativ o lună de muncă în club. Acest martor a declarat că nu cunoaște dacă G.D., zis „J." le-a obligat pe celelalte tinere să întrețină relații sexuale cu el și că nu a fost obligată să întrețină relații sexuale cu clienții clubului ori cu alte persoane. I.M. a mai arătat că G.D., zis „J." obișnuia ca, periodic, să controleze bagajele fetelor cazate în același apartament. Acest martor a confirmat prezența în același club și a numitei R.E.M., zisă „E.", din com. Gropeni, județul Brăila. I.M. a mai declarat că, în luna mai 2008, poliția elenă a făcut o razie în club și le-a condus la sediul poliției pe tinerele găsite acolo, însă nu au declarat nimic pentru că nu știau ce anume era scris în documentele întocmite de către polițiști. Și acest martor a confirmat atât faptul că la apartamentul unde locuiau s-au prezentat polițiștii, ca urmare a reclamatei făcute de „L.", cât și aspectul referitor la prezența în club, în vara anului 2008, a martorului D.C.A. și a tinerelor din București, denumite „P." și „R." I.M. a confirmat și declarațiile numitelor B.G.L. și A.E. cu privire la faptul că, în vara anului 2008, acestea au fugit din apartamentul inculpatei și al concubinului său, în Cipru, abandonându-și toate lucrurile personale. Cu privire la acest aspect (al fugii în Cipru), martorul P.V., mama numitei A.E., a confirmat că fiica sa, împreună cu B.G.L., au lucrat în Atena, în cursul anului 2007, la un magazin al inculpatei C.O.L. În luna mai 2008, a aflat că cele două au fugit în Cipru și, imediat după aceasta, a fost sunată de către inculpată, care i-a comunicat să fiica sa a dispărut. Inculpata a purtat mai multe convorbiri telefonice cu martorul P.V., în cursul cărora a amenințat-o că, împreună cu „J.", o vor prinde și o vor ucide pe A.E. Acest martor a confirmat faptul că, ulterior, a aflat că, de fapt, acel magazin era un club de noapte în care tinerele erau obligate să se prostitueze, fiind amenințate și lovite de către inculpata C.O.L. și concubinul ei - G.D., zis „J." Pe parcursul efectuării urmăririi penale, victimele au pus la dispoziția organelor de cercetare penală mai multe fotografii, reprezentând tinerele care se prostituau în clubul „P.", precum și copii ale permiselor de ședere eliberate de autoritățile elene în urma demersurilor efectuate de către inculpata C.O.L. Totodată, au fost puse la dispoziție și fotografii ale concubinului inculpatei, zis „J.", iar prin intermediul acestor fotografii, dar și al autoturismului cu care acesta s-a deplasat în România, s-a reușit identificarea sus-numitului. Prin adresa din data de 19 ianuarie 2011 a I.G.P.F. - Centrul Comun de Contact Româno - Bulgar Giurgiu s-a comunicat că „J." este G.D.T.A., S-a mai stabilit, totodată, că acesta deține localul denumit „C.P.S.G." situat în El. Venizelou - Atena și este proprietarul unui autoturism, înmatriculat în Grecia, culoare albastru. Situația de fapt reținută de instanță a fost dovedită cu declarațiile martorilor: Z.D., A.E., B.G.L., A.E., B.G., B.R., P.V., I.M., D.C.A., procesele-verbale de efectuare a recunoașterilor din grup de fotografii, coroborat cu declarațiile părții vătămate D.L. și cu celelalte probe administrate în cauză. La termenul de judecată din data de 11 septembrie 2012, inculpata C.O.L., prin avocați aleși I.A. și B.M., a solicitat schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare, din infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. În motivarea cererii, s-a arătat că trimiterea în judecată a inculpatei C.O.L. pentru infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată - cu reținerea agravantei prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 - două sau mai multe persoane împreună - este nelegală, în condițiile a fost trimisă în judecată o singură persoană. S-a apreciat că această agravantă trebuia să rezulte din aceea că două sau mai multe persoane au fost cercetate sau trimise în judecată pentru săvârșirea acestei infracțiuni, doar afirmarea că în săvârșirea unor astfel de fapte inculpata a fost ajutată de J. (G.D.), fără ca acesta din urmă să fie cercetat sau trimis în judecată, neputând justifica reținerea agravantei prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata C.O.L., din infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, prin prisma concluziilor puse de părți și de reprezentantul Ministerului Public, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale în materie, instanța de fond a reținut următoarele: Agravanta prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 - faptă săvârșită de două sau mai multe persoane împreună - este o circumstanță reală și se aplică tuturor participanților la comiterea faptei, indiferent dacă cei doi făptuitori au fost trimiși în judecată (concomitent sau succesiv) sau numai unul dintre aceștia. Această agravantă se aplică participanților la comiterea faptei, chiar în situația când, pentru unul dintre făptuitori, există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei (iresponsabilitatea, minoritatea). În cauza dedusă judecății, au fost cercetați făptuitorii C.O.L. și G.D., zis "J." și s-a stabilit că aceștia au comis împreună infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. A fost trimisă în judecată inculpata C.O.L., iar pentru făptuitorul G.D., zis "J." - cetățean grec - a fost disjunsă soluționarea cauzei și s-a făcut un transfer de procedură către autoritățile judiciare din Grecia. Această situație ține de procedura soluționării cauzei și nu a înlăturat pentru inculpata C.O.L. aplicarea agravantei prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 - faptă săvârșită de două sau mai multe persoane împreună. Având în vedere aceste considerente, Tribunalul Brăila a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpata C.O.L. de schimbare a încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care a fost trimisă în judecată, din infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. În drept, s-a reținut că faptele inculpatei C.O.L.. care, în perioada 2005 - 2008, a racolat prin inducere în eroare pe numitele: A.E., B.G., D.L., B.G.L. și A.E., propunându-le să lucreze într-un „magazin" ce îi aparținea, situat în orașul Atena - Grecia, a suportat cheltuielile de deplasare pentru acestea, le-a cazat împreună cu concubinul său G.D., zis „J.", iar împreună cu acesta a exercitat asupra victimelor presiuni fizice și psihice în vederea determinării acestora la practicarea prostituției, exploatându-le atât prin practicarea prostituției, cât și prin executarea unor munci sau îndeplinirea unor servicii cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. Cum săvârșirea infracțiunii și vinovăția inculpatei au fost dovedite, instanța de fond a dispus condamnarea acesteia potrivit gradului de pericol social al faptei comise și periculozității făptuitoarei. La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatei, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, pentru infracțiunea de trafic de persoane, gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, precum și rezultatul socialmente periculos produs. Instanța de fond a reținut că infracțiunea de trafic de persoane care constă în racolarea unui număr de 5 persoane prin inducere în eroare la momentul recrutării, în scopul exploatării acestor persoane prin obligarea la practicarea prostituției, cât și prin executarea unor munci sau îndeplinirea unor servicii cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate, este o infracțiune deosebit de periculoasă prin obiectul juridic lezat, respectiv apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei. A fost avut în vedere că infracțiunea de trafic de persoane săvârșită de inculpată este deosebit de periculoasă și prin numărul relativ mare de părți vătămate (5 persoane vătămate) și durata mare în timp a exploatării sexuale a acestor tinere (anii 2005-2008). Modul de inducere în eroare a persoanelor vătămate la momentul racolării - respectiv, tinerelor li se propunea să lucreze într-un „magazin" ce îi aparținea inculpatei, situat în orașul Atena - Grecia, în realitate fiind vorba despre un club de noapte (club erotic) -, a reliefat un anumit „profesionalism" din partea inculpatei și de aici periculozitatea ei. Totodată, s-au avut în vedere și împrejurările referitoare la persoana inculpatei C.O.L., nu are antecedente penale, a cunoscut faptul că este cercetată în prezenta cauză și s-a sustras de la judecarea acesteia plecând în Grecia. Ținând seama de criteriile de individualizare a pedepsei expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen. anterior, și anume reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, va putea fi atins în privința inculpatei C.O.L. numai prin aplicarea unei pedepse principale privative de libertate, într-un cuantum situat în limitele prevăzute de lege și a unei pedepse complementare de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior. Potrivit dispozițiilor art. 71 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatei și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod, pe toată durata executării pedepsei principale. Referitor la modalitatea concretă de executare a pedepsei principale aplicate, având în vedere gravitatea faptei comise și cuantumul pedepsei principale aplicate, instanța de fond a apreciat că scopul social educativ-preventiv al pedepsei nu va putea fi atins în privința inculpatei fără executarea efectivă a pedepsei principale aplicate. În prezenta cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpatei C.O.L.. Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Brăila în ședința de Cameră de Consiliu din data de 15 martie 2011, în Dosarul nr. 1438/113/2011, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatei C.O.L. în baza acestei încheieri, s-a emis, în lipsă, mandatul de arestare preventivă nr. 13/2011 pentru inculpata C.O.L., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data când aceasta va fi prinsă sau se va prezenta. Ulterior, Tribunalul Brăila a emis mandatul european de arestare nr. 2 din 11 mai 2011, inculpata fiind dată în urmărire generală. în baza acestui mandat, la data de 01 septembrie 2011, autoritățile judiciare din Grecia au procedat la arestarea inculpatei C.O.L. în vederea predării către autoritățile judiciare din România (fila 122 dosar instanță). Curtea de Apel din Atena a decis executarea mandatului european de arestare emis de autoritățile române, dar predarea persoanei a fost amânată deoarece exista în derulare un proces penal în Grecia. La data de 11 noiembrie 2011, inculpata C.O.L. a fost pusă în libertate, potrivit adresei din 03 ianuarie 2012 a I.G.P.R - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene (fila 250 dosar instanță). Având în vedere aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 88 C. pen. anterior, din pedeapsa principală aplicată inculpatei prin prezenta hotărâre, s-a dedus durata arestării de către autoritățile judiciare din Grecia, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare nr. 2 din 11 mai 2011, emis de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. 1413/113/2011, respectiv perioada 01 septembrie 2011 - 11 noiembrie 2011. Potrivit dispozițiilor art. 350 C. proc. pen. anterior, instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatei. Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că suma totală pe care cei doi inculpați și-au însușit-o din exploatarea sexuală a celor cinci tinere a fost de 13.000 euro, defalcată astfel: - suma de 3.000 euro obținută de la martora A.E.; - suma de 2.000 euro de la martora B.G.L.; - suma de 6.500 euro de la martora A.E.; - suma de 1.500 euro de la martora B.G.. Având în vedere că aceste sume de bani au fost obținute de inculpata C.O.L. și făptuitorul G.D. din comiterea infracțiunii de trafic de persoane, iar persoanele vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, instanța de fond a dispus confiscarea lor în folosul statului. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. anterior, instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpata C.O.L., în folosul statului, a sumei de 6.500 euro, în echivalent lei la data punerii în executare, sumă de bani obținută de inculpată prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane, reprezentând 1/2 din suma obținută de cei doi făptuitori prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane. Sub aspectul laturii civile, partea vătămată D.L. s-a constituit parte civilă în cauză, prin adresă scrisă depusă la dosar înainte de citirea actului de sesizare (filele 23-31, 33-35 și 36-42 dosar urmărire penală - vol. I) cu suma totală de 16.000 euro, cu titlu de daune morale. Cu privire la cererea părții civile de acordare de despăgubiri pentru daune morale, instanța de fond a reținut următoarele: Prin fapta sa, inculpata C.O.L. a indus-o în eroare cu privire la munca pe care o va desfășura în Grecia, spunându-i că va lucra într-un magazin și, astfel, a determinat-o să accepte să se deplaseze în Grecia. D.L. s-a deplasat cu avionul la Atena, fiind așteptată de către inculpata C.O.L. și cetățeanul grec G.D., zis „J.", care au condus-o la clubul „P.", unde a constatat că locul de muncă nu era într-un magazin, conform înțelegerii cu inculpata, ci într-un club de noapte. Victima a fost cazată într-un apartament închiriat de către inculpată și concubinul ei, loc în care se mai aflau și B.G.L., Z.E. și B.G. Ulterior, folosind pretextul restituirii sumei de bani cheltuite pentru deplasarea pe relația România - Grecia, inculpata și concubinul său au solicitat victimei să se prostitueze, exercitând asupra acesteia presiuni fizice și psihice. În aceste condiții, partea vătămată D.L. a fost nevoită să lucreze în clubul „P.", să accepte să se prostitueze cu clienții clubului, banii fiind însușiți de către inculpată și G.D., zis „J.". Mai mult, partea vătămată a fost victima infracțiunii de viol comisă de G.D., zis „J." Având în vedere situația de fapt reținută, instanța de fond a apreciat că, prin fapta sa, inculpata C.O.L. i-a produs părții vătămate D.L. o suferință fizică și psihică deosebită, ea fiind constrânsă să desfășoare o activitate care atrage oprobriul public și, astfel, i-a produs victimei un prejudiciu moral, care se impune a fi reparat prin acordarea de despăgubiri morale. Având în vedere considerentele expuse mai sus, potrivit dispozițiilor art. 14 și art. 346 C. proc. pen. anterior în referire la art. 998 C. civ., instanța a admis pretențiile civile formulate în cauză și a obligat pe inculpata C.O.L. să plătească părții civile suma de 16.000 euro, în echivalent lei la data plății, cu titlu de daune morale. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, inculpata C.O.L., apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică și solicitând: a) restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, respectiv respectarea dispozițiilor legale referitoare la asistența inculpatei, căreia i-a fost încălcat dreptul la apărare prin nelegala sa citare în această fază procesuală; b) trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, motivat de faptul ca judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatei, care nu a fost legal citată, încălcându-se astfel dreptul său la apărare; c) instanța nu a procedat la verificarea actului de sesizare conform art. 300 1 C. proc. pen. anterior, neverificându-se competența, încălcând astfel, în mod flagrant, dispozițiile imperative cu privire la regularitatea actului de sesizare. d) achitarea sa în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nefiind dovedite amenințările și violențele exercitate asupra victimelor și, pe cale de consecință, și greșita obligare a inculpatei la plata sumei de 6.500 euro reprezentând jumătate din suma de bani obținută prin comiterea infracțiunii de trafic de persoane. Prin Decizia penală nr. 173/A din 18 iunie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpata C.O.L., împotriva sentinței penale nr. 133/2012 a Tribunalului Brăila. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. anterior, a fost obligată apelanta inculpată la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel. Suma de 600 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru victimele traficului de persoane (avocat D.A.) și suma de 50 de lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată (avocat N.A.) s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați. Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, instanța de apel a reținut următoarele: Cu privire la motivele de apel referitoare la restituirea cauzei la procuror sau la instanța de fond, precum și la neverificarea actului de sesizare conform art. 300 1 C. proc. pen. anterior. 1) Referitor la cererea inculpatei de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, s-au constatat următoarele: Conform art. 332 C. proc. pen. anterior, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmării penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător. S-a constatat că motivul invocat de inculpată prin apărător, în sensul că la urmărirea penală nu a fost legal citată și, pe cale de consecință, i s-a încălcat dreptul la apărare, nu se încadrează în dispozițiile mai sus-menționate, pentru a se putea admite o astfel de cerere. Mai precis, pe timpul urmăririi penale, inculpata a fost citată la adresele ce au putu fi identificate de către organele de urmărire penală și s-au făcut acte de căutare a acesteia în scopul asigurării prezenței sale în această fază procesuală. De altfel, s-a reținut că neprezentarea inculpatei în faza de urmărire penală în fața organelor de anchetă nu poate constitui un motiv de nulitate absolută, în sensul că s-a încălcat dreptul la apărare, deoarece, pe de o parte, inculpata nu se afla în situațiile strict prevăzute de lege pentru a beneficia de apărător în faza de urmărire penală (nu era arestată, nu era minoră și nici militar în termen la acea dată), iar pe de altă parte, raportat la situația inculpatei, această nulitate putea fi acoperită pe timpul cercetării judecătorești, la judecata în fond a cauzei, când avea posibilitatea să-și formuleze apărări și să propună probe în apărare. 2) Referitor la cererea inculpatei de desființare a hotărârii și trimitere a cauzei la instanța de fond, deoarece judecata s-a făcut cu lipsă de procedură de citare a inculpatei, încălcându-se dreptul la apărare: Din studiul dosarului de fond a rezultat că inculpata a avut apărător ales pe timpul judecării în fond a cauzei. Conform art. 291 C. proc. pen. anterior, „înfățișarea părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare". Cu alte cuvinte, faptul că inculpata și-a angajat apărător ales creează prezumția legală că are cunoștință de proces, iar prezentarea acesteia în fața instanței este opțiunea sa proprie. Așadar, inculpata, întrucât a primit o hotărâre de condamnare, invocă propria sa culpă, respectiv aceea că nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și preciza apărările, deși cunoștea de proces, angajându-și apărător ales, pentru a obține reformarea hotărârii apelate. În subsidiar, referitor la judecata cu lipsă de procedură de citare a inculpatei, s-a constatat faptul că, în apel, s-au făcut verificări cu privire la reședința inculpatei din Grecia, Serviciul Interpol comunicând (fila 40) că inculpata s-a mutat de la adresa indicată din localitatea V. - Grecia, la un domiciliu necunoscut, de aproximativ 1 an și jumătate. Prin urmare, s-a reținut că nu este culpa nici a organelor de urmărire penală și nici a instanței de judecată că inculpata nu a comunicat, deși a avut apărător ales, domiciliul sau reședința unde să-i fie comunicate actele de procedură. 3) Referitor la necitirea de către instanța de fond a actului de sesizare conform art. 300 C. proc. pen. anterior, s-a reținut că instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare. Chiar dacă nu apare expres în încheierea de ședință, faptul că instanța a început cercetarea judecătorească duce la concluzia implicită că instanța de fond și-a verificat competența și, constatând că este competentă în soluționarea cauzei, a început cercetarea judecătorească. Faptul că nu s-a citit actul de sesizare a instanței nu constituie un motiv de nulitate a hotărârii sau de încălcare a vreunui drept al inculpatei, în condițiile în care aceasta nu a fost prezentă la acest moment procesual și, de altfel, la niciun termen de judecată. Față de aceste considerente, au fost respinse, ca nefondate, motivele de apel ale inculpatei referitoare la nerespectarea dispozițiilor de procedură penală de către organul de urmărire penală și de către instanța de fond. Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele: Inculpata a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, în sensul că nu a exercitat violențe și nici nu a constrâns victimele pentru practicarea prostituției. S-a reținut că în mod judicios instanța de fond a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală stabilesc vinovăția inculpatei și a dat faptelor încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale. Reanalizând probele administrate în cauză, instanța de apel a constatat că vinovăția rezultă, în esență, din următoarele probe: declarațiile martorilor Z.D., A.E., B.G.L., A.E., B.G., B.R., P.V., I.M., D.C.A., procesele-verbale de efectuare a recunoașterilor din grup de fotografii, coroborat cu declarațiile părții vătămate D.L. și cu celelalte probe administrate în cauză, astfel: 1. declarațiile victimei D.L.; Din declarația acesteia a rezultat faptul că, în luna februarie 2007, a aflat că verișoara sa, Z.E., lucrează la un magazin în Atena, fiind ulterior contactată de către aceasta, care i-a relatat că lucrează de circa doi ani și jumătate în Atena și câștigă foarte bine, fără a-i da alte detalii despre munca sa. Totodată, Z.E. i-a comunicat că detaliile i le poate da „L." Ulterior, „L." - inculpata C.O.L., a contactat-o pe partea vătămată D.L., a indus-o în eroare cu privire la locul de muncă și la activitatea ce urma să o desfășoare (comunicându-i că va lucra într-un magazin) și a determinat-o să accepte să se deplaseze în Grecia. Tot în această perioadă, inculpata a racolat, prin aceeași metodă, și pe numita B.G.L., comunicându-le celor două victime că le-a cumpărat biletele de avion pentru data de 8 februarie 2007. Cele două victime s-au deplasat cu avionul la Atena, fiind așteptate de către inculpata C.O.L. și cetățeanul grec G.D., zis „J.", care le-au condus la clubul „P.", unde acestea au constatat că locul de muncă nu era într-un magazin, conform înțelegerii cu inculpata, ci într-un club de noapte. Victimele au fost cazate într-un apartament închiriat de către inculpată și concubinul ei, loc în care se mai aflau și Z.E. și B.G. Ulterior, folosind pretextul restituirii sumei cheltuite pentru deplasarea pe relația România - Grecia, inculpata și concubinul său au solicitat victimelor să se prostitueze, exercitând asupra acestora presiuni fizice și psihice. În aceste condiții, partea vătămată D.L. a fost nevoită să lucreze în clubul „P.", să accepte să se prostitueze cu clienții clubului, banii fiind însușiți de către inculpată și G.D., zis „J." Mai mult, partea vătămată a fost victima infracțiunii de viol comisă de G.D., zis „J.", la fel ca și alte tinere din România: Z.E., B.G., B.G.L., A.E., R.E.M. ș.a. 2. Numita A.E. participă în cauză. în calitate de martor, în această calitate arătând că, în luna august 2005, a aflat întâmplător că o tânără denumită „Luiza" deține un restaurant în Atena - Grecia și caută tinere din România, pentru a le angaja în respectivul local. Martorul A.E. a recunoscut-o pe „L." ca fiind inculpata C.O.L. Martorul a discutat cu inculpata, aceasta din urmă dând asigurări că deține un restaurant în care „va câștiga bani frumoși". Inculpata, care venise în România împreună cu concubinul său „J." - identificat ulterior ca fiind cetățeanul grec G.D., a făcut demersuri la autoritățile romane și a achitat taxele necesare eliberării pașaportului pentru martorul A.E., iar la data de 21 august 2005, a transportat-o pe aceasta din urmă în Grecia. La Atena, inculpata s-a ocupat de cazarea victimei, iar a doua zi, a condus-o la „restaurantul" despre care îi vorbise, A.E. constatând că, de fapt, fusese indusă în eroare, iar localul respectiv era un bar în care se practica striptease, denumit „P." Cu acest prilej, inculpata i-a comunicat că va trebui să danseze la bară, să determine clienții să consume băuturi și să întrețină relații sexuale cu aceștia. În perioada în care s-a aflat în clubul „P.", martorul A.E. a constatat că numitele Z.E., B.G.L. și B.G. erau obligate de către inculpata C.O.L. și concubinul său G.D., zis „J." să se prostitueze, aceștia exercitând violențe fizice și verbale asupra victimelor, numita Z.E. fiind victima unei infracțiuni de viol comisă de cetățeanul grec G.D. 3. Martorul B.G.L. a confirmat că, în luna februarie 2007, a aflat de la partea vătămată D.L. despre posibilitatea plecării la muncă în Grecia. Ulterior, martorul a fost contactat telefonic de către inculpată, care i-a propus să se deplaseze în Grecia unde va munci într-un magazin aparținând inculpatei, aceasta asigurându-i gratuit cazarea și masa și un salariu de 30 de euro/zi. Martorul a confirmat faptul că inculpata i-a plătit și biletul de avion, efectuând deplasarea împreună cu partea vătămată D.L. și fiind așteptate de inculpata C.O.L. și concubinul său G.D., zis „J." Ulterior, cei doi le-au prezentat victimelor adevăratul loc de muncă și, la refuzul acestora de a munci acolo, le-au amenințat și le-au solicitat restituirea sumelor datorate pentru deplasarea cu avionul. Martorul și partea vătămată au fost cazate de inculpată și concubinul său într-un apartament în care se mai aflau Z.E. și B.G. Ulterior, sub amenințările celor doi - inclusiv cu vânzarea către proxeneți albanezi -, au început să lucreze în clubul de noapte. Și acest martor a confirmat exploatarea în clubul „P." a numitelor A.E., R.E.M., B.G. și Z.E. Din declarația acestui martor a mai rezultat și faptul că a fost obligat să practice prostituția în favoarea inculpatei C.O.L. și a concubinului acesteia, cetățeanul grec G.D., zis „J.", acesta din urmă obligându-le pe tinerele din România să întrețină raporturi sexuale și cu el. Martorul B.G.L. a fost exploatată în clubul „P." în perioada februarie 2007 - iunie 2008, când a reușit să fugă împreună cu o altă tânără (A.E.). Totodată, martorul a arătat că și după părăsirea clubului și revenirea în România, inculpat