ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 760/2014

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 760/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 135 din 19 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală, în baza art. 334 C. proc. pen. anterior, a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod și a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C. pen. anterior cu aplic, art. 75 lit. a) din același cod.

În baza art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 75 lit. a), art. 76 alin. (1) și 2 și art. 80 din același cod, au fost condamnați inculpații:

- Ș.A., fără antecedente penale.

- Ș.A.I., fără antecedente penale.

- B.A.I., fără antecedente penale.

- la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.

În baza art. 71 C. pen. anterior, s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) din același cod.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. anterior, s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) din același cod, pe o perioadă de 2 ani, ca și pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86

C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpaților, pe o perioadă de 6 ani, care reprezintă termenul de încercare.

În baza art. 86

C. pen. anterior, pe perioada termenului de încercare, inculpații se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În baza art. 86

C. pen. anterior, s-a atras atenția inculpaților asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile art. 83 și 84 din același cod.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. anterior, s-a restituit părții civile C.M. cămașa ridicată ca și mijloc de probă, ce conține urme ale săvârșirii faptei, urmând ca aceasta să o păstreze până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I., în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. anterior raportat la art. 998 și urm. C. civ., au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I., în solidar, să plătească părții civile C.M., suma de 7.400 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 45.000 lei, cu titlu de daune morale. Au fost respinse restul pretențiilor formulate de partea civilă.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost admisă acțiunea civilă formulată de S.C.J.U. Sibiu și de S.A.J. Sibiu și au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I., în solidar, la plata sumei de 2.299,30 lei și, respectiv, a sumei de 805,69 lei, cu dobânzi și penalități până la plata integrală a acestora, cu titlu de despăgubiri.

S-a constatat că Spitalul Orășenesc Agnita nu s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma de 45 lei.

În baza art. 191 C. proc. pen. anterior, au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.l. și B.A.I. să plătească statului suma de câte 700 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul parțial al avocaților desemnați din oficiu.

În baza art. 193 C. proc. pen. anterior, au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.l. și B.A.I. să plătească părții civile C.M. suma de câte 117 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În considerentele hotărârii instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 comb. cu art. 175 lit. i) C. pen. anterior și cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, inculpații Ș.A., fără antecedente penale, Ș.A.I., fără antecedente penale.

S-a reținut prin actul de trimitere în judecată că cei trei inculpați, în data de 19 iulie 2011, în localitatea Șalcău, în stradă și apoi în curtea victimei, au aplicat cu o bâtă de baseball, cu pumnii și cu picioarele, lovituri părții civile C.M., care s-au soldat cu leziuni vindecabile în 35-40 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața.

Partea civilă a necesitat intervenție chirurgicală întrucât a suferit ruptură traumatică a intestinului subțire.

Au fost propuse ca probe în dovedirea stării de fapt și a acuzelor aduse inculpaților: declarațiile părții civile C.M. (filele 5-6, 11-13); certificatul medico-legal din 28 iulie 2011 al S.J.M.L. Sibiu (filele 7-8); planșa foto cu urmele loviturilor pe spatele părții civile C.M. (fila 16); declarația martorei C.E.L., soția părții civile C.M. (filele 18-19); planșa foto reprezentând cămașa purtată de către partea civilă C.M. la data comiterii faptei, ridicată de la aceasta și atașată la dosar ca și mijloc material de probă (filele 21-22); declarațiile martorului B.A.A., nepotul de soră al părții civile C.M., care a arătat că a văzut în mod direct, în seara zilei de 19 iulie 2011, împrejurarea că unchiul său a fost lovit și tras cu violentă în curtea locuinței mamei acestuia de către cei trei inculpați, după câteva minute aceștia ieșind de acolo, doi dintre aceștia având în mână câte un obiect contondent (filele 23-25); declarațiile martorului B.Ș.L., fratele martorului B.A.A. și, de asemenea, nepot de soră al părții civile C.M., care a relatat aceleași aspecte ca și fratele său (filele 26-28); declarațiile martorului B.D.A. cumnatul părții civile C.M., care a declarat că l-a văzut în seara zilei de 19 iulie 2011 pe inculpatul Ș.A. ieșind din curtea locuinței părții civile, având în mână o bâtă de baseball (filele 29-31); declarațiile martorului C.D. (filele 32, 34-35); proces-verbal întocmit de către organele de poliție cu ocazia verificării orei și datei în care martorul C.D. s-a prezentat la U.P.U.S. Clinic Județean Sibiu, după lovirea sa de către partea civilă C.M. (fila 33); declarațiile martorei B.M., sora părții vătămate C.M. (filele 36-38); declarațiile martorilor C.M. (filele 39-41), M.C. (fila 42), V.A. (fila 43), N.I. (filele 44-45), P.I.V. (filele 46-47); raport întocmit de către agentul de poliție P.I.V. cu privire la cele întâmplate în data de 19 iulie 2011, pe raza satului Șalcău, com. Mihăileni, jud. Sibiu (fila 48); declarațiile inculpaților Ș.A. (filele 51, 67-69), Ș.A.I. (filele 74-75) și B.A.I. (filele 52, 79-81), care nu au recunoscut fapta.

Inculpații au fost trimiși în judecată în stare de libertate.

S-au prezentat la cercetarea judecătorească și au fost asistați de apărători aleși.

Partea vătămată, asistată de apărător ales, s-a constituit parte civilă (fila 51 dosar) cu suma de 20.281 lei, despăgubiri materiale și cu suma de 130.000 lei, daune morale, în total 150.281 lei.

La termenul din 9 iulie 2012, inculpatul Ș.A., asistat de apărător ales, a solicitat ca, față de el, să se dispună judecarea conform procedurii simplificate prev. de art. 320

C. proc. pen. anterior, sens în care instanța a procedat la audierea acestuia.

Constatându-se că inculpatul nu își însușește materialul de urmărire penală, probele administrate și că sunt neconcordanțe majore față de probele aduse de procuror în acuzare, în conformitate cu dispozițiile art. 320

alin. (8) C. proc. pen. anterior, pentru respectarea clarității și previzibilității normei procesuale și a eliminării posibilității arbitrariului și pentru aflarea adevărului în procesul penal, pentru a se putea stabili dacă faptele au fost săvârșite doar de acest inculpat, așa cum acesta a susținut în interogatoriul luat, a fost respinsă cererea formulată și s-a procedat la judecarea cauzei în procedura obișnuită.

Au fost audiați toți cei trei inculpați, declarațiile acestora fiind atașate la filele 42-50 din dosar, existând contradicții între declarațiile inculpaților Ș.A., Ș.A. (fiul său) aflate la filele 42 și 49 dosar, precum și între aceste declarații și cele ale coinculpatului B.A.I. (fila 47 dosar).

A fost audiat și C.M., în calitate de parte civilă (fila 71 dosar).

Au fost audiați martorii propuși prin rechizitoriu, C.E.L. (filele 69-70), B.D.A. (fila 77), B.Ș.L. (fila 78), B.M. (fila 75), C.D. (fila 89), M.C. (fila 111), V.A. (fila 93), N.I. (fila 91), precum și martorii propuși de inculpați și partea civilă B.A.D. (fila 73), C.I. (fila 90), Ș.I. (fila 94), Ș.E.V. (fila 95), C.I. (fila 107), Ș.R. (fila 104) și M.C. (fila 111).

La cererea instanței, au fost depuse referatele de evaluare ale celor trei inculpați (filele 58-63).

Asupra actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Cei trei inculpați, Ș.A., Ș.A.l. și B.A.I. și partea civilă C.M. sunt consăteni și locuiesc în satul Șalcău, com. Mihăileni, jud. Sibiu. Relațiile dintre inculpații Ș.A. și Ș.A. și partea civilă C.M. sunt tensionate de mai mult timp. Urmare faptului că sunt toți crescători de ovine și au suprafețe de pășunat învecinate, aceștia nu se pot concilia și sunt în relații conflictuale, deoarece animalele inculpaților Ș.A. și Ș.A.l. ar încălca terenul celuilalt.

Între inculpatul Ș.A.l. și C.M. au mai avut loc incidente violente, unul în urmă cu trei ani (iar victimă a agresiunii a fost tot partea civilă; pentru faptul că poliția nu ar fi luat decât măsuri administrative și nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș.A.l., relațiile au devenit și mai tensionate).

Inculpatul B.A.I. este rudă cu familia Ș.A., soțiile lor fiind verișoare. Inculpații sunt porecliți în Șalcău ca făcând parte din familia lui „M."

Partea civilă este cunoscută ca fiind o persoană recalcitrantă atunci când consumă alcool, la fel ca și inculpatul Ș.A.l.

În data de 19 iulie 2011, partea civilă a fost plecată împreună cu martorul V.A. în Sibiu, acesta conducându-i mașina întrucât partea civilă nu posedă permis de conducere; la întoarcerea în sat, victima C.M. a rămas la barul din centrul comunei și, deși era în stare de ebrietate, a continuat să consume alcool.

Partea civilă l-a observat pe inculpatul Ș.A.l. trecând cu căruța prin fața barului și, pentru că acesta ar fi râs de el, așa cum, după spusele părții civile, Ș.A. procedează ori de câte ori trece prin fața porții lui și pe fondul consumului de alcool ingerat și al stării conflictuale anterioare dintre ei, C.M. a luat un par din mașina sa și, strigând că tot „am să omor azi pe vreunul de-a lui M.", a pornit în urmărirea căruței, pe care a ajuns-o în dreptul troicii din sat, loc situat aproape de centrul comunei.

În căruță se aflau, alături de inculpatul Ș.A.l., vărul primar al victimei - martorul C.D., precum și un minor, martorul Ș.R.. Când i-a ajuns, venind din spatele căruței, C.M. a ridicat parul deasupra capului și, dorind să-l lovească pe inculpatul Ș.A.l. (aflat pe bancheta din față), l-a lovit din greșeală pe vărul său, martorul C.D. (care ocupa bancheta din spate), pe care l-a doborât la pământ și l-a umplut de sânge.

Inculpatul Ș.A.I. și Ș.R. au sărit din căruță și au fugit, inculpatul trecând pe lângă casa martorului B.A.D., care este cumnatul lui C.M.

Cunoscând faptul că inculpatul Ș.A.I. și C.M. au mai avut conflicte anterior, B.A.D. i-a cerut inculpatului să nu se întoarcă la cumnatul său, „ca să nu mai fie probleme", așa cum au avut anterior cu partea civilă.

Inculpatul Ș.A.I. s-a dus însă la casa fratelui lui C.D., C.A. și, după ce l-a încunoștințat despre cele întâmplate și împreună cu acesta, s-au reîntors în centrul satului, inculpatul având asupra sa biciul cu coada din sârmă împletită; cei doi l-au ridicat pe C.D., care a și fost transportat la spital.

La câteva momente, la locul incidentului au ajuns și inculpații Ș.A. și B.A.I., alertați de strigătele martorului C.D. și ale altor săteni, care au perceput agresionarea de către C.M. a vărului său.

Printre persoanele care au observat cele întâmplate, s-au numărat și nepoții lui C.M., martorii B.A.A. (de 16 ani) și B.Ș.L. (de 15 ani), care sunt copiii surorii victimei (martora B.M.).

Cei doi minori au văzut când victima C.M. a fost ajuns din urmă în dreptul casei mamei lui și tras în curtea acesteia de către inculpatul B.A.I.; au observat că inculpatul Ș.A. a venit cu mașina, a luat o bâtă de baseball din portbagajul mașinii și a intrat în curtea victimei; au observat că inculpatul Ș.A.I. avea un bici în mână și i-a urmat pe ceilalți inculpați în curte; din stradă, ambii martori au auzit strigătele victimei și injuriile pe care cei trei inculpați le aduceau victimei, deși nu au văzut și loviturile pe care aceștia le-au aplicat victimei; la scurt timp, maxim 15 minute, au observat că cei trei inculpați au ieșit din curte și, în tot acest răstimp, minorii au auzit loviturile aplicate de inculpați victimei, fără a putea observa ce se întâmplă în curtea imobilului, datorită faptului că nu vedeau peste gard, iar poarta era închisă (filele 77-78 dosar).

Atunci când tatăl minorilor, martorul B.A.D. (fila 73), a ieșit din curtea casei lor, aflată în apropiere, aceștia i-au relatat ce s-a întâmplat și toți trei i-au văzut pe inculpați ieșind din curtea victimei. De la fiii săi, martorul B.A. a aflat că inculpații l-au bătut pe partea civilă „mai rău ca data trecută", referindu-se la agresiunea exercitată asupra victimei acesteia în urmă cu un an. După circa o oră, martorul B.D.A., la cererea soției sale, s-a deplasat în locul în care se afla victima și a observat că aceasta era căzută la pământ, foarte rău bătută și plină de sânge și a refuzat să fie ridicată pentru că nu dorea să fie mișcată de jos.

Martorii au văzut că, la ieșirea din curte, inculpatul Ș.A. și-a șters cu mâna bâta de sânge și a pus-o în mașină, după cum au afirmat în declarațiile date în dosar.

Partea civilă a petrecut noaptea care a urmat în curtea imobilului mamei sale, în locul în care a fost lăsată de cei trei inculpați, pe jos, neputându-se ridica și deplasa din cauza loviturilor primite și din cauza durerilor pe care le acuza.

Pentru acest motiv, a fost de acord doar ca să fie acoperit de cumnatul său, martorul B.A.D., cu o plapumă și să-i pună o pernă sub cap. A doua zi dimineața, când soția victimei, martora C.E.L. (fila 69 dosar), a sosit acasă de la stână, l-a găsit pe partea civilă în curte, pe pământ, plin de sânge pe haine și acoperit cu plapuma. A chemat de urgență salvarea și, împreună cu martorul N.I. (fila 91), l-au urcat și transportat la Sibiu. Partea civilă le-a spus că a fost agresionat de cei trei inculpați. Inculpatul B.A.I., care se afla la poartă, a fost întrebat de martora C.E. de ce l-au bătut pe soțul său, acesta răspunzând că pentru faptul că mereu are ceva „cu neamul lui M." (fila 69 dosar). Era prezent și inculpatul Ș.A., astfel că ambii au văzut cum victima a fost ridicată și dusă cu pătura la salvare.

Despre bătaia fratelui ei de către cei trei inculpați, a relatat și martora B.M. (fila 75 dosar), aceasta arătând împrejurările descrise mai sus, din spusele soțului (B.D.A.) și ale fiilor săi (B.A.A. și B.Ș.L.), precum și din ceea ce personal a văzut și a auzit.

Din probele administrate (declarațiile părții civile, declarațiilor martorilor C.L., B.A., B.Ș.L., B.M., C.D., N.I., M.C., B.A.D., ș.a., coroborate cu certificatul medico-legal și parțial cu declarația inculpatului Ș.A.), instanța a ajuns la concluzia că toți cei trei inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor comisă asupra victimei, în data de 19 iulie 2011, în curtea imobilului locuit de mama acesteia.

Agresiunea a avut loc în curtea imobilului și nu în stradă (așa cum a susținut acuzarea), declarațiile minorilor B.A.A. și B.Ș.L. din faza de cercetare judecătorească și urmărire penală fiind în acest sens; singura declarație în care s-a susținut că victima a fost lovită în stradă și nu în curtea imobilului locuit de victimă și mama sa, este cea a inculpatului Ș.A., însă cum această declarație nu se coroborează cu alte probe, instanța nu a reținut că agresiunea ar fi început în stradă. Ambii minori au arătat în declarațiile date în faza de urmărire penală că cei trei inculpați l-au introdus cu forța în curte pe partea civilă (fila 24 dosar urmărire penală - martorul B.A.A.) sau că (potrivit declarației minorului B.Ș.L. de la fila 26 dosar urmărire penală) „pe C.M." l-a prins de haină inculpatul B.A.I. și l-a tras în curte, iar apoi în curte au intrat și Ș.A. și Ș.A.I.

În faza de cercetare judecătorească ambii martori oculari minori au arătat că agresiunea părții civile a avut loc în curtea imobilului.

Așa fiind, cum declarația inculpatului Ș.A., în sensul că el singur l-ar fi agresionat pe partea civilă, în stradă, nu s-a coroborat cu nicio altă probă, a fost înlăturată de către instanță de la stabilirea stării de fapt.

Cum procurorul a susținut că agresionarea a început în stradă și apoi a continuat în curtea casei, iar instanța, în baza întregului probatoriu administrat, a ajuns la concluzia că agresionarea părții civile s-a săvârșit de cei trei inculpați doar în curtea casei, în temeiul art. 334 C. proc. pen. anterior, instanța a pus în discuția părților recalificarea infracțiunii din tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, în tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod. în consens cu doctrina și practica judiciară în materie, conform căreia „curtea casei" nu constituie loc public, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei în acest sens (a se vedea spre exemplu Înalta Curte de Casație și Justiție - Decizia penală nr. 2724 din 29 mai 2001 - text procesat prin programul Lex Expert sau Curtea de Apel Timișoara, secția penală - Decizia nr. 202/A din 26 mai 2005 în C.P.J. 2005, Ed. Lumina Lex, București 2006, fila 408).

Apărătorul ales al inculpaților a solicitat și o altă calificare faptei, și anume cea prevăzută de art. 182 C. pen. anterior, pe teza punerii în primejdie a vieții victimei.

Cum actul medico-legal atestă faptul că, prin agresiune, C.M. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure cu suprafață neregulată și posibil prin comprimare abdominală, ce au necesitat 35-40 de zile de îngrijiri medicale și că viața victimei a fost pusă în primejdie, din punct de vedere teoretic, s-a reținut că ar putea fi întemeiată o astfel de cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei, însă, având în vedere fapta în concret comisă de către cei trei inculpați, care i-au aplicat victimei lovituri cu pumnii și picioarele (B.), cu bâta de baseball (Ș.A.) și cu biciul împletit de sârmă (Ș.A.) pe întreg corpul și în zone vitale (corp, hemitorace, abdomen, etc), acte de o intensitate deosebită, care au condus la necesitatea unei intervenții chirurgicale, în absența acesteia fapta inculpaților putând avea efect letal, instanța a respins această recalificare a faptei, concluzionând că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen. anterior și nu a celei prev. de art. 182 din același cod.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 52 și 72 C. pen. anterior și fapta în concret comisă de cei trei inculpați, pe timp de noapte, acționând cu obiecte apte a produce decesul victimei (bici, bâtă de baseball), urmarea produsă și atestată de actele medico-legale de la dosar, pe de o parte, iar pe de altă parte, atitudinea agresivă a părții civile, care a lovit din eroare pe C.D. cu parul în cap și care acțiune a victimei a condus la deznodământul cunoscut (rezultă din referatele de evaluare comportamentul agresiv al victimei pe fondul consumului de alcool), s-a reținut la încadrarea juridică a infracțiunii comise atât circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen. anterior, cât și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) din același cod, care, fără a fi legitimă apărare sau provocare, poate fi reținută ca o circumstanță în favoarea celor trei inculpați, toți făcând parte din „neamul lui M.", neam din care victima a afirmat că „vrea să omoare unul", în data de 19 iulie 2011.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpaților pentru fapta comisă (apreciată de instanță ca având un grad sporit de pericol social), s-au avut în vedere și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, așa cum sunt descrise în cele trei referate de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Sibiu (filele 58-63 dosar) și care atestă că aceștia au resurse interne și externe de reinserție socială fără executarea pedepsei în regim de penitenciar, apreciindu-se ca fiind mică posibilitatea de a se reitera de către aceștia un comportament antisocial.

Fiind îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 86

C. pen. anterior, instanța a aplicat inculpaților pedepse ce au fost suspendate sub supraveghere.

Față de probele administrate, în baza art. 14, 346 C. proc. pen. anterior și art. 998 C. civ., instanța a admis, în parte, acțiunea civilă părții civile, după cum urmează:

Cu privire la alimentația suplimentară pentru zilele de spitalizare (10 zile X 50 de lei = 500 lei), medicamentația suplimentară administrată victimei (analgezice, pansament, dezinfectare =500 lei) și controalele medicale efectuate (pentru 10 zile X 10 lei/zi =100 lei), solicitate în constituirea de parte civilă, aflată la fila 51 dosar, instanța a apreciat că aceste sume au fost probate de partea civilă prin declarațiile martorilor audiați și înscrisurile depuse, astfel că pretențiile părții civile pentru aceste sume au fost admise.

În ceea ce privește suma de 120 lei, solicitată pentru 30 de zile de concediu medical privind alimentația suplimentară, instanța a respins-o, întrucât niciunul dintre martorii propuși de partea civilă nu au relatat o astfel de împrejurare, apreciindu-se acest capăt de cerere ca fiind nedovedit.

Despăgubirile materiale în sumă de 9.500 lei, solicitate de C.M., nu au fost dovedite decât parțial. Instanța le-a redus și le-a cuantificat la suma de 6.300 lei. Pentru a ajunge la această sumă, au fost avute în vedere declarațiile martorilor C.I. (fila 90 dosar), V.A. (fila 93 dosar), N.I. (fila 9 dosar), precum și înscrisurile aflate de la filele 96-97 dosar.

În baza acestor probe, s-a apreciat că suma de 6.300 lei constituie prejudiciu încercat de partea civilă, calculând pentru 70 de oi X 8 kg caș= 5.600 lei pentru 70 de oi (și nu 50 de oi cum a susținut partea civilă că a avut la martorul C.) X 1 kg de caș X 10 lei = 700 lei.

Instanța a acordat așadar, cu titlu de despăgubiri materiale părții civile, suma de 7.400 lei (compusă astfel: 500 + 500 + 100 + 6.300 lei), sumă la care au fost obligați cei trei inculpați, în solidar. Diferența până la 9.500 lei a fost respinsă ca fiind nedovedită.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de către C.M., în sumă de 130.000 lei, instanța le-a apreciat ca fiind mult prea mari, având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale și suferința efectivă suferită de acesta și, în consecință, le-a redus la suma de 45.000 lei, sumă la care au fost obligați cei trei inculpați, în solidar, să o achite lui C.M., considerându-se, față de probele de la dosar, că această sumă este de natură a acoperi prejudiciul moral produs.

Instanța a avut în vedere și faptul că sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii, ele neputând constitui nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora, instituția răspunderii civile delictuale neputându-se transforma într-un izvor al îmbogățirii fără just temei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, partea civilă C.M. și inculpații Ș.A., Ș.A.l. și B.A.I.

Prin apelul declarat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârii penale atacate și, în rejudecare, înlăturarea dispoziției de schimbare a încadrării juridice date faptei din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, în infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod, majorarea pedepselor aplicate inculpaților și executarea acestora în regim de detenție.

În motivarea apelului, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tentativă la omor deoarece, din probele administrate în cauză, a rezultat că agresiunea asupra părții civile a început în stradă, astfel că nu se justifică această schimbare de încadrare juridică.

S-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, neexistând justificare pentru reținerea unei asemenea circumstanțe, având în vedere gravitatea faptei și modul în care inculpații au săvârșit-o.

Totodată, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond nu a dat eficiență agravantei prev. de art. 75 lit. a) C. pen. anterior, reținerea acestei agravante nefiind reflectată în pedepsele aplicate inculpaților, acestea fiind prea reduse. De asemenea, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a pedepselor, apreciindu-se că reeducarea inculpaților nu s-ar realiza într-o asemenea modalitate de executare, scopul pedepsei putând fi atins doar prin executarea acesteia în regim de detenție.

Oral, s-a solicitat majorarea termenului de încercare, menținerea modalității de executare și majorarea pedepsei complementare la 3 ani.

Prin apărătorul ales, partea civilă C.M. a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței penale atacate și, în rejudecare, în ceea ce privește latura penală a cauzei, înlăturarea dispozițiilor cu privire la schimbarea încadrării juridice din omor calificat în omor simplu, considerând că la dosarul cauzei există probe suficiente din care rezultă că incidentul a debutat în stradă. A solicitat înlăturarea reținerii în favoarea inculpaților a circumstanței prev. de art. 73 lit. b) C. pen. anterior cu privire la scuza provocării și o mai mare eficiență dispozițiilor art. 75 lit. a) din același cod.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, a solicitat a se lua act de majorarea pretențiilor, considerând că instanța de fond în mod greșit a înlăturat anumite puncte din constituirea de parte civilă, ca nedovedite.

A solicitat a se avea în vedere pct. 4 din constituirea de parte civilă, prin care s-a solicitat contravaloarea consultaților și a drumurilor Șalcău - Sibiu și retur, acestea fiind dovedite cu declarațiile martorului V.A., chitanțe de la medic și bonuri de benzină.

A arătat că instanța de fond nu a acordat nicio despăgubire cu privire la pct. 5 și 6 din constituirea de parte civilă, cu toate că prejudiciul a fost dovedit.

A solicitat majorarea despăgubirilor acordate ca urmare a diminuării capacității sale de muncă, majorarea daunelor morale, având în vedere că a fost supus la două intervenții chirurgicale, astfel încât s-a majorat numărul de zile de îngrijiri medicale și acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin apărătorul ales, inculpații Ș.A., B.A.I. și Ș.A.I. au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, raportat la faptul că nu a fost pusă în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice în ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen. anterior.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 174 C. pen. anterior în art. 182 din același cod, teza ultimă și achitarea inculpaților Ș.A.I. și B.A.I., deoarece aceștia nu au participat la săvârșirea faptei.

În final, s-a arătat că instanța de fond a acordat părții civile despăgubiri în cuantum foarte ridicat, în mod nejustificat.

În motivarea apelurilor, s-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice referitoare la reținerea disp. art. 73 lit. b) C. pen. anterior privind provocarea, solicitare depusă la dosarul cauzei în cuprinsul concluziilor scrise din 19 noiembrie 2012.

S-a mai arătat că instanța de fond a modificat încadrarea juridică inițială a faptei, respectiv din art. 20 rap. la 174, 175 C. pen. anterior, în art. 174 din același cod, în cauză fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 182 C. pen. anterior, cu teza punerii vieții în primejdie, diferențierea dintre cele două infracțiuni fiind subiectivă, trebuind a se stabili dacă în plan faptic inculpații au săvârșit infracțiunea cu intenție directă sau indirectă.

S-a susținut că inculpatul Ș.A., crezând că fiul său fusese lovit, și-a făcut singur dreptate, trăgând partea vătămată în curte, unde s-a produs agresiunea. Inculpatul nu a avut în intenție decât aplicarea unei corecții, agresiunile asupra părții vătămate oprindu-se în mod voluntar.

S-a apreciat că instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei pe baza lipsei elementelor din probatoriu, declarațiile martorilor fiind subiective, raportat la faptul că aceștia sunt rude ale părții vătămate și nu au putut relata starea de fapt cu privire la împrejurarea că agresiunea a debutat în stradă.

S-a solicitat achitarea inculpaților Ș.A. și B.A.I., având în vedere că nu au participat la această agresiune.

S-a mai arătat că partea vătămată, fiind în stare de ebrietate, îndreptându-se spre căruța în care se afla copilul inculpatului Ș.A., încercând să-l lovească pe acesta, s-a lovit de partea din spate a căruței, în zona abdominală, creând leziunea care i-a pus viața în primejdie.

Pe latură civilă, s-a solicitat reducerea daunelor materiale, având în vedere că partea vătămată este cioban și nu s-a făcut dovada încadrării în muncă.

Prin Decizia penală nr. 123/A din 26 iunie 2013 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost admis apelul declarat de partea civilă C.M. împotriva sentinței penale nr. 135 din 19 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția penală și, în consecință:

A fost desființată sentința penală atacată, numai sub aspectul laturii civile a cauzei și, rejudecându-se cauza în aceste limite:

S-a majorat cuantumul daunelor materiale cuvenite părții civile C.M., de la 7.400 lei la 8.581 lei și au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I. să plătească în solidar această sumă părții civile C.M.

S-a majorat cuantumul daunelor morale cuvenite părții civile C.M., de la 45.000 lei la 60.000 lei și au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I. să plătească în solidar această sumă părții civile C.M..

Au fost menținute în rest celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și de inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I.

Au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I. să plătească flecare părții civile suma de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Au fost obligați inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I. să plătească fiecare statului suma de câte 375 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

S-a dispus ca onorariile parțiale cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în sumă totală de 225 lei, să se avanseze din fondurile Ministerului Justiției.

Curtea de apel, examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, a constatat că apelul declarat de partea civilă C.M. este fondat și a fost admis, iar apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și de inculpații Ș.A., Ș.A.I. și B.A.I. sunt nefondate și au fost respinse, din următoarele considerente:

Pe baza probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt.

Astfel, s-a reținut că inculpații Ș.A., Ș.A. și B.A.I. și partea civilă C.M. sunt consăteni și locuiesc în satul Șalcău, com. Mihăileni, jud. Sibiu. Relațiile dintre inculpații Ș.A. și Ș.A. și partea civilă C.M. sunt tensionate de mai mult timp, cauza fiind terenurile de pășunat.

Între inculpatul Ș.A.I. și C.M. au mai avut loc incidente violente, unul în urmă cu trei ani (iar victimă a agresiunii a fost tot partea civilă; pentru faptul că poliția nu ar fi luat decât măsuri administrative și nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș.A.I., relațiile au devenit și mai tensionate).

La data de 19 iulie 2011, partea civilă a fost plecată împreună cu martorul V.A. în Sibiu, acesta conducându-i mașina, întrucât partea civilă nu posedă permis de conducere; la întoarcerea în sat, victima C.M. a rămas la barul din centrul comunei și, deși era în stare de ebrietate, a continuat să consume alcool.

Partea civilă l-a observat pe inculpatul Ș.A.I. trecând cu căruța prin fața barului și, pentru că acesta ar fi râs de el, așa cum, după spusele părții civile, Ș.A. procedează ori de câte ori trece prin fața porții lui și pe fondul consumului de alcool ingerat și al stării conflictuale anterioare dintre ei, C.M. a luat un par din mașina sa și, strigând că tot „am să omor azi pe vreunul de-a lui M.", a pornit în urmărirea căruței, pe care a ajuns-o în dreptul troicii din sat, loc situat aproape de centrul comunei.

În căruță se aflau alături de inculpatul Ș.A.I., vărul primar al victimei - martorul C.D., precum și un minor, martorul Ș.R. Când i-a ajuns, venind din spatele căruței, C.M. a ridicat parul deasupra capului și, dorind să-l lovească pe inculpatul Ș.A.I. (aflat pe bancheta din față), l-a lovit din greșeală pe vărul său, martorul C.D. (care ocupa bancheta din spate), pe care l-a doborât la pământ.

Inculpatul Ș.A.I. și Ș.R. au sărit din căruță și au fugit, inculpatul trecând pe lângă casa martorului B.A.D., care este cumnatul lui C.M.

Printre persoanele care au observat cele întâmplate, s-au numărat și nepoții lui C.M., martorii B.A.A. (de 16 ani) și B.Ș.L. (de 15 ani), care sunt copiii surorii victimei (martora B.M.).

Cei doi minori au văzut când victima C.M. a fost ajuns din urmă în dreptul casei mamei lui și tras în curtea acesteia de către inculpatul B.A.I.; au observat că inculpatul Ș.A. a venit cu mașina, a luat o bâtă de baseball din portbagajul mașinii și a intrat în curtea victimei; au observat că inculpatul Ș.A.I. avea un bici în mână și i-a urmat pe ceilalți inculpați în curte; din stradă, ambii martori au auzit strigătele victimei și injuriile pe care cei trei inculpați le aduceau victimei, deși nu au văzut și loviturile pe care aceștia le-au aplicat victimei; la scurt timp, maxim 15 minute, au observat că cei trei inculpați au ieșit din curte și, în tot acest răstimp, minorii au auzit loviturile aplicate de inculpați victimei, fără a putea observa ce se întâmplă în curtea imobilului datorită faptului că nu vedeau peste gard, iar poarta era închisă (filele 77-78 dosar).

Martorii au văzut că, la ieșirea din curte, inculpatul Ș.A. și-a șters cu mâna bâta de sânge și a pus-o în mașină, după cum au afirmat în declarațiile date în dosar.

Din certificatul medico-legal din 28 iulie 2011, emis de S.M.L Sibiu, a rezultat că partea civilă C.M. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure, cu suprafață neregulată și posibil prin comprimare abdominală. Leziunile au putut data din 19 iulie 2011 și au necesitat 35-40 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații, iar viața părții civile a fost pusă în primejdie.

În cauză nu s-a efectuat o expertiză medico-legală.

În ce privește latura penală a cauzei:

În apel, la solicitarea părții civile și având în vedere neefectuarea unei expertize medico-legale în cauză, precum și o nouă intervenție chirurgicală suportată de aceasta după ce instanța de fond s-a pronunțat, instanța de apel a dispus efectuarea acestei expertize.

Din concluziile expertizei medico-legale efectuate (filele 25-29 dosar apel) a rezultat că numărul zilelor de îngrijiri medicale pentru vindecarea părții civile a crescut la 70-75.

S-a mai concluzionat că partea civilă are în prezent o capacitate redusă de muncă cu 50%.

Toți apelanții au criticat schimbarea încadrării juridice dispusă de instanța de fond din tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) și 2, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior cu aplic, art. 75 lit. a) din același cod, în infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic, art. 75 lit. a) din același cod, Parchetul și partea civilă apreciind că probele administrate au dovedit că fapta s-a produs în loc public, iar inculpații apreciind că schimbarea încadrării juridice trebuie să fie dispusă în infracțiunea prev. de art. 182 alin. (2) C. pen. anterior.

Inculpații au mai solicitat, de asemenea, casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei la instanța de fond, considerând că aceasta nu a pus în discuția părților reținerea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen. anterior, solicitare făcută în concluziile scrise, depuse în ziua pronunțării soluției.

Examinând cu precădere acest motiv de apel, instanța de apel a constatat că, la data de 15 octombrie 2012 când a avut loc dezbaterea pe fond a cauzei, inculpații, prin apărător, au solicitat, pe lângă schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la omor calificat în vătămare corporală gravă, reținerea scuzei provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen. anterior, fiecare parte punând concluzii și pe această solicitare.

Instanța de fond, în cuprinsul considerentelor, a arătat de ce în cauză nu se pot reține dispozițiile legale referitoare la existența provocării, pronunțându-se pe această solicitare, după ce aceasta a fost dezbătută, astfel că, sub acest aspect, apelul inculpaților a fost apreciat ca nefondat.

În ce privește critica parchetului și a părții civile referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la omor calificat în tentativă la omor, instanța de apel, după examinarea actelor de la dosarul cauzei, a constatat că aceasta este neîntemeiată.

În cauză au fost audiați martorii oculari B.A.A. (fila 24 d.u.p. și 77 dosar fond) și B.Ș.L. (fila 26 d.u.p. și 78 dosar fond) care au relatat că au văzut când inculpatul B.A.I. l-a prins pe partea civilă de haine și l-a tras în curtea mamei sale unde apoi au intrat și ceilalți inculpați și l-au bătut pe acesta.

În declarația olografă dată de partea civilă în cursul urmăririi penale (filele 5-6 d.u.p.), acesta a arătat că, pe când se afla în curtea mamei sale, au intrat inculpații și l-au lovit. Ulterior, partea civilă a declarat că a fost lovit și în fața porții și apoi tras în curte, dar aceste declarații nu s-au coroborat cu declarația dată inițial și nici cu declarațiile constante ale martorilor oculari care au asistat la incident.

Nici declarația inculpatului Ș.A. nu s-a coroborat cu celelalte declarații și nu a putut fi luată în considerare de către instanța de apel, cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost nesincer și cu privire la modul în care s-au desfășurat faptele și cu participanții la faptă, apreciindu-se astfel că, în raport cu probele administrate, în mod corect instanța de fond a dispus schimbarea de încadrare juridică.

Totodată, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a respins cererea inculpaților de a fi schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de tentativă la omor, în vătămare corporală gravă, având în vedere modul în care s-a desfășurat fapta, numărul participanților, obiectele folosite pentru a lovi victima, intensitatea loviturilor aplicate acesteia, zonele vitale vizate și consecințele produse. în raport de toate aceste aspecte, s-a reținut că este evident că inculpații, chiar dacă nu au acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei, au prevăzut posibilitatea ca aceasta să se producă în urma loviturilor aplicate, iar instanța de fond corect a respins această solicitare.

Referitor la solicitarea inculpaților de a se reține circumstanța atenuantă a provocării, s-a constatat că în mod corect instanța de fond a apreciat că aceasta nu poate fi reținută. Partea civilă a încercat să lovească pe inculpatul Ș.A.l. pe când acesta se afla în căruță, însă, datorită stării de ebrietate în care se afla, și-a lovit propriu văr, C.D. și, mai mult, anterior acțiunii părții civile, inculpatul Ș.A.l. l-a luat în râs pe acesta, incitându-l.

Din probe a rezultat apoi că acțiunea inculpaților a avut loc la aproximativ 45 de minute de la acțiunea părții civile și a implicat și pe inculpații Ș.A. și B.A.I., aceștia neavând nicio justificare legală de a lovi, toți și cu intensitate, pe partea civilă.

În schimb, s-a constatat că în mod corect a reținut instanța de fond în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, având în vedere comportamentul părții civile și starea de dușmănie dintre părți, chiar dacă acest comportament nu a constituit o provocare.

În ce privește vinovăția inculpaților:

Inculpatul Ș.A. a încercat să acrediteze ideea că ar fi fost singurul agresor și că inculpații Ș.A.I. și B.A.I. nu ar fi participat la săvârșirea faptei.

Din analiza probelor existente la dosarul cauzei, a rezultat cu certitudine participația tuturor inculpaților. Aceasta a rezultat atât din declarațiile constante ale părții civile C.M., cât și din declarațiile martorilor oculari B.A.A. (fila 24 d.u.p. și 77 dosar fond) și B.Ș.L. (fila 26 d.u.p. și 78 dosar fond), precum și ale martorului B.A.D. (filele 73-74 dosar fond), care a arătat că i-a văzut pe toți trei inculpații în curtea mamei părții civile.

În dezbaterea cauzei, inculpații, prin apărător, au încercat chiar să acrediteze ideea că partea civilă s-ar fi împuns singură când l-a lovit cu un par, din greșeală, pe C.D., atunci când acesta se afla în căruță cu inculpatul Ș.A.I., susținând că la căruță s-a fi aflat un par, partea civilă izbindu-se de acesta cu abdomenul.

Această susținere a inculpaților nu s-a coroborat cu nicio altă probă din dosar, niciuna dintre părți nefăcând vorbire de această împrejurare. Mai mult, concluziile certificatului medico-legal și ale expertizei medico-legale au exclus o asemenea ipoteză, fisurarea intestinului datorându-se comprimării și nu unei împungeri.

În consecință, instanța de apel a apreciat că încadrarea juridică dată faptei de către instanța de fond este legală, corespunde probelor administrate în cauză, vinovăția inculpaților a fost cert dovedită, iar apelurile vizând motivele expuse mai sus sunt nefondate.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaților:

Instanța de apel a apreciat că individualizarea judiciară a pedepselor realizată de către instanța de fond a respectat toate criteriile generale de individualizare a pedepselor, astfel cum sunt acestea prevăzute în dispozițiile art. 72 C. pen. anterior, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare.

În raport de fapta săvârșită, de referatele de evaluare efectuate în cauză pentru inculpați, de starea conflictuală existentă între părți și de mediul în care aceștia trăiesc, s-a apreciat că nu se impunea aplicarea unei pedepse mai mari inculpaților.

Chiar dacă, în cauză, s-a reținut și circumstanța prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. anterior, având în vedere și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) din același cod, s-a constatat că instanța de fond corect a apreciat că pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpaților, corespunde scopului pedepsei, astfel cum este acesta prevăzut în dispozițiile art. 52 C. pen. anterior.

S-a apreciat, de asemenea, că în cauză nu se impune modificarea modalității de executare a pedepselor aplicate, în sensul de a se dispune executarea acestora de către inculpați în detenție, considerându-se că starea de detenție nu ar avea o mai mare eficiență în reeducarea inculpaților decât împrejurarea că aceștia vor fi lăsați în societate, sub o supraveghere constantă, garantându-se astfel că inculpații nu vor persevera în comiterea de fapte penale.

Nu a fost considerată oportună nici majorarea termenului de încercare, termenul de 6 ani fiind considerat suficient pentru îndreptarea inculpaților. De asemenea, s-a apreciat că nu este oportună nici majorarea pedepsei complementare de la 2 la 3 ani, interzicerea drepturilor civile pe o perioadă mai îndelungată fiind apreciată a fi excesivă.

Sub aspectul laturii civile:

C.M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.281 lei, reprezentând despăgubiri materiale și 130.000 lei, reprezentând daune morale.

S-a constatat că, pe baza probelor administrate, instanța de fond a acordat părții civile, cu titlu de despăgubiri materiale, suma de 7.400 lei, compusă din: suma de 500 lei, reprezentând alimentația suplimentară pentru zilele de spitalizare (10 zile X 50 de lei = 500 lei), suma de 500 lei, reprezentând medicamentația suplimentară administrată victimei (analgezice, pansament, dezinfectare = 500 lei), suma de 100 lei, reprezentând controale medicale efectuate (pentru 10 zile X 10 lei/zi = 100 lei) și suma de 6.300 lei, care constituie prejudiciu încercat de partea civilă, calculând pentru 70 de oi X 8 kg caș = 5.600 lei pentru 70 de oi (și nu 50 de oi cum a susținut partea civilă că a avut la martorul C.) X 1 kg de caș 100 lei = 700 lei.

Diferența până la cuantumul despăgubirilor solicitate de partea civilă a fost respinsă ca nedovedită.

Prin apelul declarat, partea civilă a solicitat daune materiale în cuantum de 29.323 lei și daune morale în cuantum de 200.000 lei (fila 33 dosar apel).

În ce privește daunele materiale, partea civilă și-a majorat pretențiile de la 20.281 lei, la 29.323 lei, diferența reprezentând perioadele în care a fost în incapacitate temporară de muncă, în diferite procente.

În ce privește daunele morale, partea civilă a majorat pretențiile sale, ca urmare a majorării numărului de zile de îngrijiri medicale la 70-75 zile și a faptului că a fost nevoit să suporte o nouă intervenție chirurgicală.

Instanța de apel, analizând actele existente la dosarul cauzei, a constatat că partea civilă a făcut dovada unei sume de 781 lei, reprezentând controale medicale efectuate și transport de la domiciliu la S. și nu doar a sumei de 100 lei, cât a acordat instanța de fond.

De asemenea, s-a făcut dovada că partea civilă a fost lipsit de suma de 1.500 lei, reprezentând plata pentru îngrijirea oilor satului, sumă neacordată de către instanța de fond.

S-a reținut că în mod corect instanța de fond nu a acordat părții civile suma de 1.200 lei, reprezentând alimentație suplimentară, această sumă nefiind dovedită și neexistând nicio indicație med

§ Cauze similare