ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3143/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3143/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul

Bihor la data de 9 iulie 2011, reclamanta SC A.A.C. SRL a solicitat instanței,

în contradictoriu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului

Bihor, anularea referatului prin care s-a aprobat declararea stării de

inactivitate fiscală a reclamantei, a Deciziei nr. 84591/9 din 19 mai 2011, a

deciziei de radiere din oficiu din registrul operatorilor intracomunitari,

radierea înscrierii faptei în cazierul fiscal și obligarea pârâtei la plata de

daune materiale pentru prejudiciul cauzat.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 18 mai 2011 a fost

declarată inactivă fiscal, ulterior fiind emisă o decizie prin care a fost

anulată înregistrarea reclamantei în scopuri de TVA. Conform susținerilor

reclamantei, în mod eronat a fost declarată inactivă fiscal având în vedere că

în perioada în care a fost supusă inspecției fiscale un alt serviciu din cadrul

pârâtei derula procedura de declarare a inactivității fiscale. A mai învederat

instanței reclamantul, că reprezentantul legal al societății a fost în perioada

respectivă la sediul pârâtei, la solicitarea acesteia.

Prin Sentința nr. 152

din 9 ianuarie 2013 s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din

oficiu în ședința publică din data de 9 ianuarie 2013 și s-a declinat

competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Oradea.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală București a

solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinice și

legale actele administrative atacate.

Prin cererea

precizatoare adresată Curții de Apel Oradea, la termenul de judecată din data

de 4 martie 2013, reclamanta a solicitat anularea, în parte, a O.P.A.N.A.F. nr.

2024 din 2 mai 2011, prin care a fost declarată starea de inactivitate,

respectiv anularea O.P.A.N.A.F. doar în ceea ce o privește, indicată în

cuprinsul Anexei 1 pct. 160.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr.

62/CA-PI din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea precizată formulată de

reclamanta SC A.A.C. SRL în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a

Finanțelor Publice Bihor, Președintele Agenției Naționale de Administrare

Fiscală și Agenția Națională de Administrare Fiscală; s-a anulat referatul prin

care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei la

data de 18 mai 2011, emis de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul

D.G.F.P. Bihor.

A fost anulat în

parte Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2024 din 2 mai 2011 prin care a fost

declarată starea de inactivitate a reclamantei, în cuprinsul Anexei 1 pct. 160

și s-a dispus radierea înscrierii faptei din cazierul fiscal al

administratorului societății reclamante.

Pentru a pronunța

această sentința, Curtea de apel a reținut sub aspectul stării de fapt că SC

A.A.C. SRL Oradea a fost înscrisă în lista contribuabililor declarați inactivi,

aprobată prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 2024 din 2 mai 2011 în anexa 1

pct. 160, iar la data de 18 mai 2011, organele de control din cadrul

Activității de Inspecție Fiscale (din cadrul DGFP Bihor) au emis, din oficiu,

un Referat prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a

societății reclamante, începând cu data de 18 mai 2011.

S-a mai reținut că

prin Decizia nr. 84591 din 19 mai 2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice

Bihor a anulat din oficiu înregistrarea reclamantei în scopuri de TVA iar ca o

consecință, fapta administratorului societății reclamante a fost înscrisă în

cazierul fiscal.

S-a considerat că

declararea stării de inactivitate a reclamantei, s-a făcut în temeiul

prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) și b) din Ordinul Președintelui A.N.A.F.

nr. 575 din 21 iulie 2006, organele fiscale întocmind Procesul-verbal nr. 2566

din 14 martie 2011, apreciindu-se că aceste prevederi legale au fost aplicate

în mod eronat de către organul fiscal.

În acest sens, s-a

avut în vedere că în același timp cu derularea procedurii de declarare a

inactivității societății reclamante, aceasta a fost supusă unei inspecții

fiscale pe perioada 19 aprilie 2011 - 6 mai 2011, finalizată prin Raportul de

inspecție fiscală nr. 470 din 17 mai 2011 și Decizia de impunere nr. 567 din 17

mai 2011.

A motivat prima

instanță că declararea societății reclamante ca inactivă la data de 18 mai

2011, după o zi de la data finalizării inspecției fiscale, nu se justifică,

neputând fi primite susținerile organului fiscal în sensul că nu ar fi fost găsit

administratorul societății la sediul social al acesteia, în condițiile în care

în timpul controlului fiscal s-au dispus și măsuri asigurătorii împotriva

societății reclamante.

Au fost avute în

vedere și declarațiile martorului M.A.V. care a confirmat faptul că societatea

a desfășurat activitate la sediu pe perioada cuprinsă între sfârșitul anului

2010 și începutul anului 2011.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs parații Agenția Națională de Administrare Fiscală,

Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca (fostă Direcția Generală a

Finanțelor Publice Bihor) și Președintele Agenției Naționale de Administrare

Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Sentința recurată

este nelegală și netemeinică.

În motivarea cererii

de recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a arătat următoarele:

- Se arată că în urma

acțiunii de impulsionare a încasărilor creanțelor restante la bugetul statului

demarata în luna decembrie 2010 - în baza Adresei nr. 867334 din 6 octombrie

2010 emisă de ANAF, în data de 10 decembrie, inspectorii fiscali s-au deplasat

la sediul SC A.A.C. SRL din localitatea Oradea str. T. nr. 8/A în vederea

impulsionării achitării obligațiilor restante la bugetul statului, având în

vedere faptul că reclamanta înregistra obligații restante față de bugetul de

stat.

Inspectorii fiscali

au constatat că societatea nu funcționează la sediul arătat și nu au putut lua

legătura nici telefonic cu reprezentanții legali ai acesteia.

În consecința, în

data de 13 decembrie 2010 s-a transmis la sediul societății invitația nr. 85483

din 13 decembrie 2010, cu confirmare de primire, prin care se solicita

reprezentantului legal al acesteia ca în data de 20 decembrie 2010 să se

prezinte la sediul DGFP Bihor cu documentele societății.

În data de 27

decembrie 2010, mandatul poștal împreună cu invitația a fost returnat cu

mențiunea pe plic "destinatar lipsă de la domiciliu", demers în urma

căruia nici un reprezentant legal al societății nu s-a prezentat cu documentele

solicitate.

Ca urmare, având în

vedere starea de fapt expusă și ținând cont de prevederile ordinului la care

s-a făcut referire mai sus, în data de 14 martie 2011 s-a întocmit un dosar

cuprinzând Referatul întocmit nr. 2565 din 14 martie 2011, prin care s-a propus

includerea SC A.A.C. SRL în lista contribuabililor declarați inactivi,

Procesul-verbal nr. 2566 din 14 martie 2011 prin care organele de inspecție

fiscală au consemnat constatări cu privire la starea de inactivitate precum și

documentele care fac dovada că societatea nu funcționează la sediul social sau

la domiciliul fiscal declarat.

- În paralel cu acest

"control", care a avut ca obiectiv acțiunea de impulsionare a

încasărilor creanțelor restante la bugetul statului, o altă echipă de inspecție

fiscală din cadrul Activității de Inspecție Fiscală a D.G.F.P. Bihor a demarat

o acțiune de inspecție fiscală parțială, ca urmare a cererii nr. 33795 din 25

februarie 2009 depusă de SC A.A.C. SRL ce a vizat compensarea impozitului pe

profit virat în plus.

În vederea începerii

inspecției fiscale, în data de 14 martie 2011, organele de inspecție fiscală

s-au deplasat din nou la sediul societății unde nu au găsit pe nimeni și au

procedat la transmiterea unei alte invitații în data de 14 martie 2011 atât la

sediul social cât și la domiciliul administratorului acesteia, fapt consemnat

și în Procesul-verbal nr. 504 din 24 martie 2011.

Invitația nr. 2577

din 14 martie 2011 prin care s-a solicitat prezentarea documentelor, transmisă

atât la sediul social al societății cât și la adresa de domiciliul

administratorului (Oradea, str. B.) a fost returnată  cu mențiunea "lipsă

destinatar" în ambele cazuri, cu toate că până la data finalizării

procesului-verbal societatea nu a făcut vreo mențiune cu privire la schimbarea

sediului social, așa cum rezultă din documentația depusă la dosar.

Se arată că urmare a

celor constatate, în data de 24 martie 2011 s-a întocmit Procesul-verbal nr.

504 prin care se consemnează din nou că sunt îndeplinite condițiile prevăzute

la art. 1 din O.M.F.P. nr. 575 din 21 iulie 2006 privind declararea

contribuabililor inactivi.

În data de 6 aprilie

2011 administratorul societății a luat legătura cu a doua echipă de inspecție

fiscală care a efectuat inspecția fiscală parțială, întocmind Raportul de

inspecție fiscală nr. 470 din 17 mai 2011.

În motivarea

recursului său Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ș.G.D.

a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea principală de SC

A.A.C. SRL și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a

Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. S-a arătat că Ordinul

a cărui nelegalitate a fost invocată a fost emis de instituția Agenția

Națională de Administrare Fiscală în exercitarea atribuțiilor sale și nu de

președintele său, acesta fiind reprezentantul autorității în raport cu terții.

În acest sens,

recurentul Președintele Agenția Națională de Administrare Fiscală a invocat

dispozițiile art. 1, 4 alin. (2) pct. 37, art. 12 alin. (1), alin. (3), alin.

(8) din H.G nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale

de Administrare Fiscală, precum și art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din

Legea nr. 504/2004.

În motivarea

recursului său, pârâtul Agenția Națională de Administrare Fiscală a arătat

următoarele:

Prin Decizia nr.

111287 din 5 iulie 2011 a Direcției Activitatea Metodologie și Administrarea

Veniturilor Statului - Compartimentul Gestiune Registru Contribuabili,

Monitorizare Declarații Fiscale și Bilanțuri din cadrul D.G.F.P. a județului

Bihor, s-a soluționat contestația depusă de reclamanta-intimata SC A.A.C. SRL,

și înregistrată sub nr. 108726 din 29 iunie 2011.

Intimata-reclamanta a

fost declarată inactivă fiscal, conform O.P.A.N.A.F. nr. 2024 din 2 mai 2011,

motiv pentru care D.G.F.P. a județului Bihor, prin Decizia nr. 84591 din 19 mai

2011, a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA.

Potrivit prevederilor

art. 153 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările

și completările ulterioare, organele fiscale competente pot anula din oficiu

înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, în cazul persoanelor impozabile

care figurează în lista contribuabililor declarați inactivi, potrivit art. 11

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările

ulterioare.

A arătat recurenta că

referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a

reclamantei, la data de 18 mai 2011, emis de activitatea de Inspecție Fiscală

din cadrul DGFP Bihor, nu reprezintă un act administrativ în înțelesul Legii

nr. 554/2004 care să poată fi atacat în contencios administrativ.

Analizând cererile de

recurs, subsumând motivele invocate, normele legale incidente și în

conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele următoare:

În fapt, organele

fiscale în scopul impulsionării încasării creanțelor fiscale restante la

bugetul de stat au efectuat în data de 10 decembrie 2010 un control inopinat la

sediul social al societății reclamante și au constatat că aceasta nu

funcționează la acest sediu declarat. În data de 13 decembrie 2010 s-a transmis

cu confirmare de primire o invitație prin care se solicita administratorului

societății să se prezinte la sediul Direcția Generală a Finanțelor Publice

Bihor cu documentele contabile. Această invitație a fost returnată la data de

27 decembrie 2010 cu mențiunea „destinatar lipsă de la domiciliu”.

Considerând

aplicabile prevederile art. 1 din OMFP nr. 575/2006 privind stabilirea

condițiilor și declararea contribuabililor inactivi, a fost încheiat

Procesul-verbal nr. 2566 din 14 martie 2011 prin care organele fiscale au

consemnat constatări cu privire la starea de inactivitate, Procesul-verbal nr.

618 din 31 martie 2011 anunț individual privind lista contribuabililor inactivi,

apoi referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală

a reclamantei din data de 18 mai 2011 emis de activitatea de Inspecție Fiscală

și includerea în anexa nr. 1 a Ordinului nr. 2024 din 2 mai 2011 - pentru

aprobarea listei contribuabililor declarați inactivi, începând cu 18 mai 2011.

În data de 6 aprilie

2011, administratorul societății a luat legătura cu echipa care a efectuat o

inspecție fiscală parțială - finalizată cu întocmirea Raportului de inspecție

fiscală nr. 470 din 17 mai 2011.

În drept.

În conformitate cu

prevederile art. 1 din OMFP nr. 575/2006 "(1) Contribuabilii vor fi

declarați inactivi dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) se sustrag de la

efectuarea inspecției fiscale, prin declararea unor date de identificare a

sediului social care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

b) organele fiscale

au constatat că nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal

declarat.”

Capitolul III

Efectuarea controlului din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 575/2006 -

privind stabilirea condițiilor și declararea contribuabililor inactivi,

potrivit cărora, echipa de control se va deplasa la sediul declarat al

contribuabilului pentru verificarea activității acestuia și, în funcție de situația

concretă, acesta se va afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. A, B și

C.

A. Contribuabilii

care nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat

(1) În situația în

care nu se poate lua legătura cu reprezentantul legal al contribuabilului său

contribuabilul nu desfășoară activitate la sediul social sau la domiciliul

fiscal declarat, echipa de control va solicita în scris prezenta acestuia la

sediul organului de control, stabilind data și ora de prezentare.

Solicitarea se va transmite

și la adresa de domiciliu a reprezentantului legal al contribuabilului, dacă

acestă este persoană fizică rezidentă română, sau la domiciliul fiscal, dacă

este persoană juridică română.

În cazul

neprezentării reprezentantului legal al contribuabilului la sediul organului de

control, se va încheia un act de control, în conformitate cu normele legale, în

care se vor preciza acțiunile și toate demersurile întreprinse de organele de

control pentru identificarea acestuia.

Înalta Curte, așa cum

a arătat și instanța de fond, constată că în mod eronat organele fiscale au

făcut aplicarea prevederilor art. 1 din OMFP nr. 575/2006.

Înalta Curte observă

faptul că nu este conformă realității susținerea organelor fiscale în sensul că

s-au trimis un număr mare de invitații atât la sediul social cât și la

domiciliul administratorului, returnate pe motiv de „lipsă destinatar”.

Invitația din data de

13 decembrie 2010 care era pentru data de 20 decembrie, nu a fost comunicată și

la domiciliul administratorului așa cum precizează expres norma legală

invocată.

Prin urmare

Procesul-verbal din 14 martie 2011 - pentru constatarea condițiilor stării de

inactivitate este eronat, fără a avea în vedere că perioada anterior vizată era

în preajma sărbătorilor de iarnă când probabilitatea de a lipsi de acasă este

mai mare.

Este real faptul că

în data de 14 martie 2011 - s-a trimis o invitație și la domiciliul

administratorului societății, iar la data de 31 martie 2011 a fost emis anunțul

individual privind publicarea Procesului-verbal prind măsura includerii

reclamantei pe lista contribuabililor inactivi.

În paralel cu această

situație de fapt o altă echipă în baza unui Aviz de inspecție fiscală nr. 30

din 22 februarie 2011 a transmis o invitație la data de 14 martie 2011

comunicată și administratorului societății reclamante care a confirmat primirea

acesteia la data de 6 aprilie 2011 când s-a și prezentat la sediul Direcției

Generale a Finanțelor Publice Bihor unde a pus la dispoziția organelor fiscale

toate informațiile și documentele necesare efectuării inspecției fiscale.

- Dată fiind

desfășurarea faptelor, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile

privind sustragerea de la efectuarea inspecției fiscale prin declararea unui

alt sediu social, din probele dosarului rezultând că societatea reclamantă

desfășoară activitate la sediul declarat. Sunt de menționat și măsurile

asigurătorii luate față de societate în cadrul acestora, Serviciul de Executare

silită a identificat și a sechestrat un bun în prezența administratorului - care

deci a fost prezent la sediul societății.

În ceea ce privește

recursul pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală - și greșita

respingere a calității procesual pasive a acestuia.

Înalta Curte observă

că ordinul a cărui anulare s-a solicitat (nr. 2024 din 2 mai 2011) este emis,

semnat, ștampilat de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și

în consecință acesta este emitentul actului administrativ a cărui anulare se

cere, are calitate procesuală pasivă.

Referitor la

referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a

reclamantei - acesta a stat la baza emiterii Ordinului Președintelui Agenției

Naționale de Administrare Fiscală nr. 2024 din 2 mai 2011 - și în conformitate

cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2006, instanța este

competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative

care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

Înalta Curte constată

că Decizia nr. 84591 din 19 mai 2011 emisă de Direcția Generală a Finanțelor

Publice Bihor prin care s-a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA

nu face obiectul prezentei cauze.

Temeiul legal al

soluției adoptate în recurs

În conformitate cu

prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile

ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a

Finanțelor Publice Cluj-Napoca (fostă Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor)

și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva Sentinței

nr. 62/CA-PI din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM