ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3143/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3143/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bihor la data de 9 iulie 2011, reclamanta SC A.A.C. SRL a solicitat instanței, în contradictoriu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Bihor, anularea referatului prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei, a Deciziei nr. 84591/9 din 19 mai 2011, a deciziei de radiere din oficiu din registrul operatorilor intracomunitari, radierea înscrierii faptei în cazierul fiscal și obligarea pârâtei la plata de daune materiale pentru prejudiciul cauzat. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 18 mai 2011 a fost declarată inactivă fiscal, ulterior fiind emisă o decizie prin care a fost anulată înregistrarea reclamantei în scopuri de TVA.
Conform susținerilor reclamantei, în mod eronat a fost declarată inactivă fiscal având în vedere că în perioada în care a fost supusă inspecției fiscale un alt serviciu din cadrul pârâtei derula procedura de declarare a inactivității fiscale. A mai învederat instanței reclamantul, că reprezentantul legal al societății a fost în perioada respectivă la sediul pârâtei, la solicitarea acesteia. Prin Sentința nr. 152 din 9 ianuarie 2013 s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din oficiu în ședința publică din data de 9 ianuarie 2013 și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Oradea. Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală București a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinice și legale actele administrative atacate.
Prin cererea precizatoare adresată Curții de Apel Oradea, la termenul de judecată din data de 4 martie 2013, reclamanta a solicitat anularea, în parte, a O.P.A.N.A.F. nr. 2024 din 2 mai 2011, prin care a fost declarată starea de inactivitate, respectiv anularea O.P.A.N.A.F. doar în ceea ce o privește, indicată în cuprinsul Anexei 1 pct. 160. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 62/CA-PI din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta SC A.A.C. SRL în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Agenția Națională de Administrare Fiscală; s-a anulat referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei la data de 18 mai 2011, emis de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P.
Bihor. A fost anulat în parte Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2024 din 2 mai 2011 prin care a fost declarată starea de inactivitate a reclamantei, în cuprinsul Anexei 1 pct. 160 și s-a dispus radierea înscrierii faptei din cazierul fiscal al administratorului societății reclamante. Pentru a pronunța această sentința, Curtea de apel a reținut sub aspectul stării de fapt că SC A.A.C.
SRL Oradea a fost înscrisă în lista contribuabililor declarați inactivi, aprobată prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 2024 din 2 mai 2011 în anexa 1 pct. 160, iar la data de 18 mai 2011, organele de control din cadrul Activității de Inspecție Fiscale (din cadrul DGFP Bihor) au emis, din oficiu, un Referat prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a societății reclamante, începând cu data de 18 mai 2011. S-a mai reținut că prin Decizia nr. 84591 din 19 mai 2011, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor a anulat din oficiu înregistrarea reclamantei în scopuri de TVA iar ca o consecință, fapta administratorului societății reclamante a fost înscrisă în cazierul fiscal. S-a considerat că declararea stării de inactivitate a reclamantei, s-a făcut în temeiul prevederilor art. 1 alin. (1) lit. a) și b) din Ordinul Președintelui A.N.A.F.
nr. 575 din 21 iulie 2006, organele fiscale întocmind Procesul-verbal nr. 2566 din 14 martie 2011, apreciindu-se că aceste prevederi legale au fost aplicate în mod eronat de către organul fiscal. În acest sens, s-a avut în vedere că în același timp cu derularea procedurii de declarare a inactivității societății reclamante, aceasta a fost supusă unei inspecții fiscale pe perioada 19 aprilie 2011 - 6 mai 2011, finalizată prin Raportul de inspecție fiscală nr. 470 din 17 mai 2011 și Decizia de impunere nr. 567 din 17 mai 2011. A motivat prima instanță că declararea societății reclamante ca inactivă la data de 18 mai 2011, după o zi de la data finalizării inspecției fiscale, nu se justifică, neputând fi primite susținerile organului fiscal în sensul că nu ar fi fost găsit administratorul societății la sediul social al acesteia, în condițiile în care în timpul controlului fiscal s-au dispus și măsuri asigurătorii împotriva societății reclamante.
Au fost avute în vedere și declarațiile martorului M.A.V. care a confirmat faptul că societatea a desfășurat activitate la sediu pe perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2010 și începutul anului 2011. Recursul Împotriva acestei sentințe au declarat recurs parații Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca (fostă Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor) și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Sentința recurată este nelegală și netemeinică. În motivarea cererii de recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a arătat următoarele: - Se arată că în urma acțiunii de impulsionare a încasărilor creanțelor restante la bugetul statului demarata în luna decembrie 2010 - în baza Adresei nr. 867334 din 6 octombrie 2010 emisă de ANAF, în data de 10 decembrie, inspectorii fiscali s-au deplasat la sediul SC A.A.C.
SRL din localitatea Oradea str. T. nr. 8/A în vederea impulsionării achitării obligațiilor restante la bugetul statului, având în vedere faptul că reclamanta înregistra obligații restante față de bugetul de stat. Inspectorii fiscali au constatat că societatea nu funcționează la sediul arătat și nu au putut lua legătura nici telefonic cu reprezentanții legali ai acesteia. În consecința, în data de 13 decembrie 2010 s-a transmis la sediul societății invitația nr. 85483 din 13 decembrie 2010, cu confirmare de primire, prin care se solicita reprezentantului legal al acesteia ca în data de 20 decembrie 2010 să se prezinte la sediul DGFP Bihor cu documentele societății. În data de 27 decembrie 2010, mandatul poștal împreună cu invitația a fost returnat cu mențiunea pe plic "destinatar lipsă de la domiciliu", demers în urma căruia nici un reprezentant legal al societății nu s-a prezentat cu documentele solicitate.
Ca urmare, având în vedere starea de fapt expusă și ținând cont de prevederile ordinului la care s-a făcut referire mai sus, în data de 14 martie 2011 s-a întocmit un dosar cuprinzând Referatul întocmit nr. 2565 din 14 martie 2011, prin care s-a propus includerea SC A.A.C. SRL în lista contribuabililor declarați inactivi, Procesul-verbal nr. 2566 din 14 martie 2011 prin care organele de inspecție fiscală au consemnat constatări cu privire la starea de inactivitate precum și documentele care fac dovada că societatea nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat. - În paralel cu acest "control", care a avut ca obiectiv acțiunea de impulsionare a încasărilor creanțelor restante la bugetul statului, o altă echipă de inspecție fiscală din cadrul Activității de Inspecție Fiscală a D.G.F.P.
Bihor a demarat o acțiune de inspecție fiscală parțială, ca urmare a cererii nr. 33795 din 25 februarie 2009 depusă de SC A.A.C. SRL ce a vizat compensarea impozitului pe profit virat în plus.
În vederea începerii inspecției fiscale, în data de 14 martie 2011, organele de inspecție fiscală s-au deplasat din nou la sediul societății unde nu au găsit pe nimeni și au procedat la transmiterea unei alte invitații în data de 14 martie 2011 atât la sediul social cât și la domiciliul administratorului acesteia, fapt consemnat și în Procesul-verbal nr. 504 din 24 martie 2011. Invitația nr. 2577 din 14 martie 2011 prin care s-a solicitat prezentarea documentelor, transmisă atât la sediul social al societății cât și la adresa de domiciliul administratorului (Oradea, str. B.) a fost returnată cu mențiunea "lipsă destinatar" în ambele cazuri, cu toate că până la data finalizării procesului-verbal societatea nu a făcut vreo mențiune cu privire la schimbarea sediului social, așa cum rezultă din documentația depusă la dosar.
Se arată că urmare a celor constatate, în data de 24 martie 2011 s-a întocmit Procesul-verbal nr. 504 prin care se consemnează din nou că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1 din O.M.F.P. nr. 575 din 21 iulie 2006 privind declararea contribuabililor inactivi. În data de 6 aprilie 2011 administratorul societății a luat legătura cu a doua echipă de inspecție fiscală care a efectuat inspecția fiscală parțială, întocmind Raportul de inspecție fiscală nr. 470 din 17 mai 2011. În motivarea recursului său Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ș.G.D. a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea principală de SC A.A.C. SRL și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
S-a arătat că Ordinul a cărui nelegalitate a fost invocată a fost emis de instituția Agenția Națională de Administrare Fiscală în exercitarea atribuțiilor sale și nu de președintele său, acesta fiind reprezentantul autorității în raport cu terții. În acest sens, recurentul Președintele Agenția Națională de Administrare Fiscală a invocat dispozițiile art. 1, 4 alin. (2) pct. 37, art. 12 alin. (1), alin. (3), alin. (8) din H.G nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 504/2004. În motivarea recursului său, pârâtul Agenția Națională de Administrare Fiscală a arătat următoarele: Prin Decizia nr. 111287 din 5 iulie 2011 a Direcției Activitatea Metodologie și Administrarea Veniturilor Statului - Compartimentul Gestiune Registru Contribuabili, Monitorizare Declarații Fiscale și Bilanțuri din cadrul D.G.F.P.
a județului Bihor, s-a soluționat contestația depusă de reclamanta-intimata SC A.A.C. SRL, și înregistrată sub nr. 108726 din 29 iunie 2011. Intimata-reclamanta a fost declarată inactivă fiscal, conform O.P.A.N.A.F. nr. 2024 din 2 mai 2011, motiv pentru care D.G.F.P. a județului Bihor, prin Decizia nr. 84591 din 19 mai 2011, a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA. Potrivit prevederilor art. 153 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, organele fiscale competente pot anula din oficiu înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, în cazul persoanelor impozabile care figurează în lista contribuabililor declarați inactivi, potrivit art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
A arătat recurenta că referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei, la data de 18 mai 2011, emis de activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul DGFP Bihor, nu reprezintă un act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004 care să poată fi atacat în contencios administrativ. Analizând cererile de recurs, subsumând motivele invocate, normele legale incidente și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele următoare: În fapt, organele fiscale în scopul impulsionării încasării creanțelor fiscale restante la bugetul de stat au efectuat în data de 10 decembrie 2010 un control inopinat la sediul social al societății reclamante și au constatat că aceasta nu funcționează la acest sediu declarat.
În data de 13 decembrie 2010 s-a transmis cu confirmare de primire o invitație prin care se solicita administratorului societății să se prezinte la sediul Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor cu documentele contabile. Această invitație a fost returnată la data de 27 decembrie 2010 cu mențiunea „destinatar lipsă de la domiciliu”.
Considerând aplicabile prevederile art. 1 din OMFP nr. 575/2006 privind stabilirea condițiilor și declararea contribuabililor inactivi, a fost încheiat Procesul-verbal nr. 2566 din 14 martie 2011 prin care organele fiscale au consemnat constatări cu privire la starea de inactivitate, Procesul-verbal nr. 618 din 31 martie 2011 anunț individual privind lista contribuabililor inactivi, apoi referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei din data de 18 mai 2011 emis de activitatea de Inspecție Fiscală și includerea în anexa nr. 1 a Ordinului nr. 2024 din 2 mai 2011 - pentru aprobarea listei contribuabililor declarați inactivi, începând cu 18 mai 2011. În data de 6 aprilie 2011, administratorul societății a luat legătura cu echipa care a efectuat o inspecție fiscală parțială - finalizată cu întocmirea Raportului de inspecție fiscală nr. 470 din 17 mai 2011. În drept.
În conformitate cu prevederile art. 1 din OMFP nr. 575/2006 "(1) Contribuabilii vor fi declarați inactivi dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții: a) se sustrag de la efectuarea inspecției fiscale, prin declararea unor date de identificare a sediului social care nu permit organului fiscal identificarea acestuia; b) organele fiscale au constatat că nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat.” Capitolul III Efectuarea controlului din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 575/2006 - privind stabilirea condițiilor și declararea contribuabililor inactivi, potrivit cărora, echipa de control se va deplasa la sediul declarat al contribuabilului pentru verificarea activității acestuia și, în funcție de situația concretă, acesta se va afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. A, B și C. A. Contribuabilii care nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat (1) În situația în care nu se poate lua legătura cu reprezentantul legal al contribuabilului său contribuabilul nu desfășoară activitate la sediul social sau la domiciliul fiscal declarat, echipa de control va solicita în scris prezenta acestuia la sediul organului de control, stabilind data și ora de prezentare.
Solicitarea se va transmite și la adresa de domiciliu a reprezentantului legal al contribuabilului, dacă acestă este persoană fizică rezidentă română, sau la domiciliul fiscal, dacă este persoană juridică română. În cazul neprezentării reprezentantului legal al contribuabilului la sediul organului de control, se va încheia un act de control, în conformitate cu normele legale, în care se vor preciza acțiunile și toate demersurile întreprinse de organele de control pentru identificarea acestuia. Înalta Curte, așa cum a arătat și instanța de fond, constată că în mod eronat organele fiscale au făcut aplicarea prevederilor art. 1 din OMFP nr. 575/2006. Înalta Curte observă faptul că nu este conformă realității susținerea organelor fiscale în sensul că s-au trimis un număr mare de invitații atât la sediul social cât și la domiciliul administratorului, returnate pe motiv de „lipsă destinatar”.
Invitația din data de 13 decembrie 2010 care era pentru data de 20 decembrie, nu a fost comunicată și la domiciliul administratorului așa cum precizează expres norma legală invocată. Prin urmare Procesul-verbal din 14 martie 2011 - pentru constatarea condițiilor stării de inactivitate este eronat, fără a avea în vedere că perioada anterior vizată era în preajma sărbătorilor de iarnă când probabilitatea de a lipsi de acasă este mai mare. Este real faptul că în data de 14 martie 2011 - s-a trimis o invitație și la domiciliul administratorului societății, iar la data de 31 martie 2011 a fost emis anunțul individual privind publicarea Procesului-verbal prind măsura includerii reclamantei pe lista contribuabililor inactivi.
În paralel cu această situație de fapt o altă echipă în baza unui Aviz de inspecție fiscală nr. 30 din 22 februarie 2011 a transmis o invitație la data de 14 martie 2011 comunicată și administratorului societății reclamante care a confirmat primirea acesteia la data de 6 aprilie 2011 când s-a și prezentat la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bihor unde a pus la dispoziția organelor fiscale toate informațiile și documentele necesare efectuării inspecției fiscale. - Dată fiind desfășurarea faptelor, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile privind sustragerea de la efectuarea inspecției fiscale prin declararea unui alt sediu social, din probele dosarului rezultând că societatea reclamantă desfășoară activitate la sediul declarat.
Sunt de menționat și măsurile asigurătorii luate față de societate în cadrul acestora, Serviciul de Executare silită a identificat și a sechestrat un bun în prezența administratorului - care deci a fost prezent la sediul societății. În ceea ce privește recursul pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală - și greșita respingere a calității procesual pasive a acestuia. Înalta Curte observă că ordinul a cărui anulare s-a solicitat (nr. 2024 din 2 mai 2011) este emis, semnat, ștampilat de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și în consecință acesta este emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere, are calitate procesuală pasivă.
Referitor la referatul prin care s-a aprobat declararea stării de inactivitate fiscală a reclamantei - acesta a stat la baza emiterii Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2024 din 2 mai 2011 - și în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2006, instanța este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății. Înalta Curte constată că Decizia nr. 84591 din 19 mai 2011 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor prin care s-a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA nu face obiectul prezentei cauze. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursurile declarate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca (fostă Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor) și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva Sentinței nr. 62/CA-PI din 8 aprilie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2014. Procesat de GGC - LM
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.