ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1095/2014

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 41 din 19 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a admis cererea formulată de inculpatul C.C. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în ceea ce o privește pe A.M.

S-au respins celelalte cereri de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul B.G., D.M. și C.C.

Inculpații au fost condamnați după cum urmează:

1. G.B.,

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. la 1 an si 10 luni închisoare - parte vătămata A.M.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. la 1 an si 10 luni închisoare - parte vătămata S.G.

În baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege)- parte vătămata C.P.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. inculpatul, a fost condamnata la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția, dreptului de a alege)- parte vătămata S.G.

În baza art. 192 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) - 76 lit. c), C. pen., inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani închisoare și, în baza art. 35 alin. (3) C. pen., să execute și pedeapsa de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a aplicat art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a menținut și dedus din pedeapsa de executat reținerea și arestul preventiv la zi, începând cu 29 martie 2012.

2. C.C.,

În baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a)-76 lit. b) C. pen. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege) - parte vătămata C.P.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art, 74 lit. a) - 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat Ia 1 an și 10 luni închisoare - parte vătămata A.M.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea 74 lit. a) - 76 lit. b) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția. dreptului de a alege)- parte vătămata S.G.

În baza art. 192 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) - 76 lit. c) C. pen. inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani închisoare și, în baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus să execute și pedeapsa de 2 ani interzicerea dreptului prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a aplicat art. 71-64 lit. a), b) C. pen. ( cu excepția dreptului de a alege).

S-a menținut și dedus din pedeapsa de executat reținerea și arestul preventiv.

3. D.A.,

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege) - parte vătămata S.G.

În baza art. 192 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani închisoare și, în baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a dispus să execute și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare și 200 lei amendă penală la care a fost condamnat prin sentința penala nr. 553/2009 a Judecătoriei Slobozia, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 153/2009 a Tribunalului Ialomița, urmând ca acesta să execute în total 6 ani închisoare și 200 lei amenda penala.

În baza art. 35 alin. (1) s-a dispus să execute și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a aplicat art. 71-64 lit. a), b) C. pen. ( cu excepția dreptului de a alege).

S-a dedus din pedeapsa de executat reținerea și arestul preventiv pe perioada 9 mai 2012-12 decembrie 2012

4. D.F.,

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnată la 1 an și 10 luni închisoare - parte vătămata A.M.

În baza art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., inculpata a fost condamnată la 1 an și 10 luni închisoare - parte vătămata S.G.

În baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. inculpata a fost condamnată la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege) - parte vătămata C.P.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani închisoare și, în baza art. 35 alin. (1) C. pen. și pedeapsa de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de de art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a aplicat art. 71-64 lit. a), b) C. pen. (cu excepția dreptului de a alege).

S-a dedus din pedeapsa de executat reținerea și arestul preventiv pe perioada la 9 mai 2012-10 octombrie 2012.

S-a dispus confiscarea sumei de 3.000 lei de la inculpata D.M. ridicată cu ocazia percheziției domiciliare, conform ordonanței din 22 mai 2012 și s-a luat act că C.P. și S.G.A. nu s-au constituit părți civile.

Inculpații B.G. și D.F. au fost obligați în solidar la 3.000 lei cu titlu de daune morale către A.M.

S-a dispus confiscarea a câte 33.000 lei de la inculpații D.F. și G.B. și a sumei de 15.000 lei de la C.C.

S-a respins cererea formulată de numitul H.C.G. de restituire a sumei de 3.000 lei.

Inculpații B.G., C.C. și D.A., au fost obligați la câte 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 425 lei fiecare onorarii ap. oficiu), iar D.M.F. la 1.800 lei cu același titlu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Buzău, nr. 37/D/P/2012 din 24 mai 2012, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpaților:

S-au reținut în sarcina acestora următoarele:

A. în luna ianuarie 2009 inculpații C.C. și D.A. le-au recrutat prin fraudă pe victimele C.P. și A.M., ambele având domiciliul în com. Padina, județul Buzău, în scopul exploatării lor sexuale. Prin promisiunea neadevărată a găsirii unor locuri de muncă și prin mimarea unor sentimente de afecțiune, cei doi le-au convins pe aceste fete să-i însoțească în municipiul Constanța, lucru care s-a și întâmplat. Aici, acestea au fost așteptate de către inculpații D.F.M. și G.B., care le-au găzduit într-un apartament închiriat. Imediat, cei doi inculpați au postat anunțuri în ziarul local Telegraf, în care arătau disponibilitatea victimelor de a întreține relații sexuale contra cost cu persoane de sex masculin. în următorul an, cele două victime au fost ținute sub un control strict de către inculpații D.F.M. și G.B., precum și de frații acesteia din urmă, inculpații C.C. și D.A., cu scopul de a le determina să întreține relații sexuale contra cost, banii astfel obținuți fiind predați în totalitate acestora. în luna ianuarie a anului 2010, victimele C.P. și A.M. au profitat de un moment în care nu erau supravegheate și, cu banii obținuți de la ultimii clienți, au părăsit apartamentul respectiv și s-au deplasat la locuințele lor din com. Padina, județul Buzău. Ulterior, în a doua parte a anului 2011, C.P. a fost iarăși transportată și găzduită de către inculpații D.F.M. și G.B., tot în municipiul Constanța, desfășurând activități similare până în luna martie a anului 2012.

Totodată, partea vătămată S.G.A., care fusese concubina defunctului D.R., prostituându-se în folosul acestuia, a fost constrânsă de către cei patru inculpați, sub presiunea obligației sale de a restitui unele cheltuieli efectuate cu înmormântarea concubinului său, să întrețină relații sexuale contra cost, în prima parte a lunii martie a anului 2012. În jurul datei de 18 martie 2012, părțile vătămate S.G.A. și C.P. au profitat de un moment în care nu erau supravegheate și, cu banii obținuți de la ultimii clienți, au părăsit apartarnentul respectiv și s-au deplasat la locuința acesteia din urmă, situată în com. Padina, județul Buzău.

B. În ziua de 26 martie 2012, în jurul orelor 16,00, inculpații G.B., D.A. si C.C., împreună cu alte persoane, s-au deplasat cu două autoturisme în com. Padina, județul Buzău și au intrat fără drept în curtea locuinței părții vătămate C.I., de unde au răpit-o prin violență și amenințare pe partea vătămată S.G.A. Ulterior, inculpații au transportat-o pe aceasta din urmă în com. Reviga, județul Ialomița, unde au sechestrat-o până la intervenția organelor de poliție din seara aceleiași zile.

Fiind audiați in cursul urmăririi penale, inculpații G.B., D.A., C.C. si D.F. nu au recunoscut faptele pentru care au fost cercetați. La instanța, doar D.F. a recunoscut săvârșirea celor doua infracțiuni de proxenetism nu și pe cea de trafic de minori.

Astfel, G.B. a declarat, la 29 martie 2012 (filele 94-97 d.u.p.) că, R., cumnatul sau, fratele celorlalți inculpați și care în prezent este decedat, a cunoscut-o pe S.G. în 2009 la o discoteca din corn. Reviga, de atunci au locuit în casa părinților lui, în com. Reviga. Tot in acel an a cunoscut-o pe C.P., care era prietena cu S.G.; de 10 ani întreține o relație de concubinaj cu inculpata D.F., în acest interval de timp locuind în București sau în localitatea Reviga; nu a exploatat nicio persoana, nu a beneficiat de foloase de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate.

În legătură cu fapta din 26 martie 2012, a arătat ca el și C.C. s-au gândit ca S.G. ar fi trebuit sa contribuie la cheltuielile cu înmormântarea cumnatului și atunci au plecat la Padina; el a condus autoturismul lui D.A., C.C. stand pe scaunul din dreapta, alte persoane nu au mai fost în acel autoturism; acolo i-au cerut să se întoarcă „până la finalizarea pomenilor și a celorlalte tradiții, după care e libera sa plece"- S.G.A. a fost de acord, nu au obligat-o în nici un fel.

La instanță a declarat că, la 26 martie 2012, a fost în domiciliul numite C.P. cu C.C., fără alte persoane, S.A. a ieși afară din casă, a mers la mașina fără să fie obligată; nu are nicio legătură cu proxenetismul.

La începutul anului 2009, a închiriat un apartament în Constanța unde a locuit cu fratele său, D.R. și concubinul sau, G.B., ea se întreținea din practicarea prostituției cu diferiți bărbați. La începutul aceluiași an, în acel apartament au sosit fratele său C.C., A. de la Năvodari, însoțiți de 2 fete (A.M. și C.P.), ele spunându-i că au auzit că se câștiga bani din prostituție; au rămas în apartament 2 ani, în unele zile nu aveau clienți, în altele 4-5 pe zi de fiecare, tariful fiind de 120 lei pe ora. După aproximativ 1 an și jumătate, M. s-a certat cu P. și a plecat la Padina. Cu două săptămâni înainte de plecarea M., în acel apartament au venit fratele ei D.R. și S.G. Toate 3 au rămas în apartament până când fratele ei, D.R. a decedat (7 martie 2012).

La instanța (fila 127), a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de proxenetism si a solicitat aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., însă nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

D.A., în declarația data tot la 9 mai 2012, (filele 63-65 d.u.p.) a precizat că deține un autoturism înmatriculat în Bulgaria, care era folosit și de frații săi; în data de 26 martie 3012 nu se afla în domiciliul său, nu a participat la comiterea infracțiunilor de Ia Padina, respectiv răpire de persoane în vederea obligării la practicarea prostituției și violare de domiciliu.

La instanță (fila 126) acesta a declarat că nu a fost prezent în locuința numitei C.P. la 26 martie 2012, în acea zi a plecat la pescuit; nu are permis de conducere, mașina este folosita de ceilalți membri ai familiei;

C.C. a declarat la 29 martie 2012 (filele 110-113 d.u.p.) că S.G.A. a trăit 3 ani cu fratele lui, iar după decesul acestuia a plecat.

La instanță (fila 128) a declarat ca Ie-a cunoscut pe A.M. si pe C.P. la un bar, au plecat cu A. (de la Năvodari) la un apartament al surorii sale, în 26 martie a fost la domiciliul părții vătămate C.P. însă partea vătămata S.G. a mers de bunăvoie cu ei.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, ale părților vătămate, ale martorilor, fotografiile judiciare și procesul verbal de cercetare la fata locului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

A. La începutul anului 2009, inculpații C.C. și o alta persoana „A. de la Năvodari"- nu inculpatul D.A.-le-au cunoscut pe numitele C.P. și A.M., la un bar din com. Padina, județul Buzău, acestea fiind verișore, ambele având domiciliul în com. Padina, județul Buzău.

Conform propriei declarații date de partea vătămata minora C.P. la 26 martie 2012, după 3 zile a plecat cu ei și cu verișoara sa A.M. la Constanța, acolo aceștia i-au propus să întrețină relații sexuale contra unor sume de bani, a fost de acord, au închiriat apartamente, dădeau anunțuri în ziar, banii îi împărțeau în trei, ea, A. și A.A. a știut ce urmează să facă la Constanța și a fost de acord. În tot acest interval de timp a întreținut raporturile sexuale nesilită de nimeni, nu a fost sechestrată sau agresată. Acest fapt este confirmat chiar de verișoara ei, A.M. în declarația data la instanță (fila 73) - i-a cunoscut pe C.C. și pe un băiat, A. de la Năvodari, care i-au propus să lucreze pentru ei, mai precis să practice prostituția, iar ea a fost de acord, pentru că i-a plăcut de C.).

În vara anului 2010, C.P. a declarat ca s-a certat cu el (cu A. de la Năvodari) și s-a întors la Padina unde a stat până în iarna lui 2011 când „într-o seară, a fost sunată de D.F. pe care o cunoscuse la Constanța și despre care știa că practică, împreuna cu alte fete, prostituția. S-a întâlnit cu aceasta pe o uliță, venise cu un autoturism marca Opel, gri metalizat, în el se afla și G.B., s-a urcat în autoturism, acesta a blocat portierele, i-a spus ca vor merge la Constanța să stea de vorba și au dus-o într-un apartament unde se afla S.G. și o alta fata M. din Ciocile; chiar în acea seara D.F. i-a cerut să primească un client, nu a vrut, dar a fost amenințată că o va răni. A rămas acolo 4 luni, iar în martie 2012, D.A. a bătut-o pentru ca a vrut sa plece. Era sub o continuă amenințare din partea celor doi, B. și D.F., nu a primit bani de la F., clienții sunau pe telefonul ei. Clienții făceau plata la D.F. înainte de a intra în cameră. C., D.A., B., R. le monitorizau, le jigneau, le loveau si le amenințau. În medie, aveau cate 7-10 clienți fiecare, erau zile când aveau mai mult de 10 clienți, D.F. îi punea să aleagă dintre ele".

La instanță (fila 142) aceasta a declarat că, în 3 ani de zile a practicat prostituția in 3-4 apartamente din Constanța închiriate de B. și M., banii îi clădeau ei. F. îi dădea voie sa plece din casa. C. avea o relație cu A., el promițându-i că o ia de nevastă și o perioada scurta de timp au trăit din banii obținuți de ea.

Partea vătămata S.G.A., în declarația data la 26 martie 2012 (filele 136/140), a arătat că „l-a cunoscut pe D.R. (fratele inculpaților D.A., A.F. și C.C.) în 2009 și a trăit în concubinaj cu acesta pana Ia 7 martie 2012 când a decedat; încă de la început i-a spus că a trăit cu un anume V. de 30 ani la București, după ce nu a mai fost cu el a practicat prostituția pe cont propriu, postând anunțuri pe internet) și, dacă este de acord, ar dori sa continue acest lucru pentru a câștiga sume importante de bani. el a fost de acord, au plecat la Constanța unde au închiriat diferite apartamente pe numele sau. banii i-au cheltuit împreuna. După ce acesta a decedat, a plecat înapoi la Constanta unde a continuat sa se prostitueze, în apartament fiind și C.P., o fata din com. Ciocile pe nume M. și D.M. Toate se prostituau, cu excepția M., banii obținuți erau luați de M. Aveau aproximativ 5 clienți pe zi fiecare, 120 lei ora, aveau date anunțuri in ziar, de aici își racolau clienții".

În declarația dată la 27 martie 2012 aceasta a spus că în apartament au stat și ceilalți frați ai lui R.A., C.C., dar și B.) toți se ocupau „să aducă clienți și le supravegheau. Au fost multe fete însă unele pe perioade scurte de timp", cât timp a trăit R., nu a forțat-o nimeni sa practice prostituția, banii erau la R. care îi gestiona". După înmormântare s-a întors la Constanța unde a continuat sa se prostitueze pentru că B. i-a spus ca s-a cheltuit mult cu înmormântarea și trebuie sa le înapoieze banii. A stat pana pe 18 martie 2012 când a venit la domiciliul părții vătămate C.P.

B. În ziua de 26 martie 2012, în jurul orelor 16,00, inculpații G.B., D.A. si C.C., împreună cu alte 4 persoane, s-au deplasat cu două autoturisme în com. Padina, județul Buzău. C.C. si G.B. s-au deplasat cu autoturismul lui D.A., acesta din urma în alta mașina împreuna cu alte persoane.

Aici, G.B., C.C. și D.A. au intrat în curtea numitei C.I., fără acordul acesteia, au pătruns in camera unde dormea S.G.A. și au luat-o cu forță, ducând-o în com. Reviga, județul Ialomița, unde au sechestrat-o până la intervenția organelor de poliție din seara aceleiași zile. G.B. și C.C. au lovit-o, ei recunoscând acest fapt.

Inculpatul D.A. nu a recunoscut faptele comise la aceasta data, declarând ca in acea zi a rămas acasă în com. Reviga.

Deși în apărarea sa a prezentat pe martorul R.F. ce a declarat că, în acea zi a fost cu inculpatul la pescuit până pe la orele 13, după care inculpatul a mers acasă la martor și l-a ajuta la-animale rezultă fără dubiu participarea sa în data de 26 martie la răpirea părții vătămate S.G.A.

Mai mult, în declarația dată la urmărirea penală, nu a arătat unde a fost în acea zi, nu a precizat că ar fi fost la pescuit și că ar avea și martori cu care sa dovedească aceasta împrejurare; își formulează aceasta apărare tocmai în iulie 2012, cu ocazia audierii la instanța.

S-a reținut că faptele de trafic de persoane si violare de domiciliu, săvârșite Ia 26 martie 2012 rezulta din: procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 26-28 d.u.p.); fotografii judiciare (fila 42), din care se observa cu ușurința leziunile produse părții vătămate, declarația părții vătămate S.G.A., C.P., declarațiile martorilor I.V. - sora numitei C.I., I.G., C.I., B.V.

Deși partea vătămata S.G.A. nu a făcut nicio referire la inculpatul D.A., instanța, față de declarațiile menționate anteriorf nu una ci mai multe, cu referiri la amănunte, date de persoane care îl cunoșteau foarte bine pe D.A. și nu doar de atunci ci de mai mult timp) a reținut participarea acestuia la comiterea faptelor, partea vătămata ascunzând participarea sa. Cu toate acestea, în declarația data la instanță, nu a exclus posibilitatea ca el sa fi fost prezent acolo, fiind în cealaltă mașina.

S-a solicitat de apărătorul inculpaților G.B., D.F. și C.C. schimbarea încadrării juridice din trafic de minori (parte vătămata C.P.) în proxenetism și de trafic de persoane majore (C.C.-parte vătămata A.M.) în proxenetism, cu motivarea că nu au știut că aceasta era minoră, că atunci când i-a cunoscut pe D.F. și G.B. era majoră -anterior practicând prostituția pentru A. de la Năvodari care nu are vreo calitate în dosar, că nu au recrutat și nu au îndemnat părțile vătămate să se prostitueze, că nu le-au constrâns, având deplina libertate de mișcare; mai mult aveau o bună relație cu inculpații, petrecându-si sărbătorile împreună; C.C. nu a îndemnat-o, nu a constrâns-o pe A.M. sa se prostitueze.

Prima instanță a evidențiat că nu poate fi de acord decât cu o singură solicitare și anume cea legată de partea vătămata A.M. și față de care s-a reținut traficul de persoane în ceea ce-l privește pe inculpatul C.C.

Nu s-a solicitat schimbarea de încadrare în legătura cu faptele din 26 martie 2012, reținute în sarcina inculpaților G.B., D.A., C.C., respectiv de trafic de persoane majore (răpirea părții vătămate pentru obligarea la prostituție și violare de domiciliu), aceste încadrări nesuportând vreo discuție.

Cu privire la celelalte infracțiuni, instanța a reținut următoarele:

Chiar dacă inițiativa ar fi avut-o părțile vătămate, acest lucru nu are relevanță pentru că proxenetismul se comite și prin înlesnirea practicării prostituției (transport în Constanța, închirierea de apartamente) și/sau prin obținerea de foloase de pe urma practicării prostituției. De fapt, în ceea ce îl privește, nici nu s-a reținut vreun element de constrângere față de acestea, caz în care ar fi fost vorba și de o altă încadrare, aceea de trafic de persoane.

Cu privire la infracțiunea de trafic de minori (parte vătămata C.P.), potrivit unei singure declarații date de partea vătămata, rezultă că aceasta s-a prostituat în folosul lui A. de Ia Năvodari până în iarna lui 2010, rezultând că atunci când i-a cunoscut pe G.B. și D.F. împlinise 18 ani, declarația fiind contrazisă de alte probe. Astfel, chiar inculpata D.F. - în declarația din 9 mai 2012 (filele 49-55 d.u.p.) a arătat că, la începutul anului 2009, a închiriat un apartament în Constanța unde a locuit cu fratele său, D.R. si concubinul său, G.B., ea se întreținea din practicarea prostituției cu diferiți bărbați. La începutul aceluiași an, adică 2009 (când C.P. era încă minora) în acel apartament au sosit fratele sau C.C., A. de la Năvodari, însoțiți de 2 fete ( A.M. si C.P.), ele spunându-i că au auzit ca se câștiga bani din prostituție; au rămas în apartament 2 ani, în unele zile nu aveau clienți, în altele 4-5 pe zi de fiecare, tariful fiind de 120 lei pe ora.

La instanța, C.P. (fila 142) a declarat că, în 3 ani de zile a practicat prostituția in 3-4 apartamente din Constanța închiriate de B. și M., banii erau data de clienți inculpatei, înainte de a intra in camera.

Partea vătămată A.M. în declarația dată la instanță (fila 73) a arătat că l-a cunoscut pe C.C. și pe un băiat, A. de la Năvodari, care i-a propus să lucreze pentru ei, mai precis să practice prostituția, iar ea a fost de acord, pentru că i-a plăcut de C. A plecat cu ei dar și cu C.P. la Constanța și au stat într-un apartament închiriat, împreuna și cu D.F. si G.B. unde au stat aprox. 1 an -(deci este vorba de anul 2009 când încă era minora). Potrivit declarației părții vătămate, D.F. Ie-a luat cărțile de identitate, astfel ca inculpații nu pot susține ca nu au cunoscut vârsta ei.

Prima instanță a apreciat că nu au existat elemente de constrângere în conținutul acestei fapte, dar traficul de minori în forma în care a fost trimis în judecată, respectiv art. 13 alin. (1) se comite (fără elemente de constrângere) și prin primirea si găzduirea acesteia în scopul exploatării. sexuale, el cu concubina sa luând toți banii obținuți (potrivit părților vătămate clienții plăteau inc. D.M.), fiind deci îndeplinita cerința alin. (3) (săvârșirea faptei de la alin. (1) - de doua sau mai multe persoane).

Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de minori „recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia".

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 13 alin. (3) ea poate fi săvârșită de două sau mai multe persoane împreuna".

În ceea ce îl privește pe inculpatul C.C. acesta, împreuna cu B.G. au luat-o pe partea vătămata din com. Padina, au transportat-o cu autoturismul la Constanța iar acolo, alături de ceilalți membri ai familiei sale au profitat de pe urma practicării prostituției de aceasta in apartamentele pe care tot ei le-au închiriat, astfel încât s-a apreciat că este vinovat de săvârșirea acestei fapte penale.

Cu privire însă la infracțiunea prev. de art 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 5 ani.

Ori în ceea ce o privește pe A.M., s-a considerat că nu există niciunul din elementele de constrângere pe care le prevede textul. Potrivit propriilor declarații i-a cunoscut pe C.C. și pe un băiat, A. de la Năvodari, care i-au propus să lucreze pentru ei, mai precis sa practice prostituția, iar ea a fost de acord, pentru că i-a plăcut de C. A plecat cu ei, dar și cu C.P. la Constanța și au stat într-un apartament închiriat, împreună și cu D.F. și G.B. unde au stat aproximativi an, se puteau deplasa oriunde doreau, D.F. le făcea mâncare, ele discutau cu clienții, dădeau anunț la ziar.banii ii dădeau Florentinei, aveau o relație bună cu inculpații, au petrecut si sărbătorile împreună.

Partea vătămata C.P. a declarat că „ după 3 zile a plecat cu el și cu verișoara sa A.M. la Constanta, acolo aceștia i-au propus să întrețină relații sexuale contra unor sume de bani, a fost de acord, au închiriat apartamente, dădeau anunțuri în ziar, banii îi împărțeau în trei, ea, A. și A. A. a știut ce urmează să facă la Constanta și a fost de acord.

Tribunalul a apreciat că A.M. nu este o victimă a traficului de persoane, afirmațiile făcute de ea in cuprinsul unor declarații la urmărirea penala (ca i-a promis că va lucra într-un spital,că o va lua de nevastă) nefiind crezute de instanță.

Aceasta a plecat cu el după 3 zile de când l-a cunoscut, a făcut acest lucru pentru ca „i-a plăcut de el", a știut pentru ce merg la Constanța și a practicat de bunăvoie prostituția.

Chiar și în situația în care acest promisiuni ar fi fost făcute, ele în niciun caz nu puteau constitui o inducere în eroare a părții vătămate față de comportamentul său în cadrul acestei relațiiț declara că banii îi împărțeau, aveau deplină libertate de mișcare) și care, se pare ca s-a deteriorat când ea a aflat că el este căsătorit.

Însă acesta, a profitat de pe urma practicării prostituției iar fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism.

Față de aceste considerente, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 329 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

B. Cu privire la faptele din 26 martie 2012, Tribunalul a arătat că cei trei inculpați au săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea

:

nr. 678/2001 și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (1), (2) C. pen. Prima faptă constă în răpirea părții vătămate S.G.A. în scopul obligării la practicarea prostituției, pentru a acoperi „ datoria de 1.000 de euro" cu care C.C. îi împrumutase pe ea și pe fratele defunct și pe care au considerat ca ea trebuie sa o restituie, conform declarației părții vătămate. Chiar și inculpatul C.C. a recunoscut la 29 martie 2012 (filele 11.0-113 d.u.p.) că „s-a discutat în familie cu privire la faptul că S. ar trebui sa fie prezentă și la pomenirile ce urmau și ne-am hotărât să o căutam.oricum vroiam să-i cerem bani pentru pomeni".

Violarea de domiciliu constă în pătrunderea celor 3 inculpați în domiciliul numitei C.I., fără a avea consimțământul acesteia în scopul răpirii părții vătămate S.G.

Această inculpată nu a recunoscut infracțiunea de trafic de minori însă, din probele administrate în dosar rezulta fără dubiu vinovăția sa în săvârșirea acestei fapte penale.

Chiar inculpata D.F., în declarația din 9 mai 2012 (filele 49-55 d.u.p.) a arătat că, la începutul anului 2009, a închiriat un apartament în Constanța unde a locuit cu fratele său, D.R. și concubinul sau, G.B.. La începutul aceluiași an, adică 2009 (când C.P. era încă minoră) în acel apartament au sosit fratele sau C.C., A. de la Năvodari, însoțiți de 2 fete ( A.M. și C.P.), ele spunându-i că au auzit că se câștigă bani din prostituție; au rămas în apartament 2 ani, în unele zile nu aveau clienți, în altele 4-5 pe zi de fiecare, tariful fiind de 120 lei pe ora.

Partea vătămata C.P. (fila 142) a declarat că, în 3 ani de zile a practicat prostituția în 3-4 apartamente din Constanta închiriate de B. și M., banii erau dați de clienți inculpatei

S-a arătat că partea vătămată reținută în actul de sesizare a instanței, nu se cere existenta elementelor de constrângere, simpla punere la dispoziție a apartamentului pentru ca o minora să practice prostituția în folosul inculpatei si al membrilor familiei ei întrunind elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Inculpata știa că este minora cel puțin din cartea de identitate și acest lucru rezultă din declarația părții vătămate „M. Ie-a dus la un apartament, Ie-a luat cărțile de identitate pentru a da anunțuri la ziar si le-a dat 6 telefoane mobile pentru a discuta cu clienții". Părților vătămate le-a fost "bine" cât timp S.G. a trăit cu D.R., A.M. cu C.C. (relație care s-a deteriorat probabil când aceasta a aflat ca era însurat) iar C.P. cu A. de la Năvodari, (până când s-au certat) relații în care nu existau probleme cu banii, momente după care, veniturile obținute de ele au fost încasate în totalitate de D.F. și concubinul ei G.B.

În ceea ce îi privește pe inculpați, aceasta a fost o „afacere" de familie, ei trăind de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate (din anumite declarații rezulta ca au mai fost si alte fete).

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere gravitatea deosebită a faptei de proxenetism ce s-a derulat pe o perioada mare de timp, de aproximativ 3 ani; modul de comitere, inculpații D.F. și B. închiriind apartamente în Constanța pentru a obține pentru ei și familiile lor venituri din practicarea prostituției de părțile vătămate; faptul ca aceasta activitate a fost o „afacere" de familie (D.F. și concubinul ei închiriau apartamente, C. și B. le aduceau la Constanța, toți erau preocupați de obținerea de clienți, le supravegheau, dădeau anunțuri în ziare, D.M. le găsea fetele, clienții dădeau banii M. înainte de a intra în cameră, ea îi punea pe clienți să aleagă între ele); - D.A. și G.B. au antecedente penaleț D.A. 1 an închisoare pentru relații sexuale cu o minoră, lovire și conducere fără permis în 2009 și amendă administrativă pentru ultraj în 2009, în 2004 pentru art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, iar G.B. pentru port ilegal de armă).

În ceea ce o privește pe inculpata D.F., instanța de fond nu a reținut aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., întrucât aceasta nu a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimisă în judecată, ci doar infracțiunile de proxenetism.

Înstanța, de fond a apreciat că se impune ca inculpații B.G., C.C. și D.A. să execute pedepsele  în regim de detenție raportat la gravitatea deosebita a faptelor, în special a celor din 26 martie 2012. A merge cu autoturismele într-o localitate din județul învecinat, a intra cu forța, în plină zi, în curtea și casa unei persoane, a o lua cu forța pe partea vătămata S.G. de mâini, de păr și de picioare, lovind-o, pentru a „munci" pentru ei, s-a apreciat că este o faptă extrem de gravă, fiind cert că inculpații nu au nicio reținere în comiterea de fapte de acest gen, dat fiind modul de comitere, considerând partea vătămata un simplu obiect asupra căruia își pot exercita dreptul de a dispune așa cum considera ei.

S-a apreciat că se impune aceeași pedeapsă și aceeași modalitate de executare și pentru inculpata D.F., ea fiind de fapt coordonatorul întregii activități infracționale, o perioada de 3 ani de zile câștigând extrem de ușor din „munca" altora sume importante de bani, stând în Constanța și ocupându-se de aceasta „ afacere" întreaga sa familie.

În latură civilă, s-a lua act că C.P. și S.G.A. nu s-au constituit părți civile, iar inculpații B.G. și D.F. au fost obligați, în solidar, la 3.000 lei cu titlu de daune morale către A.M. aceasta solicitând aceasta sumă doar de la acești inculpați pentru că „cei doi au obținut bani din activitatea prestată de ea". Este o sumă modică pe care instanța a acordat-o ca despăgubiri pentru exploatarea ei.

La un calcul sumar, făcut pe baza declarațiilor părților vătămate a rezultat că inculpații obțineau pe zi, în medie 1.000 lei, de pe urma numitelor C.P. și A.M. astfel că, doar într-un an, veniturile se ridicau la aprox. 360.000 lei.

Instanța s-a oprit la sume mult mai mici având în vedere că, din sumele obținute erau întreținute și părțile vătămate, că și ele trebuiau să suporte plata utilităților, să-și cumpere cele necesare traiului de zi cu zi, etc.

Mai mult, S.G.A. s-a prostituat pentru D.F. si G.B. doar după decesul lui D.R. cu care a trăit în concubinaj, de pe 7 martie 2012 pana pe 18 martie 2012 când a plecat din Constanța. Conform declarației sale, s-a prostituat după înmormântarea lui R. până pe 18 martie, când a venit în Padina cu C.P. - avea aproximativ 5 clienți pe zi, 7 martie 2012-18 martie 2012, deci aproximativ 6.000 lei obținuți de inculpații D.F. și G.B. C.P. a împărțit veniturile o perioada cu A. de la Năvodari, astfel că, și din acest considerent,instanța s-a oprit doar la sumele arătate anterior.

În ceea ce îl privește pe C.C. acesta a profitat de pe urma numitei A.M., nu întreaga perioadă ci, doar vreun an de zile, iar de pe urma numitei C.P. doar după ce aceasta nu a mai fost cu acel A., motiv pentru care instanța s-a orientat la aceasta suma, neavând însă cum să facă un calcul exact al sumelor obținute de inculpați, dat fiind circumstanțele cauzei (tarife diferite pe ore si jumătate de ora, nr. diferit de clienți pe zi, numărul inculpaților care au profitat, perioadele diferite de exploatare, faptul ca părțile vătămate au mai împărțit veniturile si cu alte persoane, faptul ca unele sume erau folosite pe hrana si întreținerea lor).

Împotriva acestei sentințe au declarat apel toți cei patru inculpați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelanții inculpați B.G. și C.C. au solicitat achitarea în baza art. 11 alin. (2) lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, apreciind că, în mod greșit, a fost reținută în sarcina lor săvârșirea acestei fapte penale, întrucât nu s-a demonstrat prin probele administrate, în mod cert și fără dubiu, că scopul pentru care a fost luată partea vătămată S.A., a fost acela de a practica prostituția, condiție absolut esențială pentru a se dispune condamnarea și că nu există nici un element din care să rezulte intenția și condițiile în care ar fi încercat să o exploateze pe partea vătămată.

Totodată, în ceea cel îl privește pe inculpatul G.B., ca și pe restul inculpaților, s-a susținut că în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, faptă pretins săvârșită în dauna părții vătămate C.P. și că, tot în mod greșit, instanța de fond nu a admis cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de proxenetism.

Apelantul inculpat D.A. a criticat hotărârea atacată sub aspectul condamnării sale pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată S.G.) și art. 192 alin. (1) C. pen., susținând că nu a săvârșit faptele, prima instanță stabilind, în mod greșit, vinovăția sa pe baza unor declarațiile date de alte persoane care nu au fost implicate direct în acest eveniment și pe care Ie-a considerat mai verosimile decât restul probatoriului administrat, din care rezulta faptul că nu a fost prezent în data de 26 martie.

S-a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. sau în subsidiar, achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) din același cod, pentru considerentele expuse în motivele de apel susținute pentru inculpații B.G. și C.C.

Inculpata D.F. a criticat sentința atacată considerând că în mod greșit, instanța de fond nu a admis solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa, față de partea vătămată C.P. și a dispus condamnarea ei pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, deși în mod corect se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.

Apelanții-inculpați au mai susținut că la individualizarea pedepselor trebuie avute în vedere și circumstanțele lor personale care, demonstrează că, în afară de D.A., nu au antecedente penale și își câștigă în mod onest existența, astfel încât pedepsele stabilite pot fi reduse.

Prin Decizia penală nr. 129 din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de inculpați.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a observat faptul că inculpații au formulat motive comune de apel, invocând, în esență, aceleași apărări și argumente cu privire la interpretarea probelor administrate în cauză, în raport de unele din infracțiunile reținute în sarcina lor.

Astfel, inculpații apelanți G.B., C.C. și D.F. au contestat, cu aceleași argumente, reținerea în sarcina lor și condamnarea de către prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., cu privire la partea vătămată C.P. în esență, toți cei trei apelanți, au invocat faptul că nu au cunoscut împrejurarea că partea vătămată C.P., care a desfășurat activitatea de prostituție fără a fi constrânsă, era minoră atunci când a început să desfășoare această activitate. Din acest motiv, inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice din această infracțiune în aceea de proxenetism, faptă prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.

Curtea a constatat însă că, prima instanță, în mod judicios, a interpretat probele administrate sub acest aspect, fiind cert și de necontestat, nici de către inculpații apelanți că, această parte vătămată a fost recrutată odată cu partea vătămată A.M. (persoană majoră) de către inculpatul C.C. și o persoană neidentificată – A. de la Năvodari, cele două au fost transportate de aceștia la Constanța, unde au fost cazate într-un apartament închiriat de către inculpații D.F. și G.B. Acești din urmă inculpați, împreună și cu C.C. și clienți, dând anunțuri în ziar, asigurându-le întreținerea, dar însușindu-și și beneficiile din această activitate.

Totodată, Curtea a reținut că, pentru inculpați, activitatea respectivă era o afacere de familie, întrucât D.F. și G.B. aveau o relație de concubinaj, iar C.C., D.A. sunt frații inculpatei D.F., în activitatea infracțională fiind implicat și un alt frate, în prezent decedat, D.R., însă cu privire la altă parte vătămată S.G.A.. Și între cele două victime, C.P. și A.M., există relații de rudenie, acestea fiind verișoare.

Pornind de la aceste date personale și de la împrejurarea că A.M. a avut o relație mai apropiată cu inculpatul C.C., Curtea a considerat că, este pe deplin justificată concluzia la care a ajuns prima instanță că toți cei trei inculpați au cunoscut vârsta părții vătămate C.P. (și anume faptul că aceasta era minoră) încă de la aducerea ei la apartamentul din Constanța, nefiind motive pentru a fi pusă sub semnul întrebării declarația părții vătămate A.M., dată în cursul urmăririi penale, în care a arătat că D.F. Ie-a solicitat buletinele de identitate (filele 155-161, d.u.p).

În ce privește un alt argument invocat de către cei trei inculpați apelanți, în sensul că partea vătămată C.P. a practicat de bunăvoie activitatea de prostituție, mai întâi în folosul lui A. de la Năvodari, apoi în folosul inculpaților D.M. și G.B. și datorită acestui fapt s-ar impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de proxenetism, Curtea l-a apreciat nefondat întrucât se face abstracție de existența art. 16 din Legea nr. 678/2001, cu privire la consimțământul persoanei, victimă a traficului, care nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Curtea a mai arătat că traficul de minori, incriminat în art. 13 din Legea nr. 678/2001 ca infracțiune, există chiar și în situația în care acțiunile de recrutare, transportare, transferare, găzduire sau primire a unui minor în scopul exploatării acestuia nu se realizează prin mijloace de constrângere, prezumându-se de către legiuitor că, în aceste situații, victima traficului - o persoană cu vârsta de până la 18 ani, nu are capacitatea de a exprima un consimțământ valabil. Inexistența unui consimțământ valabil, trebuie privită în strânsă legătură cu situația specială în care se află o astfel de victimă minoră: situație economică precară, lipsa de suport și supraveghere din partea familiei și vulnerabilitate în fața persoanelor adulte (toate aceste stări de fapt întâlnindu-se și în speța de față cu privire la partea vătămată C.P.). Așa fiind, Curtea a apreciat că este exclusă-ipoteza exprimării de către o astfel de persoană a unui consimțământ liber și în cunoștința de cauză ceea ce a și impus existența dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 678/2001, incidente și în cauza de față.

Referitor la inculpatul apelant D.A., Curtea a constatat că acesta a contestat ambele acuzații reținute în sarcina sa și care se referă la partea vătămată S.G.A., că, în mod constant, pe întreg parcursul procesului, a susținut că nu a fost prezent la data de 26 martie 2012 la domiciliul numitei C.I., de unde partea vătămată S.G.A. a fost luată și dusă cu forța în localitatea Reviga, la domiciliul mamei inculpaților D.F., D.A. și C.C.

Ori, așa cum arată și inculpatul apelant, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, Curtea a reținut că s-au administrat probe care atestă că inculpatul D.A. a fost prezent la domiciliul părții vătămate C.I., în com. Padina, a intrat în curtea și în interiorul imobilului și împreună cu ceilalți doi inculpați G.B. și C.C., au luat-o cu forța pe partea vătămată S.G. și au dus-o în com. Reviga, prezența sa, fiind dovedită cu declarația părții vătămate C.P. (fila 148 - 154 d.u.p.), declarațiile numiților I.G. și I.V. (filele 171-180, d.u.p.), cel din urmă recunoscându-l după fotografie, printre acei bărbați și pe inculpatul D.A. (filele 286 - 293 d.u.p.).

În ceea ce privește susținerea apelantului inculpat D.A. potrivit căreia este singulară declarația părții vătămate C.I., care în fața instanței a declarat în mod ferm și neechivoc, că și el a pătruns în domiciliul ei la data de 26 martie 2012, luând-o cu forța pe S.G., Curtea a constatat că probele analizate mai sus demonstrează că aceasta se coroborează cu declarația părții vătămate C.P. și cu depozițiile martorilor I.G. și I.V. și cu recunoașterile după fotografie făcute în cursul urmăririi penale atât de martorul I.G., cât și de partea vătămată C.I., (fila 305 d.u.p.).

Prin urmare, Curtea a apreciat că, soluția adoptată de prima instanță de condamnare a inculpatului D.A. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. și de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 are acoperire în materialul probator administrat în cauză, analizat atât de către prima instanță, cât și prin decizie.

Referitor la susținerile inculpaților apelanți B.G., C.C. și D.A. în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (fapta din 26 martie 2012, parte vătămate S.A.), întrucât nu s-a făcut dovada că luarea și transportarea părții vătămate ar fi fost în scopul ca aceasta să' fie exploatată prin prostituție, Curtea a reținut că, din toate probele administrate în cauză, inclusiv din declarațiile inculpaților, a rezultă, fără nici un dubiu, că partea vătămată S.G.A. a desfășurat anterior acestei date activitatea de prostituție în folosul familiei D., având o relație mai apropiată cu fratele decedat, D.R.; astfel, din declarațiile părților vătămate C.P., A.M. și S.G., a rezultat că, după ce părțile vătămate au plecat din Constanța, nedorind să mai desfășoare această activitate, au fost permanent contactate de D.M. și B.G., aceștia insistând ca tinerele să se întoarcă.

Ca atare, nu a putut fi primită apărarea inculpaților că ar fi luat-o pe S.G. ca să participe la pomenirile fratelui lor decedat, iar împrejurarea că în com. Reviga nu s-a dovedit ca inculpații să fi desfășurat activitatea de proxenetism și prostituție, nu exclude faptul că victima a fost răpită și sechestrată în acest scop, întrucât numai datorită intervenției organelor de poliție activitatea inculpaților a fost stopată chiar în seara zilei de 26 martie 2012, când femeia a fost eliberată de la domiciliul părinților inculpaților.

În concluzie, Curtea a considerat că, și din acest punct de vedere soluția primei instanțe este corectă, neimpunându-se nici achitarea inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., așa cum aceștia au solicitat, și nici schimbarea încadrării juridice într-o altă infracțiune, eventual aceea de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen., elementul de lipsire de libertate a părții vătămate S.G. fiind absorbit în conținutul infracțiunii de trafic de persoane realizat prin constrângere și violență.

În ce privește motivul subsidiar de apel, invocat de toți inculpații apelanți, Curtea a apreciat că și acesta este neîntemeiat, în condițiile în care prima instanță a reținut în favoarea celor fără antecedente penale G.B., C.C. și D.F. circumstanțele atenuante prev. de art. 74 C. pen. și a redus pedepsele aplicate acestora sub limitele minime prevăzute de fiecare text incriminator.

Modalitatea concretă de comitere a