ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4191/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4191/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data
de 20 decembrie 2012 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul
Centrul Român pentru administrarea drepturilor artiștilor interpreți-C.R.E.D.I.D.A.M.
în contradictoriu cu pârâta SC K.P. SRL a solicitat instanței ca, prin hotărârea
ce se va pronunța, să oblige pârâta să achite: suma de 2.501,28 RON reprezentând
remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor
de către distribuitorii prin cablu, în perioada cuprinsă între 1 august 2011-17
noiembrie 2011; suma de 773 RON reprezentând penalități legale de întârziere aferente
remunerației datorate artiștilor interpreți sau executanți, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința
nr. 773 din 10 aprilie 2013, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis
excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalului Dolj.
Pentru a se pronunța
astfel, Tribunalul București a reținut că pârâta are sediul în municipiul C., județul
Dolj, iar conform art. 7 C. proc. civ., cererea împotriva unei persoane juridice
de drept privat se poate face la instanța sediului ei principal. În speță, nu sunt
incidente dispozițiile art. 10 pct. 8 C. proc. civ. și nici dispozițiile art. 130
lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
La data de 23
aprilie 2013, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, care la termenul
de judecată din 11 iunie 2013 a invocat, din oficiu, excepția de necompetență teritorială,
pe care a reținut-o spre soluționare.
Prin sentința
nr. 110 din 11 iunie 2013, Tribunalul Dolj, secția I civilă admis excepția necompetenței
teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București.
A constatat ivit
conflictul negativ de competență și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație
și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
Pentru a se pronunța
astfel, Tribunalul Dolj a reținut incidența dispozițiile art. 10 pct. 8 C. proc.
civ., potrivit cu care în materia răspunderii civile delictuale este competentă
și instanța de la locul săvârșirii faptei, respectiv locul producerii prejudiciului,
iar locul producerii prejudiciului este locul în care trebuie făcută plata.
Cu privire la
conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea înregistrată
pe rolul Tribunalului București la data de 20 decembrie 2012, reclamanta a solicitat
instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la repararea prejudiciului
cauzat, reprezentând plata remunerației datorată artiștilor interpreți sau executanți
pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu și la penalitățile
legale de întârziere aferente remunerației datorate artiștilor interpreți sau executanți.
Conform dispozițiilor
art. 5 teza I C. proc. civ. „Cererea se face la instanța domiciliului pârâtului.”
Norma mai sus
enunțată instituie regula potrivit căreia cererea de chemare în judecată se adresează
instanței din circumscripția teritorială în care își are sediul pârâtul.
Regula se fundamentează
pe ideea de echitate și anume, aceea că la inițierea procesului nu se știe cine
are dreptate, fapt pentru care este firesc ca reclamantul să se deplaseze la instanța
de la domiciliul pârâtului.
Pe de alta parte,
în favoarea pârâtului pledează prezumția că nu are nimic a datora reclamantului.
Principiul consacrat
de art. 5 C. proc. civ. este adaptat de legiuitor în mod corespunzător și pentru
acțiunile personale îndreptate împotriva persoanelor juridice.
În acest sens,
art. 7 alin. (1) C. proc. civ. dispune că cererea îndreptată împotriva unei persoane
juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal.
Potrivit aceluiași
text, cererea poate fi introdusă și la instanța locului unde persoana juridică de
drept privat are reprezentanță, dar numai „pentru obligațiile ce urmează să fie
executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau
din fapte săvârșite de acesta”.
În speță, acțiunea
este formulată de reclamantul Centrul Român pentru administrarea drepturilor artiștilor
interpreți-C.R.E.D.I.D.A.M. împotriva pârâtei SC K.P. SRL, persoană juridică de
drept privat, cu sediul social în municipiul C., județul Dolj.
Totodată, este
de reținut că îndeplinirea obligației de plată se poate realiza prin ordin de plată
care nu presupune în mod necesar deplasarea la sediul reclamantului, instanța competentă
fiind cea de la sediul pârâtei, reglementată de art. 5 C. proc. civ.
În consecință,
față de considerentele mai sus prezentate, se constată că prezenta cererea de chemare
în judecată este una personală prin care reclamantul încearcă valorificarea unui
drept de creanță.
Așadar, subiectul
activ al raportului juridic obligațional urmărește să obțină, prin intermediul instanței,
concursul subiectului pasiv al acelui raport juridic, spre a-și exercita dreptul
de creanță ce intră în conținutul raportului juridic dedus judecății.
Față de cele ce
preced, în temeiul dispozițiilor art. 5 C. proc. civ., soluționarea pricinii este
de competența Tribunalului Dolj, în favoarea căruia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
1 octombrie 2013.