ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4191/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 20 decembrie 2012 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul Centrul Român pentru administrarea drepturilor artiștilor interpreți-C.R.E.D.I.D.A.M. în contradictoriu cu pârâta SC K.P. SRL a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâta să achite: suma de 2.501,28 RON reprezentând remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu, în perioada cuprinsă între 1 august 2011-17 noiembrie 2011; suma de 773 RON reprezentând penalități legale de întârziere aferente remunerației datorate artiștilor interpreți sau executanți, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 773 din 10 aprilie 2013, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul București a reținut că pârâta are sediul în municipiul C., județul Dolj, iar conform art. 7 C. proc. civ., cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face la instanța sediului ei principal. În speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 10 pct. 8 C. proc. civ. și nici dispozițiile art. 130 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. La data de 23 aprilie 2013, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, care la termenul de judecată din 11 iunie 2013 a invocat, din oficiu, excepția de necompetență teritorială, pe care a reținut-o spre soluționare.

Prin sentința nr. 110 din 11 iunie 2013, Tribunalul Dolj, secția I civilă admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia. Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Dolj a reținut incidența dispozițiile art. 10 pct. 8 C. proc. civ., potrivit cu care în materia răspunderii civile delictuale este competentă și instanța de la locul săvârșirii faptei, respectiv locul producerii prejudiciului, iar locul producerii prejudiciului este locul în care trebuie făcută plata.

Cu privire la conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 20 decembrie 2012, reclamanta a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la repararea prejudiciului cauzat, reprezentând plata remunerației datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru utilizarea fonogramelor de către distribuitorii prin cablu și la penalitățile legale de întârziere aferente remunerației datorate artiștilor interpreți sau executanți. Conform dispozițiilor art. 5 teza I C. proc. civ. „Cererea se face la instanța domiciliului pârâtului.” Norma mai sus enunțată instituie regula potrivit căreia cererea de chemare în judecată se adresează instanței din circumscripția teritorială în care își are sediul pârâtul.

Regula se fundamentează pe ideea de echitate și anume, aceea că la inițierea procesului nu se știe cine are dreptate, fapt pentru care este firesc ca reclamantul să se deplaseze la instanța de la domiciliul pârâtului. Pe de alta parte, în favoarea pârâtului pledează prezumția că nu are nimic a datora reclamantului. Principiul consacrat de art. 5 C. proc. civ. este adaptat de legiuitor în mod corespunzător și pentru acțiunile personale îndreptate împotriva persoanelor juridice. În acest sens, art. 7 alin. (1) C. proc. civ. dispune că cererea îndreptată împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal. Potrivit aceluiași text, cererea poate fi introdusă și la instanța locului unde persoana juridică de drept privat are reprezentanță, dar numai „pentru obligațiile ce urmează să fie executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârșite de acesta”.

În speță, acțiunea este formulată de reclamantul Centrul Român pentru administrarea drepturilor artiștilor interpreți-C.R.E.D.I.D.A.M. împotriva pârâtei SC K.P. SRL, persoană juridică de drept privat, cu sediul social în municipiul C., județul Dolj. Totodată, este de reținut că îndeplinirea obligației de plată se poate realiza prin ordin de plată care nu presupune în mod necesar deplasarea la sediul reclamantului, instanța competentă fiind cea de la sediul pârâtei, reglementată de art. 5 C. proc. civ. În consecință, față de considerentele mai sus prezentate, se constată că prezenta cererea de chemare în judecată este una personală prin care reclamantul încearcă valorificarea unui drept de creanță.

Așadar, subiectul activ al raportului juridic obligațional urmărește să obțină, prin intermediul instanței, concursul subiectului pasiv al acelui raport juridic, spre a-și exercita dreptul de creanță ce intră în conținutul raportului juridic dedus judecății. Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 5 C. proc. civ., soluționarea pricinii este de competența Tribunalului Dolj, în favoarea căruia urmează a fi stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2013.