ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele,

Prin Încheierea din data de 11 octombrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția l penală, în dosarul de fond, s-a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

În temeiul art. 155 C. proc. pen. și urm. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului T.C.,  comisar șef poliție în cadrul I.P.J. Ialomița - S.I.F., pentru 30 de zile, de la data de 17 octombrie 2013 la data de 15 noiembrie 2013 inclusiv.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței la data de 10 octombrie 2013 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. a solicitat în temeiul art. 155 C. proc. pen. și urm. prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului T.C., în motivare arătându-se următoarele:

La data de 06 septembrie 2013 s-a dispus începerea urmăririi penale față de următoarele persoane:

În fapt, învinuitul T.C., în calitate de comisar șef de poliție,șef al S.I.F. din cadrul I.J.P. Ialomița, a primit în perioada iulie - septembrie 2013,cu titlu de mită, de la învinuitul U.G. în repetate rânduri mai multe sume de bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, înlesnindu-i acestuia desfășurarea de operațiuni comerciale cu încălcarea normelor fiscale în sensul omisiunii înregistrării în evidența contabilă, precum și înregistrarea de operațiuni fictive.

Totodată, în aceeași perioadă, U.G. a pus în vânzare produse alimentare cunoscând că acestea sunt interzise consumului fiind infestate cu bacteria salmonella, prin intermediul SC A. F.D.L. SRL, societate pe care o administrează în fapt. Prin Ordonanța nr. 372/P/2013 din 16 septembrie 2013 s-a dispus:

În urma cercetărilor efectuate a rezultat că înv. T.C. a săvârșit și infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 republ., constând în aceea că a primit în cursul anului 2013 de la înv. U.G. suma de 32.000 de lei pentru a-și folosi influența asupra lucrătorilor de poliție de fa I.P.J. Călărași - S.I.F. în scopul de a-i determina să soluționeze favorabil înv. U.G. un dosar penal în care este cercetat penal.

În fapt, înv. T.C. are atribuții de constatare și urmărire a infracțiunilor economice, fiind ofițer de poliție judiciară și șef al S.I.F. din cadrul I.J.P. Ialomița. De asemenea, inițiază și coordonează fa niveful județului, pe baza planurilor de acțiune trimise de D.I.F., acțiuni pentru prevenirea și sancționarea ilegalităților din diverse domenii, inclusiv cel al producerii, prelucrării, achiziționării și comercializării produselor cerealiere.

Din verificările întreprinse a rezultat că înv.U.G. este cercetat în 3 dosare penale de către S.I.F. Călărași, după cum urmează : un dosar penal privind pe U.G., în cafitate de administrator SC C.T. SRL Modelu, având ca obiect înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.;

- un dosar penal privind pe U.G., având ca obiect evaziune fiscală, prev. de art. 9 din legea nr. 241/2005 (privind tranzacții cu produse cerealiere).

- un dosar penal privind pe B.A.M.U.G., în cafitate de reprezentanți ai SC R.T. SRL, având ca obiect evaziune fiscală, prev. de art. 6 și 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 (privind tranzacții cu produse cerealiere).

În aceste condiții,comisarul șef T.C., șeful S.I.F. a luat legătura cu înv. U.G.,căruia i-a propus să se ocupe de transportul și distribuția de produse cerealiere provenind din cultura proprie dar și din culturi ale unor alte persoane din anturajul său, fără întocmirea de documente fiscale și fa un preț mai mare, care a avut în vedere și posibilitatea înv. T.C. de a-l proteja pe U.G. de eventuale controale din partea poliției economice. S-a mai reținut că este vorba despre un parteneriat între comisarul șef T.C. și U.G. început în anul 2012 iar în fiecare campanie agricolă au fost tranzacționate cantități majore de cereale, respectiv 100-150 de tone, pentru care au fost plătite către înv. T.C. suma de aproximativ 70.000 lei în anul 2012 și 100.000 lei în anul 2013.

Din declarațiile Înv. T.C. reiese că a convenit un preț de 1,4 lei pe kilogram pentru floarea-soarelui în condițiile în care prețul pieței era de 1,1 - 1,2 lei pe kilogram, însă acest preț nu a fost cerut de el, fiindu-i oferit de U.G. Din această declarație,coroborată cu cea a înv.U.G., reiese că în cursul anului 2013 Înv. T.C. a primit cu 32.000 lei mai mult decât valoarea pieței pentru produsele tranzacționate, bani care au fost dați pentru evitarea unor controale economice. Atât din declarațiile învinuiților T.C., U.G. cât și din interceptările telefonice realizate în cauză reiese faptul că produsele cerealiere au fost tranzacționate fără documente, respectiv prin sustragere de ia respectarea legislației fiscale în sensul omisiunii, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale,a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Astfel, din discuțiile telefonice purtate de înv.T.C. în perioada august-septembrie 2013 reiese că acesta este contactat de N.I.,persoană de încredere, care se ocupă de vânzarea cerealelor sale și îl întreabă dacă tranzacția va fi pe bază de factură, iar înv. T.C. îi răspunde că prima va fi fără factură, iar apoi va mai vedea. Cu altă ocazie,înv.T.C. este contactat în legătură cu faptul că șoferul solicită documente pentru marfa ce urmează să fie transportată, iar înv. T.C. îi spune că nu este nevoie și îl îndrumă să vorbească cu persoana care l-a trimis, care cunoaște detaliile înțelegerii.

În aceste condiții și cunoscând faptul că U.G. realizează tranzacții cu cereale cu încălcarea dispozițiilor legale precum și faptul că acesta este cercetat de ofițeri de la S.I.F. Călărași într-un dosar penal având ca obiect evaziune fiscală, i-a promis acestuia că va interveni la colegii săi de la Călărași pentru o rezolvare favorabilă, aspecte care reies din discuțiile telefonice purtate precum și din interceptările audio-video în mediul ambiental din data de 16 septembrie 2013. De altfel, înv. T.C. l-a contactat telefonic pe cms. șef E.V., șeful S.I.F. Călărași și s-au și întâlnit în perioada iulie-august 2013, ocazie cu care a discutat despre un dosar privind pe U.G. Din declarația martorului E.V. reiese că i-a răspuns că nu cunoaște nimic despre existența unui astfel de dosar, dar că urmează să se intereseze, însă nu a întrebat în realitate ofițerii despre dosarele lui U.

Astfel, la data de 16 septembrie 2013, înv. U.G. a formulat un denunț cu privire la săvârșirea de către T.C., șeful S.I.F. din cadrul I.P.J. Ialomița a infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență și de către dr. P.D.L. a infracțiunii de luare de mită.

În cuprinsul denunțului se arăta că, în vara anului 2012 T.C. l-a abordat pe denunțător, cunoscând că se ocupă cu comercializarea cerealelor în județul Ialomița și i-a propus să cumpere cereale de la el cu un preț mai bun decât al pieței, având în vedere faptul că denunțătorul era cercetat la I.P.J Călărași - S.I.F. într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 400.000 lei.

Concret,din discuțiile cu T.C. acesta l-a lăsat să înțeleagă că va lua legătura cu colegii săi de la Poliția economică Călărași pentru "a tergiversa cercetările, să fie bine". A fost de acord cu propunerea lui T.C., astfel că până în prezent i-a dat ofițerului suma de 100.000 lei (un milliard lei), bani rezultați din vânzarea cerealelor. Suma de un milliard i-a dat-o în anul în curs, 2013, iar pentru 2012 i-a dat alți aproximativ 70.000 lei.

Sumele de bani menționate i Ie-a dat lui T.C. fără a încheia cu acesta vreun act.

Arătă că ofițerul T.C. i-a spus că-l va contacta pe șeful de la S.I.F. Călărași, pentru a obține o soluție favorabilă în dosarul de evaziune în care denunțătorul era cercetat.

Ca urmare a denunțului, în cauză s-au efectuat demersuri în scopul verificării aspectelor sesizate, fiind organizată la data de 16 septembrie 2013 o operațiune de prindere în flagrant a lui T.C.

Conform procesuiui-verbaf de constatare a infracțiunii flagrante, la data de 16 septembrie 2013, în jurul orelor 15.00 în parcarea de pe șoseaua de centură a mun. Slobozia și-a făcut apariția cms. șef T.C. conducând autoturismul care a parcat în spatele autoturismului condus de U.G.

După câteva minute T.C. a coborât din autoturismul său și s-a urcat în cel al denunțătorului în partea din dreapta față.

Echipa de flagrant s-a apropiat de mașina lui U.G. și, după ce a fost declinată identitatea, a constatat că T.C. avea asupra sa un plic de culoare albă în care as-a găsit suma de 20.000 de lei compusă din 200 de bancnote cu cupiura de 100 de lei, având seriile identice cu cele puse anterior la dispoziția denunțătorului de către organele de urmărire penală. Pe bani a fost găsit un post-it de culoare galbenă pe care era inscripționat olograf.

La întrebarea ce reprezintă suma de 20.000 de lei găsită asupra sa,T.C. a declarat că „nu este nici o problemă cu banii", pentru ca mai târziu să declare că suma respectivă reprezintă contravaloarea unei cantități de floare pe care i-a vândut-o lui U.G., dar nu a încheiat cu acesta nici un document.

Din înregistrările audio-video în mediul ambiental efectuate în cauză la data de 16 septembrie 2013 se observă că U.G. se deplasează cu autoturismul personal, după care în acesta se urcă T.C. Cei doi interlocutori timp de 2 minute și 2 secunde, dialoghează pe marginea unor subiecte ce nu au legătură cu obiectul cauzei, apoi U.G. continuă dialogul astfel:

- U.G.: Cu C. ați mai vorbit, cu.? Ziceați că vine din concediu, cu ăia, că dracu se, se lungește și mi-e frică dracu de.

- T.C.: Cu D.? Cu ăsta? Da! Nu, n-a mai făcut.

- U.G.: Nu știu cum îl cheamă.

- T.C.: Nu, da n-a mai făcut nimic. Și azi am vorbit cu el.

- U.G.: Da?

- T.C.: Da! Și azi am vorbit cu el. Săptămâna viitoare, plec luni cu el, că n-are cu ce să meargă. „Merg, mă iei și pe mine?" Avem o convocare la Brașov vreo patru zile.

- U.G.: Aha, ahî.

- T.C.: „la-mă și pe mine cu tine că tu te descurci altfel." „Da, mă!" Zic: „Mergi cu mine, nu e problemă de asta." N-a mai făcut nimic.

- U.G.: Că ăla n-a mai sunat.

- T.C.: Nu, n-a mai făcut nimic.

- U.G.: M-am dus cu soția atuncea, el nu ne-a primit.

- T.C.: N-a mai făcut nimic, da (neinteligibil). la telefon am mai vorbit cu el, da n-a mai făcut nimic.

- U.G.. Da.

- T.C.: Da.

- U.G.: E, da vă întâlniți dumneavoastră, lăsați să nu umble cu.

- T.C.: Lăsați că (se bâlbâie) mâine de dimineață îl sun.

- U.G.. Nu d-aia, da dracu.

- T.C.: Da, da, da, omu așa e, aveți dreptate, una e când.

- U.G.: Păi, da, să știu și eu, că se, se rezolvă, dracu, problema că mă.

- T.C.: Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da.

- U.G.: Și așa nu vedeți, că (neinteligibil). M-a sunat acuma iar a căzut prețu. Păi, avem prețurile mai mari cu două mii, cu. De multe ori la porumb cu o mie cinci sute, cu șase. Da, la.

- T.C.: Da, da, da, da, da, da, da.

- U.G.: Că piața e cum e.

- T.C.: Așa este.

- U.G.: Nu vedeți cum dracu e?

- T.C.: A. Delicată tare, domnu U., delicată, delicată.

- U.G.: Delicată tare și.

- T.C.: Da.

- U.G.: Numeraru e. Da asta e ce dracu să facem?

- T.C.: Da.

- U.G.: Important e că, că vorbiți dumneavoastră cu, cu, cu băiatu ăla.

- T.C.: Da, da, da, da, da, sigur, sigur, sigur, sigur.

- U.G.: Ă. E o mașină care trebuie plătită mâine cu ordin de plată, știți de aia, da.

- T.C.: Da, da, da.

- U.G.: Așa și mai e, mai sunt două de fapt care au fost pe. Luate pe urmă, am, am luat două mașini o dată. La una din ele să vă dau de acuma un. două sute de milioane și rămâne diferența când.

- T.C.: Ce rugăminte am. Ă, da-ți-i Iu băiatu ăsta, nu-i dați paișpe, îți dai, da-ți-i doișpe, Iu ăsta care trebuia să-i iei.

- U.G.: Eu, eu îi dau doișpe, ce!? Cum ziceți dumneavoastră, așa fac, ce?

- T.C.: Nu, nu, vă rog eu frumos, că el mi-a zis: „Bă, am rămas surprins atuncea când." A zis că o să-i dați diferența până la paișpe (neinteligibil).

- U.G.. Păi, eu am zis cum am vorbit cu dumneavoastră, nu mă bag eu în. T.C.: Nu, e doișpe. E suficient pentru el! Dar, îl chem încoace ca să-i dați dumneavoastră, ca să nu (neinteligibil).

- U.G.: Păi, cum ziceți dumneavoastră, nu mă bag eu în.

- T.C.: Nu, e bine! Nu, nu, nu! Doișpe e suficient. E suficient doișpe. Și îl chem eu ca să vină la dumneavostră să-i dați dumneavoastră diferența până la doișpe. Cum a zis atuncea. Dar nu paișpe. Nu! Doișpe e suficient.

- U.G.: Îi dau doișpe, ce?

- T.C.: Da.

- U.G.: Vezi că sigur n-am.

- T.C.: Paișpei.

- U.G.: Îi bag în ceva, să vezi că (neinteligibil). Ce Dumnezeu? Las că am eu un plic la mine acilea să vii. Adică, aveam, sper să-l mai am. Unde dracu e? Ăsta e cu acte din alea. Stați să scot o factură d-asta.? continuare, conform imaginilor video.

- U.G. Ia o sumă de banii în cupiură de 100 (una sută) lei și îi introduce într-un plic de hârtie de culoare albă, după care îl înmânează lui.

- T.C., (continuând dialogul).

- T.C.: Tot.

- U.G.: (neinteligibil).

- T.C.: Da! Așa facem.

- U.G.: Să vă dea Dumnezeu sănătate și.

- T.C.: Și dumneavostră domnu U., că.

- U.G.: Doamne ajută, Doamne ajută și să fie bine.

- T.C.: Da, da, da, da, da! Mulțumesc mult, sănătate, numai bine, sănătate.

- U.G.: Vă pup și vă iubesc. Să știți că. Și când o fi la porumb atuncea ne, ne, ne.

- T.C.: Da, da.

- U.G.: Mă sunați, de fapt, mă sunați dumneavoastră când e cu, cu porumbu că nu e.

- T.C.: Ne sunăm, da, da, vă sun, vă sun, da.

- U.G.: Păi, da, da.

- T.C.: Vorbim, domnu U., nu e problemă (neinteligibil).

- U.G.: Când e mă, doar mă sunați și am.

- T.C.: Da!

Fiind audiat denunțătorul U.G. a reiterat aspectele reținute mai sus, declarațiile sale coroborându-se cu imaginile înregistrate în cauză și analizat.

Astfel, l-a cunoscut pe T.C. prin intermediul unor cunoștințe comune, iar începând cu anul 2012, respectiv campania agricolă (final de luna iunie), acesta i-a propus să ia de la el o cantitate de cereale, la un preț mai mare decât cel practicat pe piață și fără documente. La momentul respectiv i-a spus că are în jur de 100 de ha de pământ.

Astfel, denunțătorul trimitea șoferii cu camioanele să încarce cerealele de la Sărățeni, Ialomița și ulterior îi dădea lui T.C. banii în numerar. în cursul campaniei agricole 2012, i-a plătit lui T.C. în jur de 70.000 lei, contravaloarea a aproximativ 100 - 150 tone de cereale, pe care le vindea către societățile cu care avea contract, C.G., T. Menționează că în cursul anului 2012 i-a acestuia cu aproximativ 1.000 lei mai mult pe kg, de cereale, în total 10.000 lei-15.000 lei.

Motivul pentru care a acceptat să îi ofere un preț mai mare a fost dorința de a nu avea probleme, respectiv controale, în special din partea poliției (având în vedere că acesta era șef la S.I.F.).

A discutat cu T.C. despre dosarul pe care îl avea la I.P.J. Călărași, pentru evaziune fiscală, pe SC L.L.T. SRL, iar acesta i-a spus să va lua legătura cu colegii săi de la I.P.J. Călărași.

În cursul anului 2011 a cumpărat floarea soarelui, rapiță, grâu de la G.N., din com. Ciorani, Prahova, iar acesta nu i-a dat documente și ulterior a formulat plângere împotriva sa, în 2012. Această cauză se află în prezent în lucru la Ploiești, probabil la S.I.F.

Ulterior, G.N. a luat suma de 100.000 lei de la un colaborator al denunțătorului,sumă care trebuia folosită pentru plata unei cantități de marfă. în urmă cu aproximativ 2 luni,a formulat plângere penală împotriva acestuia, care se regăsește la S.I.F. Ialomița.

În legătură cu această cauză, a discutat cu T.C., care i-a promis că în momentul în care vine ofițerul care se ocupă de dosar, vor fi demarate cercetările.

Nu cunoaște să existe dosar în lucru la S.I.F. Ialomița în care să fie cercetat pentru fapte penale.

În cursul anului 2013, a fost contactat de T.C., la începutul campaniei agricole, pentru a relua tranzacțiile cu cereale, denunțătorul oferindu-i un preț mai mare, respectiv cu 1,5 lei mai mult pe kilogramul de grâu. T.C. avea o persoană de contact în Săcăleni, pe nume Ion, care dirija șoferii de pe camion către locațiile unde trebuiau încărcate cerealele.

În campania agricolă 2013, a cumpărat de la T.C. 100 de tone grâu și 60 de tone floarea soarelui,în valoare de aproximativ 100.000 lei, cu 32.000 lei mai mult decât valoarea pieței.

De asemenea,în urmă cu aproximativ 2 luni I-a rugat să îi contacteze pe colegii de la I.P.J. Călărași, în legătură cu dosarul, acesta fiind de acord să vorbească cu colegul de acolo, respectiv cu șeful S.I.F. Călărași.

Marfa pe care a cumpărat-o de la T.C., a vândut-o mai departe la T., prin intermediul SC A. F.D.L. SRL.

Pentru marfa primită de la T.C. nu a primit nici un document de la acesta. Crede că cea mai mare parte din cerealele vândute de T.C. îi aparțineau, însă este posibil să fi provenit și din alte surse.

Dosarul penal în care denunțătorul este cercetat de S.I.F. Călărași s-a aflat până de curând în lucru la cms. șef S.T. Martorul a precizat că nu a încheiat nici un contract cu T.C. privind livrarea de cereale, nu i-a furnizat niciodată facturi sau alte documente justificative privind cerealele achiziționate și plătite de denunțător.

La data de 16 septembrie 2013, după ce a formulat un denunț privind fapte de corupție la D.N.A., s-a deplasat în municipiul Slobozia, unde l-a contractat telefonic pe T.C., pentru a se întâlni, să-i dea banii, potrivit înțelegerii anterioare.

La ora 14,30, în timp ce se afla în autoturismul personal, parcat pe centura Sloboziei, în apropiere de intersecția cu Bd. C., T.C. a venit cu autoturismul personal, pe care l-a parcat în spatele autoturismului denunțătorului și apoi s-a urcat lângă acesta pe locul din dreapta. A discutat cu inc. T.C. despre dosarul de la Călărași și l-a întrebat când ia legătura cu colegul, iar T.C. i-a spus că se va întâlni cu șeful S.I.F. Călărași, în următoarele zile, deoarece au o convocare la Brașov. A discutat și despre recoltatul porumbului și au stabilit că îl va suna el când începe recoltatul. După aceea, a scos suma de 20.000 lei, pusă la dispoziție și i-a înmânat-o lui T.C.

Pe prima bancnotă din teanc, denunțătorul a lipit un bilet galben pe care era scris numărul de înmatriculare al camionului și cantitatea încărcată, și 20,16 tone, acesta fiind transportul efectuat în urmă cu 2-3 săptămâni. Ulterior au intervenit organele de anchetă din cadrul D.N.A., care au constatat infracțiunea flagrantă.

U.G. a declarat că lucrează cu următorii șoferi: B.C. (C.), R.S., I.F., I.I., M.G., ultimii trei fiind angajații lui R.S., N.M.

Din declarația de martor a lui E.V., comisar șef de poliție și șeful S.I.F. Călărași reiese faptul că la această unitate de polițe sunt în lucru mai multe dosare penale în care este cercetat înv. U.G. pentru săvârșirea de infracțiuni economice. Nu își amintește dacă vreunul dintre ofițerii din subordine s-a deplasat la I.P.J. Ialomița pentru audierea lui U.G., dar nu exclude această posibilitate.

În vara anului 2013, posibil iulie-august, înv. T.C. l-a contactat telefonic, spunându-i că ar dori să se întâlnească. A fost de acord și s-a întâlnit cu acesta în spatele I.P.J. Călărași, discutând pe diferite teme profesionale iar la un moment dat acesta l-a întrebat despre un dosar, respectiv cel privind pe U.G. Martorul i-a spus că nu cunoaște dacă are în lucru la S.I.F. Călărași un dosar cu U.G. însă i-a promis că se va interesa, dar în realitate nu a întrebat ofițerii despre dosarele lui U.G.

De asemenea, martorul a mai arătat că își amintește că la începutul lunii iulie 2013 înv. T.C. l-a contactat telefonic și i-a spus că U.G. nu se va prezenta la audieri în dosarul în care fusese citat de S.I.F. Călărași, martorul înțelegând că U.G. îi spusese lui T.C. despre citația primită și că T.C. urma să-l ajute pe U.G., dar martorul.personal, nu a dat curs solicitării acestuia.

Fiind audiat inculpatul T.C. a declarat că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Îl cunoaște pe U.G. de aproximativ 7-8 ani de când era director la I.M.P. Slobozia, iar începând de anul trecut a apelat la el pentru a se ocupa de transportul produselor agricole recoltate de pe terenurile din Sărățeni ce aparțin tatălui său, T.J. Acesta are în jur de 32 de hectare pe care le cultivă cu grâu, floarea-soarelui și porumb.

Prețul pe care U.G. i-l dădea pentru aceste produse era de 1,4 lei pe kilogram pentru floarea-soarelui în condițiile în care prețul pieței era de 1,1-1,2 lei pe kilogram.

Nu mai reține care a fost prețul din acest an.

Inculpatul a declarat că acest preț nu a fost cerut de el, fiindu-i oferit de U.G.

De această afacere se ocupă atât el, cât și fratele său, dar în cea mai mare măsură fratele său.

U.G. a insistat în această vară să se intereseze la colegii de la Călărași de respectarea legii într-un dosar în care este cercetat dumnealui. Din cauza insistențelor lui i-a spus că atunci când va avea drum la Călărași o să se intereseze de problemă. Dorința lui U. era ca cercetările să fie efectuate în mod corect deoarece se considera nevinovat.

Nici o achiziție și nici un transport efectuat cu U.G. nu au fost însoțite de acte financiare contabile sau alte documente justificative.

Nu reține cu exactitate cantitatea de produse agricole recoltate de pe terenul tatălui meu, probabil în jur de 100 tone de floarea-soarelui și 60-70 tone grâu.

Nu crede că anul trecut a efectuat transporturile cu ajutorul lui U.

N.I. este vecin cu părinții inculpatului și la rândul său a apelat la U.G. pentru a transporta floarea-soarelui, în jur de 40 de tone. N.I., căruia îi spune O., l-a rugat să îl ajute să vândă floarea-soarelui și i l-a recomandat pe U., cei doi discutând direct.

Din câte își aduce aminte la S.I.F. Ialomița este o plângere a lui U. prin care sesiza că i s-a luat o sumă de bani, contravaloarea unor cereale de cineva de la Prahova.

În ceea ce privește dosarul de la Călărași arătă că l-a întrebat pe E.V. de dosarul lui U.G. și acesta i-a răspuns că nu cunoaște nimic. Această discuție a avut loc față în față cu ocazia trecerii prin Călărași.

Nu cunoaște obiectul dosarului pe care U.G. îl avea la I.P.J. Călărași.

Nu a mai vorbit cu E.V., șeful S.I.F. Călărași, din acel moment despre dosarul lui U.G.

Banii pe care i-a primit astăzi, 16 septembrie 2013,de la U.G., reprezentau contravaloarea cantității de 20 de tone de floarea-soarelui pe care i-a vândut-o acum 2-3 săptămâni.

Se întâlnea cu U.G. în fiecare săptămână, marțea sau miercurea, pentru a achita contravaloarea produselor.

Din fișa postului inc. T.C. rezultă că acesta are următoarele atribuții:

- urmărește împreună cu reprezentanții unităților de parchet activitatea desfășurată pe linie de cercetare penală în cauze complexe și dispune măsurile legale ce se impun în limita competențelor.

- ca ofițer de poliție judiciară execută activități de: culegere calificată prin intermediul surselor de informare a datelor și informațiilor de interes polițienesc,supraveghere calificată a persoanelor aflate în atenție, constatare a infracțiunilor din domeniul de responsabilitate, întocmirea dosarelor penale, cercetarea persoanelor implicate și execută dispozițiile date de procuror prin delegare de competență.

- Inițiază și coordonează acțiuni la nivelul județului, pe baza planurilor de acțiune trimise de D.I.F.;

- Asigură cooperarea cu celelalte instituții de aplicare a legii, în domeniile date în responsabilitatea proprie sau ale ofițerilor și agenților din cadrul biroului;

- Execută controale tematice la subunitățile și secțiile de poliție pe linie de investigare a fraudelor.

Din interceptările telefonice efectuate în cauză potrivit autorizațiilor emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarele penale, preluate în dosarul penal, au reieșit următoarele:

- 04 iulie 2013

Convorbirea telefonică purtată la data de 04 iulie 2013, ora 14:10:25, de către T.C., care îl apelează pe V., utilizator al postului telefonic X (Titular abonament: I.P.J. Călărași, Adresa: Călărași jud. Călărași).

- T.C.: Să trăiască, domnu comandant!

- V.: Să trăiți, domnu Tăchel! He, he, he! (...).

- T.C.: Domnu V., am o rugăminte la tine! Un om de-aici de la noi, îl cheamă U. Tre să vină mâine la un coleg de-al tău, C.G. N-are cum să vină, n-are cum să se prezinte.

- V.: N-are cum mâine? (...).

- T.C.: Nu, n-are cum să se prezinte mâine. Da, da, da, da, da. Da, da! Ă.

- V.: Lasă că-i zic eu.

- T.C.: Te rog eu frumos! A zis că băiatu intră în concediu, colegu tău, da după ce vine stabilește de comun acord o zi cu omu ăsta și vine. Nu, se prezintă, nu-i nicio problemă.

- V.: Am înțeles! Da.

- T.C.: Da?

- V.: Oricum suntem și-n verificările astea acum. Lasă că vorbesc eu cu G. și.

- T.C.: Te rog!

- V.: Și el e în acțiune acum, îhâm.

- T.C.: Da, da.

V.: Bine, T.

- T.C.: Bine.

- V.: Am reținut.

- T.C.: Bine, bine! Mulțumesc mult! Da?

- V.: Îhâm! Bine! Să trăieșt.

- T.C.: Bine! Să trăiești!

- 01 august 2013

Convorbirea telefonică purtată la data de 01 august 2013, ora 13:57:06, de către T.C., care este apelat de U.G.

- U.G.: Ce să fac, păi, trebuie să ne vedem și noi, c-am spart buba, am spart-o, am înțepat cu acu, am ă. A plesnit! Nu mă mai doare așa.

- T.C.: Am înțeles! Am înțeles! Da, da.

- U.G.: Da! Da, da.

- T.C.: Ă. Păi. Unde sunteți?

- U.G.: Păi, acum mă duc până la Combina și mă-ntorc. Și dacă puteți veni tot acolo. Convorbirea telefonică purtată la data de 01 august 2013, ora 14:36:40, de către T.C., care este apelat de U.G.

- „U.G.: Acum am închis, domn director, cu. Așa! Și mi-a reproșat că dacă eu ți-am zis să dai cum ți-am zis eu, de ce te dai mai. Mda! Pentru că eu am. politica pieței, cu plăți la termen. Faci ca mine, nu faci ca tine. He! M-a. M-a luat la ture! He, he!

- T.C.: Da nu i-ați zis că n-ați fost de vină, adică altcineva a fost de vină?

- U.G.: l-am explicat eu. Ei, cât pot să-i explic, că na, nu pot să.

- T.C.: Am înțeles! Am înțeles! (...).

- U.G.: Deci, asta e. Deci, mergeți pe. ca să rezolvăm treaba. L-am. l-am spus că sâmbătă o să aibe chef de două pentru.

- T.C.: Da, da, da, da! E foarte bine! Da, da!

Prin Ordonanța nr. 372/P/2013 din data de 16 septembrie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de T.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republ., complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 și trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/200 republ., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin Ordonanța nr. 372/P/2013 din data de 17 septembrie 2013, a fost luată față de inculpatul T.C. pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 17 septembrie 2013, ora 01.00 până la 18 septembrie 2013 ora 01.00.

Din probele administrate a rezultat că inculpatul T.C. se află în situația prevăzută de art. 143 C. proc. pen. și art. 148 lit. f) C. proc. pen.,întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Se are în vedere, sub acest aspect, împrejurarea că inculpatul are calitatea de comisar șef de poliție și a pretins bani și alte bunuri folosindu-se de calitatea sa, în condițiile în care cunoștea că denunțătorul este cercetat penal pentru evaziune fiscală. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, în ciuda calității sale de comisar șef de poliție -șeful S.I.F., T.C. a comis la rândul său infracțiunea de evaziune fiscală, acceptând efectuarea de acte comerciale cu încălcarea dispozițiilor legale.

Se arartă că până la acest moment au fost efectuate următoarele acte.Au fost efectuate desigilările bunurilor ridicate de la perchezițiile domiciliare efectuate în cauză și au fost restituite acele bunuri care nu interesează cauza; A fost efectuată o adresă către A.J.F.P. Ialomița - S.R.C.D.F. - P.F. în vederea furnizării de informații privind declarațiile fiscale ale lui T.J., T.C. și T.l.; Au fost audiate în calitate de martori, următoarele persoane: F.M., R.S., N.M., S.D.S., T.l., B.A.C., P.Ș., N.I., N.D., I.M.G.; A fost dispusă efectuarea unei percheziții informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la U.G., F.M. și T.C.; A fost efectuată percheziția informatică dispusă în cauză; A fost efectuată adresă către U.T.B. prin care se solicită documentele care au stat la baza deschiderii conturilor și operațiunile derulate pentru U.G., SC A. SRL și V.M.; A fost efectuată o adresă către D.I.T.L. a Municipiului Slobozia în vederea furnizării de informații privind rolul fiscal deschis pe numele următoarelor persoane: T.C., T.A., U.G., F.M. și U.L. Au fost consemnate la C.E.C. B. sumele de bani ridicate de la T.C., U.G. și F.M.; A fost solicitată A.N.A.F. efectuarea unor inspecții fiscale privind activitatea comercială derulată de SC A. SRL și SC C.T. SRL în perioada 2012-2013; A fost efectuată o adresă la Ministerul Agriculturii în vederea furnizării de informații privind prețul mediu al cerealelor în vara anului 2013; A fost efectuată o adresă către I.P.J. Călărași în vederea transmiterii lucrărilor penale înregistrate la acea unitate și care îl privesc pe U.G.

În vederea stabilirii întregii activități infracționale a inc. T.C. și înv. U.G. urmează a se mai efectua următoarele:

- De finalizat inspecțiile fiscale privind pe SC A. SRL și SC C.T. SRL;

- De audiat martori privind activitatea infracțională a inc. T.C. și înv. U.G.;

- De primit rezultatul percheziției informatice;

- De primit de la I.P.J. Călărași lucrările penale înregistrate la acea unitate și care îl privesc pe U.G.

Analizând propunerea formulată de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. Curtea a constatat că aceasta este întemeiată.

Pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive este necesară îndeplinirea cerințelor art. 155 și urm. C. proc. pen., respectiv să subziste temeiurile pentru care s-a dispus luarea acestei măsuri, în concret cele prev. de art. 143 C. proc. pen. și existența în cauză a unuia sau mai multora dintre situațiile prevăzute în art. 148 lit. f) C. proc. pen. și de asemenea măsura să fie necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale.

S-a constatat că temeiurile prev.de art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, sunt în continuare incidente în cauză.

Astfel, există suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul T.C. ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005, indiciile temeinice au rezultat din declarațiile denunțătorului U.G., transcrierile convorbirilor telefonice, planșele foto aflate la dosar și chiar declarațiile inculpatului care a recunoscut faptul că i-a vândut denunțătorului importante cantități de floarea soarelui, fără întocmirea vreunui document fiscal, probe descrise în mod detaliat în referatul întocmit de procuror.

La toate acestea se adaugă procesele verbale întocmite cu ocazia efectuării flagrantului de către organele de urmărire penală, inculpatul recunoscând primirea sumei de 20.000 lei de la denunțător.

Referitor la susținerea apărării, care arată că nu era necesară întocmirea de documente de către vânzătorul cantităților de floarea soarelui,în calitate de producător agricol, Curtea a constatat că în această fază procesuală judecătorul nu analizează întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii decât în măsura în care probele administrate înlătură în totalitate indiciile temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

În speță însă,inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală,comisă nu neapărat de cel care vinde cerealele ci de acela care le cumpără fără întocmirea unor documente justificative, în speță numitul U.G. De altfel, chiar apărătorul inculpatului a arătat în concluzii că acela care achiziționează cerealele trebuie să întocmească documente; în plus, și producătorii agricoli sunt supuși dispozițiilor legale privind veniturile obținute,declarație ce trebuie să aibă la bază documente;este adevărat însă că această declarație nu se impunea a fi depusă la organele fiscale decât în anul următor, însă subzistă fapta penală pentru care este cercetat inculpatul,respectiv complicitate la evaziune fiscală comisă de către cel care achiziționează bunurile, care are obligația de a înscrie această achiziție în contabiliatate, pe bază de documente justificative.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. Ia art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/200 republ., s-a reținut că, există la dosarul cauzei declarațiile martorului E.V., șeful S.I.F. Călărași,declarațiile denunțătorului U.G. și chiar declarațiile inculpatului, care a arătat în fața judecătorului că la cererea numitului U.G. s-a întâlnit cu martorul E.V. în spatele I.P.J. Călărași și l-a rugat să vorbească cu cel care se ocupa de dosar „ca să respecte legea".

Cât privește afirmațiile apărării, în sensul că inculpatul T.C. și denunțătorul se cunosc de la biserică, s-a reținut că, aceasta nu are nicio relevanță asupra condiției prev.de art. 143 C. proc. pen.; inculpatul era la momentul arestării șeful S.I.F. din județul Ialomița, cunoștea împrejurarea că denunțătorul este cercetat în mai multe dosare penale de serviciul similar din județul Călărași și recunoaște împrejurarea că a discutat într-o locație neadecvată cu colegii săi de la Călărași despre dosarele denunțătorului.în consecință,s-a reținut că există la dosarul cauzei cel puțin un minim de indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de trafic de influență în modalitatea arătată în referatul cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive.

Referitor la infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republ. Curtea a apreciat că în continuare din probele administrate respectiv declarația martorului denunțător, coroborat cu întreg contextul cauzei rezultă cel puțin un minim de indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis această infracțiune.

Astfel, în declarația învinuitului U.G. s-a arătat că motivul pentru care a acceptat să tranzacționeze cerealele puse la dispoziție de T.C. la un preț vădit superior pieței, a fost pe de o parte faptul că ar fi evitat controalele din partea poliției economice iar pe de altă parte acesta i-a promis că îl va ajuta cu dosarul de la Călărași, fiind în relații de prietenie cu șeful de la S.I.F. Călărași. De asemenea, au fost depuse la dosarul cauzei listele cu prețurile la floarea soarelui în perioada iulie - august 2013, rezultând un preț sub 1,1 lei pe kg, în timp ce prețul oferit de denunțător inculpatului a fost de 1,4 lei pe kg, inculpatul acceptând acest preț.

În concluzie, s-a reținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 143 și 68

1

C. proc. pen.

Referitor la condițiile cumulative reglementate în art. 148 lit. f) C. proc. pen. Curtea a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru cele trei infracțiuni pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Existența pericolului pentru ordinea publică, s-a reținut că, este conturată în primul rând de calitatea în care inculpatul se presupune că a acționat ilicit,respectiv aceea de comisar șef de poliție, șef al S.I.F. Ialomița,inculpatul având obligația să urmărească și că constate săvârșirea infracțiunilor de natură economică,printre care și infracțiunea de evaziune fiscală, după cum rezultă din fișa postului și propriile declarații,iar nu să acționeze în contra legii prin operațiuni economice ilicite cu persoane cercetate penal de către un alt serviciu de investigare a fraudelor.

Cu toate acestea, s-a reținut că, există indicii că inculpatul s-ar fi angrenat în tranzacții cu o persoană care avea trei dosare penale la S.I.F. Călărași, dintre care două pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală privind operațiuni cu cereale.

Curtea a constatat că din analiza transcrierilor convorbirilor telefonice precum și a planșelor foto aflate la dosar reiese că inculpatul se întâlnea frecvent cu denunțătorul, primind de la acesta sume de bani,că există suspiciunea că inculpatul intermedia asemenea tranzacții de cereale în mod constant și pentru alte persoane, încălcându-și atribuțiile profesionale deși rolul său ar fi fost tocmai acela de a combate operațiunile economice ilicite.

Mai mult decât atât,inculpatul avea o funcție de conducere, de control, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 7 din Legea nr. 78/2000, respectiv atribuții de constatare și urmărire a infracțiunilor economice,fiind ofițer de poliție judiciară și șef al S.I.F. din cadrul I.J.P. Ialomița. De asemenea, avea atribuții de inițiere și coordonare la nivelul județului, pe baza planurilor de acțiune trimise de D.I.F., acțiuni pentru prevenirea și sancționarea ilegalităților din diverse domenii, inclusiv cel al producerii, prelucrării, achiziționării și comercializării produselor cerealiere.

Împrejurarea că în această calitate inculpatul s-ar fi angrenat în tranzacții comerciale ilicite cu o persoană cercetată în trei dosare penale pentru infracțiuni economice denotă periculozitatea acestuia.

De asemenea,după cum s-a arătat în referatul întocmit de procuror, în perioada 02-05 septembrie a.a, polițiștii ialomițeni au acționat în sistem integrat, pentru prevenirea și combaterea ilegalităților din domeniul producerii,prelucrării,achiziționării și comercializării produselor cerealiere de panificație,sub directa coordonare a D.I.F. din cadrul I.G.P.R. Alături de polițiști,la acțiuni au participat și specialiști din cadrul D.S.V.S.A. și D.S.P. Ialomița.în cele 32 de filtre instituite,polițiștii au efectuat controale cu privire la legalitatea transporturilor rutiere de mărfuri,o atenție deosebită fiind acordată autovehiculelor ce transportă produse cereale și de panificație. Pe parcursul activităților derulate,au fost controlate 136 de autovehicule și verificați 46 de agenți economici. Pentru neregulile constatate au fost aplicate 55 de sancțiuni contravenționale, cu amenzi în valoare de 43.180 lei, fiind dispusă și o măsură complementară de întrerupere a activității unei unități economice.Totodată,au fost constatate cinci infracțiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

În aceeași perioadă la data de 04 septembrie 2013 inculpatul s-a întâlnit cu U.G.,despre care cunoștea că desfășoară activități comerciale fără respectarea normelor financiar-contabile, oferindu-i acestuia ajutorul pentru săvârșirea în continuare a acestor acțiuni ilicite. Mai mult chiar, la rândul său a primit de la U.G. suma de 20.000 de lei, prețul cerealelor vândute celui din urmă pentru care nu a oferit/primit documente justificative.

Așa cum corect s-a arătat în referatul procurorului, în condițiile în care există suspiciunea că inculpatul consideră că se poate folosi de calitatea pe care o deține pentru a obține bani sau alte foloase, condiționând prin acest lucru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu și nesocotind totodată normele deontologiei profesionale, se poate crea opiniei publice convingerea că aceasta este modalitatea în care își desfășoară activitatea lucrătorii de poliție.

În consecință, lăsarea în libertate a inculpatului, s-a reținut că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în sensul art. 148 lit. f) C. proc. pen., în primul rând prin conturarea unei imagini negative a corpului de poliție, fiind necesară stoparea unor asemenea activități cu puternic impact negativ asupra opiniei publice.

De asemenea, împrejurarea că în privința denunțătorului și a celorlalte persoane cercetate în cauză nu s-a formulat propunere de arestare preventivă,s-a reținut că, nu poate constitui un argument favorabil inculpatului, deoarece pe de o parte în materia măsurilor preventive situația fiecărui inculpat este analizată în mod distinct, iar pe de altă parte un principiu al egalității de tratament în această materie nu este consacrat legislativ.

Curtea a constatat totodată că prelungirea măsurii arestării preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a urmăririi penale,în cauză urmând a fi efectuate o serie de acte de urmărire penală: finalizarea inspecțiilor fiscale privind pe SC A. SRL și SC C.T. SRL; audierea martorilor privind activitatea infracțională a inc. T.C. și înv. U.G.; primirea rezultatului percheziției informatice;obținerea de la I.P.J. Călărași a lucrărilor penale înregistrate la acea unitate și care îl privesc pe U.G.

Împrejurarea că martorii nu sunt indicați în referatul parchetului s-a apreciat că nu constituie un temei pentru ca propunerea să fie respinsă,după cum susține inculpatul în apărare, deoarece procurorul nu este obligat să indice numele martorilor în referat, urmărirea penală având caracter secret.

Nici faptul că cele mai multe acte de urmărire penală ce urmează a se efectua îl privesc pe învinuitul U.G. nu are relevanță asupra necesității și oportunității prelungirii măsurii preventive,deoarece inculpatul T.C. și învinuitul U.G. sunt cercetați în aceeași cauză,nefiind dispusă disjungerea cercetărilor pentru acesta,astfel că efectuarea actelor de urmărire penală respective este necesară finalizării cercetărilor în cauză.

Curtea a apreciat totodată că la acest moment procesual nu se poate dispune luarea unei alte măsuri preventive (iar nu înlocuirea măsurii arestării preventive, cum solicită apărarea), măsura arestării preventive fiind singura aptă să asigure buna desfășurare a cercetărilor,având în vedere în primul rând calitatea anterioară a inculpatului, existând riscul de influențare a cercetărilor.

Cât privește circumstanțele personale ale inculpatului, Curtea a apreciat că situația familială a acestuia - faptul că are o soție și doi copii - nu sunt argumente suficiente pentru a se dispune luarea unei alte măsuri preventive, având în vedere gravitatea în concret a faptei presupus comise de inculpat, iar împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale nu are nicio relevanță asupra oportunității măsurii arestării preventive,atâta vreme cât lipsa antecedentelor penale este o condiție pentru ca inculpatul să ocupe funcția în exercitarea căreia se presupune că a săvârșit fapta. De asemenea, referirile la o presupusă boală gravă a inculpatului nu pot fi luate în considerare deoarece nu au fost dovedite,iar pe de altă parte Curtea a constatat că starea de sănătate nu l-a împiedicat pe inculpat să exercite o funcție importantă în poliție și nici să desfășoare tranzacții cu cereale până la momentul arestării preventive.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat recurs inculpatul T.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, critici care au fost expuse pe larg în practicaua încheierii.

Examinând recursul declarat de inculpatul T.C. sub toate aspectele, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.

Astfel, pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive este necesară îndeplinirea cerințelor art. 155 și urm. C. proc. pen., respectiv să subziste temeiurile pentru care s-a dispus luarea acestei măsuri, în concret cele prev.de art. 143 C. proc. pen. și existența în cauză a unuia sau mai multora dintre situațiile prevăzute în art. 148 lit. f) C. proc. pen. și de asemenea măsura să fie necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale.

Înalta Curte reține că referatul procurorului a fost corespunzător motivat, fiind indicate activitățile ce urmează a fi efectuate în cauză, respectiv:

- finalizarea inspecțiile fiscale privind pe SC A. SRL și SC C.T. SRL;

- audierea de martori privind activitatea infracțională a inc. T.C. și înv. U.G.;

- primirea rezultatului percheziției informatice;

- primirea de la I.P.J. Călărași lucrările penale înregistrate la acea unitate și care îl privesc pe U.G.

Înalta Curte reține deasemenea că în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art. 143 alin. (1) C. proc. pen.existând probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele de care este acuzat - fapte prevăzute de legea penală și există cazul în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, respectiv a declarațiilor denunțătorului și inculpatului, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale și planșele foto, rezultă existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca inculpatul să fi săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și că în cauză există motive pertinente și suficiente care justifică pe deplin plasarea inculpatului în detenție provizorie, cel puțin în acest stadiu al procedurilor, bănuiala legitimă fiind evidențiată de următoarele date factuale:

Cu referire la infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005, în cauză s-a stabilit că inculpatul T.C., în calitate de comisar șef de poliție, șef al S.I.F. din cadrul I.J.P. Ialomița, i-a vândut denunțătorului importante cantități de floarea soarelui, fără întocmirea vreunui document fiscal, probe descrise în mod detaliat în referatul întocmit de procuror.

La toate acestea se adaugă procesele verbale întocmite cu ocazia efectuării flagrantului de către organele de urmărire penală, inculpatul recunoscând primirea sumei de 20.000 lei de la denunțător. în ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/200 republ.deasemenea, s-a reținut că, există la dosarul cauzei declarațiile martorului E.V., șeful S.I.F. Călărași, declarațiile denunțătorului U.G. și chiar declarațiile inculpatului, prin care a arătat în fața judecătorului, că la cererea numitului U.G. s-a întâlnit cu martorul E.V. în spatele I.P.J. Călărași și l-a rugat să vorbească cu cel care se ocupa de dosar „ca să respecte legea".

Totodată s-a stabilit că inculpatul a primit în perioada iulie - septembrie 2013, cu titlu de mită, de la învinuitul U.G. în repetate rânduri mai multe sume de bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, înlesnindu-i acestuia desfășurarea de operațiuni comerciale cu încălcarea normelor fiscale în sensul omisiunii înregistrării în evidența contabilă, precum și înregistrarea de operațiuni fictive.

Deși inculpatul nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, declarațiile denunțătorului sunt susținute de conținutul proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale cât și de planșele foto.

Din transcrierea convorbirilor purtate între inculpat și denunțător la data de 04 iulie 2013 și data de 01 august 2013, rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.

Este cert că inculpatul a lăsat denunțătorul să creadă că ar avea influență asupra colegului său, martorul E.V., șeful S.I.F. Călărași, unitate de poliție care instrumenta cauzele în care era cercetat penal denunțătorul.

Apărările inculpatului precum că, suma de bani găsită asupra sa cu ocazia efectuării flagrantului de către organele de urmărire penală, ocazie cu care inculpatul, a și recunoscut primirea sumei de 20.000 lei de la denunțător ar reprezenta contravaloarea cerealelor vândute lui U.G., despre care cunoștea că desfășoară activități comerciale fără respectarea normelor financiar-contabile, oferindu-i acestuia ajutorul pentru săvârșirea în continuare a acestor acțiuni ilicite, nu poate fi primită întrucât nu a oferit/primit documente justificative cu privire la marfa vândută.

Cu pri