ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05 septembrie 2012, petenții C.G. și C.J. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 459/261/2012 al Judecătoriei Moldova Nouă. în cuprinsul cererii scrise, petenții au arătat că numitul L.I., cu care se - află în litigiu, este un om foarte influent, având relații de amiciție cu o magistrată de la Tribunalul Caras Severin și posibilități, financiare, fapt pentru care apreciază că nu vor avea parte de o judecată dreaptă și imparțială. Au mai arătat că același magistrat se află în relații intime cu o persoană care a fost condamnata pentru sechestrarea fiului petentului C.G., numitul C.I.S., aspecte care dovedesc climatul total impropriu în care se desfășoară procesul penal a cărei strămutare o solicită.

La solicitarea instanței, la termenul din 9 octombrie 2012, precizând motivele cererii, petentul C.G. a menționat că la Judecătoria; Moldova Nouă nu poate beneficia de p judecată corectă datorită influenței exercitate .asupra magistraților instanței de doamna judecător. Ș.L. - în prezent detașată la Judecătoria Reșița, precum și de ex - prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă - M.M., cu care a avut mai multe litigii. In același sens a învederat că împotriva celor doi magistrați a formulat chiar plângere penală care a fost trimisă spre competentă soluționare la Direcția Națională Anticorupție. Totodată, a arătat că fundamentul demersurilor sale îl reprezintă amenințările permanente pe care i le-a adresat doamna judecător Știut și al căror scop era retragerea plângerii formulate de fiul său în dosarul în care acesta a fost victima unei sechestrări.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Tribunalul Caras Severin. Din informarea transmisă de Tribunalul Caras Severin rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect infracțiunea de vătămare corporală săvârșită de petenții C.G. și C.J. asupra numitului L.I. În ceea ce privește aspecte invocate de petenți în cuprinsul cererii, s-a menționat că acestea reprezintă speculații legate de viața privată a unor persoane Di că, în condițiile în care petiționarii nu au indicat numele judecătorului la care au făcut referire în cererea de strămutare, astfel de informații nu pot fi verificate. Ca urmare, s-a lăsat la aprecierea Înaltei Curți soluția ce se va pronunța în cererea de strămutare.

Cererea de strămutare urmează a fi respinsă ca nefondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o ruda sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petenți necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.

În acest sens, se constată că bănuiala petenților în sensul că imparțialitatea și obiectivitatea magistraților ar putea fi afectate datorită împrejurărilor cauzei nu sunt susținute de probe, neputând constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței. Nici litigiile existente între petiționarul D. fost procuror al parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, respectiv un judecător care în prezent nu mai activează în cadrul susmenționatei instanțe nu pot, în lipsa unor dovezi, să constituie motiv de suspiciune cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului care este investit cu soluționarea cauzei a cărei strămutare se solicită.. Se reține în acest sens că în cazul unei cereri de strămutare imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.

La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot punem discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele dor, fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În cazul de față, Înalta Curte, în raport de prevederile art.55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petenților nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.

Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenții C.G. și C.J. - pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 459/261/2012 al Judecătoriei Moldova Nouă. Obligă petenții la plata sumei de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 09 octombrie 2012.