ÎCCJ, Secția penală

Astfel, martorul S.L.N., director general la SC S. SA Suceava, a sponsorizat fundația conform contractului din 13 august 2003, achitând prin ordin de plată suma de 15.000.000 lei.

Martorul L.C., administrator al SC T. SRL Vicovu de Sus, a sponsorizat fundația conform contractului din 9 noiembrie 2004, achitând în contul acesteia, prin ordin de plată, suma de 100.000.000 lei. Martorul a declarat că sponsorizarea s-a efectuat ca urmare a solicitării directe formulate de inculpatul M.G. (vol. II, filele 146 148);

Martorul I.N., director la SC M. SA Suceava, a sponsorizat fundația, conform contractului din 13 august 2003, cu suma de 25.000.000 lei, achitați prin ordin de plată. Acesta a relatat că a fost invitat la Consiliul Județean Suceava de către inculpatul M.G., în mai multe rânduri prilej cu care acesta fie a mediat contactele reprezentanților societăților comerciale cu potențiali beneficiari direcți ai sponsorizărilor, fie a solicitat în mod direct sponsorizare Fundației Social Culturale „A.” Suceava (vol. II, filele 138- 141);

Martorul I.V., director al SC H.T. SRL Suceava, a contribuit la sponsorizarea fundației și a confirmat împrejurarea că inculpatul M.G. a invitat mai mulți oameni de afaceri din zonă, în cursul anului 2003, la sediul Consiliului Județean Suceava, ocazie cu care a solicitat contribuția acestora la efectuarea unor lucrări la Mănăstirea Dragomirna, în sală fiind distribuite contracte de sponsoriza (vol. II, filele 195-196);

Martorul D.G., administrator la SC A.S. SRL, a sponsorizat fundația cu suma 15.000.000 lei, conform contractului din 13 august 2003, suma fiind achitată prin ordin de plată. Martorul a declarat, de asemenea, că a fost convocat, în cursul lunii august 2003, la Consiliul Județean Suceava, unde inculpatul M.G. a ținut un discurs, exclusiv în calitatea de președinte al fundației, solicitând sprijin financiar pentru aceasta, acceptarea de către martor a efectuării sponsorizării fiind determinată de faptul că inculpatul M.G. era perceput ca o personalitate în județul Suceava (vol. II, filele 127-129);

Martorul I.I., administrator la SC T.O. SA, a sponsorizat fundația cu suma de 10.000.000 lei, conform contractului 13 august 2003, precum și cu produse alimentare producție proprie, în valoare de alte 10.000.000 lei, potrivit contractului din 13 august 2003; cu privire la împrejurările în care a fost solicitată sponsorizarea, acesta a relatat aceeași situație ca și martorii deja menționați, respectiv convocarea la sediul Consiliului Județean Suceava, reliefând existenta mai multor asemenea ocazii, în care fie inculpatul M.G., fie inculpatul Ș.P., arătau necesitatea sprijinirii materiale a fundației, în vederea desfășurării unor activități social-culturale, sportive și umanitare (vol. II, filele 116-119); 7.Martorul S.V., administrator al SC Q.C. SRL Suceava, a sponsorizat fundația cu suma de 100.000.000 lei, așa cum rezultă din contractul fără număr din 5 mai 2004 și din ordinul de plată. S.V. a fost unul dintre martorii care a acceptat că sponsorizarea a fost efectuată în considerarea faptului că „fundația aparținea P.S.D.”, însă la inițiativa sa, prin contactarea inculpatului Ș.P., care i-a înmânat contractul de sponsorizare (vol. II, filele 109-111). O altă modalitate, care atestă fără dubii faptul că fundația servea interesele unei formațiuni politice, și care a fost reținută în rechizitoriu a constituit-o cea în care inculpatul S.I. a înțeles să contribuie strângerea de fonduri bănești, și anume aceea de a solicita, cu ocazia desfășurării ședințelor Organizației Municipale Fălticeni a P.S.D., sponsorizarea Fundației Social Culturale „A.” Suceava, cu precizarea că sumele urmau a fi folosite pentru campania electorală, distribuirea contractelor de sponsorizare efectuându-se fie direct de către inculpatul S.I., fie de către inculpatul Ș.P. 1. Astfel, martorul C.N. - este membru al P.S.D. din anul 1995 și totodată director al SC C. SA Fălticeni, în cursul lunii noiembrie 2004, deci în timpul campaniei electorale, la solicitarea inculpatului S.I., deputat și vicepreședinte al P.S.D. Suceava a sponsorizat fundația cu suma de 100 milioane lei. 2. Martorul A.C. arată că explicația pentru care a sponsorizat fundația constă în solicitarea făcută de inculpatul S.I., despre care știa că este persoană cu funcție de conducere în cadrul P.S.D. Suceava. Martorul este director al SC F. SRL Fălticeni, societate având ca obiect de activitate exploatarea, și prelucrarea primară a lemnului. Martorul arată că inculpatul S.I. îl căuta frecvent în perioada respectivă, respectiv în cursul lunii iunie a anului 2002. Urmare a solicitării, la data de 20 iunie 2002, prin ordin de plată, martorul a achitat suma de 20.000.000 lei (vol. II, filele 75-77). 3. Martorul G.G. este administrator al SC C. SA București, iar în perioada respectivă era membru al P.S.D., fiind totodată și membru fondator al Fundației Social Culturale „A.”. Astfel cum acesta arată în declarația de martor, în cursul lunii noiembrie 2004 (deci tot în timpul campaniei electorale) a fost contactat telefonic de inculpatul S.I. care i-a solicitat explicit suma de 400.000.000 lei, arătându-i martorului că banii vor fi folosiți în campania electorală pentru P.S.D. Martorul a consimțit. La începutul lunii noiembrie i-a fost adus de către inculpatul Ș.P. un contract de sponsorizare pe care suma de 400.000.000 lei era deja tipărită. De asemenea, contractul era semnat la rubrica beneficiar. Din declarația martorului G.G., mai rezultă faptul că îi cunoștea pe toți trei învinuiții, precum și funcțiile pe care aceștia le îndeplineau în cadrul organizației de partid. Urmare solicitării și acceptării acesteia, la data de 10 noiembrie 2004 și, respectiv, 22 noiembrie 2004, prin două ordine de plată, martorul G.G. a achitat în contul fundației suma de 400.000.000 lei (vol. II, filele 60-62). 4. Din anul 2001 și până la data de 10 noiembrie 2006, martorul G.C. a fost administrator unic al SC N.G. SRL Rădăuți, județul Suceava. De asemenea, martorul este prieten de peste 20 de ani cu inculpatul S.I.. Nu în ultimul rând, martorul este membru al P.S.D. Suceava fără a deține însă vreo funcție. Astfel cum declară, în cursul lunii noiembrie a anului 2004, la o ședință de partid inculpatul S.I., vicepreședinte al organizației, a solicitat în mod clar și expres subordonaților săi din Organizația Județeană să contribuie la campania electorală a P.S.D. Martorul chiar îl citează textual: „Fundația Social Culturală A. trebuie ajutată”. Imediat după aceasta - arată martorul în continuare - în sala de ședințe s-au distribuit contracte de sponsorizare. G.C. nu numai că a acceptat, dar a exercitat presiuni asupra asociaților din firmă în sensul acceptării sponsorizării fundației, folosind „argumentul forte” conform căruia „este benefic să sponsorizăm această asociație întrucât președintele ei este și președintele P.S.D. Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava”. După ce i-a convins pe asociați, la data de 03 noiembrie 2004, prin ordin de plată, SC N.G. SRL a plătit fundației suma de 250.000.000 lei. Extrem de relevantă este următoarea afirmație a martorului: „de la domnul deputat S.I. am înțeles că Fundația A. se va ocupa de campania electorală a P.S.D.” (vol. II, filele 50-52). O ultimă modalitate, reținută de organele de urmărire penală prin care fundația a beneficiat de aporturi bănești din partea unor agenți economici este reprezentată de distribuirea de către inculpatul S.P. ori de către persoane neidentificate a unor contracte de sponsorizare, atragerea fondurilor făcându-se, în acest caz, în considerarea calității reprezentantului fundației, inculpatul M.G., de care potențialii sponsori au luat cunoștință cel puțin la momentul semnării contractelor. Situarea acestuia (din 15 membri fondatori) în poziția de președinte al Fundației Social Culturale „A.” Suceava nu este întâmplătoare și se explică prin funcția importantă deținută la nivelul Organizației Județene Suceava a P.S.D., care implica ab initio influența asupra reprezentanților unor autorități publice locale, precum și a unor agenți economici interesați în desfășurarea de activități comerciale în zonă, în condițiile unei anumite structuri a guvernării din acea perioadă. 1. Astfel, martorul C.S., vicepreședinte grupului de firme D., a sponsorizat fundația cu suma totală de 250.000.000 lei, conform celor trei ordine de plata din data 3 decembrie 2004, în urma semnării, în calitate de reprezentant al firmelor SC D.B. SA, SC D.L. SA si SC D. SA, a trei contracte de sponsorizare cu Fundația A., care i-au fost înmânate de inculpatul Ș.P. Acesta a declarat că știa de faptul că această fundație ține de P.S.D., cunoscând că inculpații M.G. și S.I. dețineau funcții de conducere în cadrul acestei formațiuni politice. De asemenea, martorul a arătat că a constatat, cu prilejul semnării contractelor, că inculpatul M.G. avea și calitatea de reprezentant al fundației (vol. II: 82); 2. Martorul B.V., director al SC E.E. SRL, a sponsorizat fundația, conform contractului fără număr, încheiat la data de 9 noiembrie 2004, cu suma de 50.000.000 lei, în considerarea personalității inculpatului M.G., despre care cunoștea că deține o funcție P.S.D. și că este președinte al Consilii Județean Suceava (vol. II, fila 84); 3. Martorul G.C., director la SC B. SA Suceava, a sponsorizat fundația cu suma 40.000.000 lei, așa cum rezultă din contractul din 13 august 2003 și din ordinul de plată. 4. Martorul J.V., administrator la SC T.P. SRL Suceava, a sponsorizat fundația cu suma de 100.000.000 lei, așa cum rezultă din contractul din 10 aprilie 2002 și din ordinul de plată anexat. Acesta a arătat că a fost contactat telefonic de inculpatul Ș.P., care i-a solicitat sprijin material în vederea desfășurării unor acțiuni social-culturale, menționând și faptul că îl cunoaște pe inculpatul M.G. ca fiind președintele Organizației Județene Suceava a P.S.D. și, totodată, președintele Consiliului Județean Suceava. 5. Martorul I.V., director al SC H.T. SRL Suceava, a sponsorizat fundația cu suma de 10.000.000 lei, achitată prin ordin de plată, conform contractului din 21 iunie 2002, ca urmare a perceperii inculpatului M.G. ca o personalitate locală, arătând că a sesizat, cu ocazia semnării contractului, că acesta era președinte, al fundației. De asemenea, martorul a confirmat împrejurarea că inculpatul M.G. a invitat mai mulți oameni de afaceri din zonă, în cursul anului 2003, la sediul Consiliului Județean Suceava, ocazie cu care a solicitat contribuția acestora la efectuarea unor lucrări la Mănăstirea Dragomirna, în sală fiind distribuite contracte de sponsorizare (vol. II, filele 195-196); 6. Martorul Ș.A.G., administrat la SC T. SRL, a sponsorizat fundația cu suma de 5.000.000 lei, conform contractului din 18 noiembrie 2004, suma fiind achitată prin ordin de plată. Aceasta a declarat că sponsorizarea a fost solicitată de două persoane de sex masculin, care i-au prezentat contractul, în conținutul căruia era menționată calitatea de reprezentant al fundației a inculpatului M.G. (vol. II, filele 172-174);

Martorul C.I., asociat și administrator al SC I.D.P. SRL, a sponsorizat fundația cu suma de 40.000.000 lei, așa cum rezultă din contractul din 12 decembrie 2002 și din ordinul de plată, dând dispoziție soției sale pentru semnarea contractului. Ca și în cazurile descrise anterior, determinantă în semnarea contractului a fost calitatea deținută de reprezentantul acesteia, inculpatul M.G., cu toate că martorul nu a recunoscut acest fapt. Motivele care conduc la această concluzie constau în aceea că, pe de o parte, C.I. a refuzat să declare sau măcar să încerce să reconstituie împrejurările în care i-a fost solicitată sponsorizarea, precizând chiar că la acea dată nu auzise de M.G., atitudinea sa fiind vădit ostilă, iar, pe de altă parte, suma de 40.000.000 lei, afectată unei singure sponsorizări, la nivelul anului 2002, are un cuantum relativ mare, ce se explică numai prin acordarea unei anumite importanțe de către sponsor beneficiarului (vol. II, filele 179-181);

Martorul D.V., director general la SC F. SA Suceava, a sponsorizat fundația cu suma de 15.000.000 lei, conform contractului fără număr din 23 decembrie 2003, sumă achitată prin ordin de plată. Martorul a declarat că solicitarea i-a fost adresată de învinuitul Ș.P., acesta înmânându-i și contractul de sponsorizare, prilej cu care a constatat că reprezentant al fundației este inculpatul M.G., despre care cunoștea că este președintele Organizației Județene Suceava a P.S.D. și, totodată, președinte al Consiliului Județean Suceava. De asemenea, martorul a dorit să precizeze că „la efectuarea sponsorizării a contat faptul că sus-numiții aveau anumite poziții politice” (vol. II, filele 102-104);

Martorul O.Ș., administrator al SC O. SRL, a contribuit la sponsorizarea fundației cu suma de 5.000.000 lei, în baza contractului fără număr din 18 noiembrie 2004, achitând suma precizată prin ordin de plată. Deși acesta a declarat că nu îi cunoaște personal pe inculpații M.G. și Ș.P., această afirmație nu implică faptul că nu ar fi avut cunoștință de poziția acestora în cadrul formațiunii politice, martorul căutând să denatureze adevărul, fără a minți în totalitate. De asemenea, data primirii solicitării și încheierii actului, și anume în timpul campaniei electorale, atestă că sponsorizarea s-a făcut în considerarea poziției politice a reprezentanților acesteia (vol. II, filele 186-187);

Martorul T.V., administrator al SC A. SRL, a sponsorizat fundația cu suma de 50.000.000 lei, conform ordinului de plată din 17 noiembrie 2004. Martorul a precizat că sponsorizarea i-a fost solicitată de două persoane de sex masculin, în cursul lunii octombrie 2004, din atitudinea cărora a înțeles că sunt din partea Organizației Județene Suceava a P.S.D., astfel că a făcut referire expresă la faptul că sumele sunt colectate pentru campania electorală din acel an (vol. II, filele 169-170). Referitor la scopul desfășurării acestor activități, respectiv acela al obținerii unor foloase necuvenite pentru formațiunea politică ai căror membri erau majoritatea membrilor fondatori ai Fundației Social Culturale „A.” Suceava, „în actul de inculpare sau făcut următoarele precizări: Deși o parte din banii colectați în modurile arătate mai sus au fost utilizați în scopul care rezulta din statutul fundației, aceasta s-a făcut de maniera ca imaginea fundației să fie asociată Organizației Județene a P.S.D. Suceava. Astfel au fost utilizate sume de bani atât în cadrul manifestărilor prilejuite de comemorarea împlinirii a 500 de ani de la trecerea în neființă a voievodului Ștefan cel Mare, dar și pentru achiziționarea de ulei, zahăr, orez, batoane de salam, precum și pungi, pentru a se distribui pachete așa cum rezultă dintr-o cerere nedatată, întocmită de numitul Ș.P. Aceste pachete au fost distribuite, așa cum rezultă din tabelele existente în evidența contabilă a fundației (vol. IV, filele 33-37). Semnificative sunt aprobările date de inculpatul G.M. pentru donații în bani ale Fundației Social Culturale „A.” către numiții: V.D. (pentru suma de 11.000.000 ROL la data de 22 noiembrie 2004 - vol. IV fila 61), S.A. (pentru suma de 11.000.000 ROL la data de 23 noiembrie 2004 - vol. IV, fila 63), A.S. (pentru suma de 11.000.000 ROL la data de 23 noiembrie 2004 - vol. IV, fila 69), Ț.I. (pentru suma de 11.000.000 ROL la data de 24 noiembrie 2004 - vol. IV, fila 65), P.L. (pentru suma de 11.000.000 ROL la data de 23 noiembrie 2004 - vol. IV, fila 67), C.V. (pentru suma de 8.000.000 ROL la data de 06 decembrie 2004 - vol. IV, fila 40), H.A.V. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 09 decembrie 2004 - vol. IV, fila 43), V.G. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 10 decembrie 2004 - vol. IV, fila 44), C.A.E. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 12 decembrie 2004 - vol. IV, fila 46), O.I.C.G. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 09 decembrie 2004 - vol. IV, fila 48), M.M.C. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 10 decembrie 2004 - vol. IV, fila 50), T.I.C. (pentru suma de 20.000.000 ROL la data de 11 decembrie 2004 - vol. IV, fila 52). Din analiza datelor la care sunt făcute aceste cereri, înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale din data de 27 noiembrie 2004 și, respectiv, înaintea turului doi al alegerilor președintelui României, care a avut loc pe data de (12 decembrie 2004, la sumele plătite, respectiv 11.000.000 ROL și 20.000.000 ROL, precum și din faptul că la cererile din decembrie, onorarea a fost făcută pe data de 15 decembrie 2004 așa cu rezultă din însemnările făcute pe verso a fiecărei cereri, parchetul a opinat că aceste persoane au desfășurat activități pentru Organizația Județeană a P.S.D. Suceava, cu ocazia celor două tururi de scrutin. În plus, în actul de sesizare a instanței, s-a reținut că au fost identificate două acțiuni directe, neechivoce în cursul cărora fundația a plătit sume bănești în folosul P.S.D. 1. Martorul R.P. este un scriitor cunoscut în zona Sucevei. La data de 24 septembrie 2002, el a întocmit un act a adresat Delegației Permanente a P.S.D. Suceava, „domnului vicepreședinte P.Ș.”. Câteva pasaje ale acestei cereri rețin atenția: „recent, la împlinirea a 110 ani de la apariția social-democrației în România, domnul A.N. sublinia necesitatea cultivării tradițiilor acestei formațiuni politice”. În continuarea cererii martorul argumenta necesitatea publicării unei lucrări despre un vechi social democrat T.V.F. În finalul cererii martorul R.Ș. scrie: „Lucrarea ar putea fi folosită de P.S.D. în campania electorală din anul 2004, pentru că arată ce personalități făceau parte din acest partid, care luptă pentru cauza celor mulți, etc.” (vol. III, filele 304-305). Deși cererea a fost adresată Organizației Județene P.S.D. Suceava, inculpatul M.G., în calitate de președinte al Fundației Social Culturale „A.”, după ce a intrat în posesia documentului, l-a aprobat prin rezoluția „da” pe care a și semnat-o. Această lucrare intitulată” Viața unui social democrat” a fost tipărită de către SC T.L. SRL Suceava, așa cum rezultă din copia facturii fiscale X, în valoare de 17.307.360 ROL, care la rubrica „semnătură de primire” a fost semnată de inculpatul P.Ș. (vol. III, fila 61) și ordin de plată din 16 aprilie 2004 (vol. III, fila 61), care a fost semnat de inculpatul M.G. 2. Un alt autor cu vechi tradiții familiale social democrate este martorul G.F. Astfel cum acesta declară, în calitatea sa de membru al Organizației Județene Suceava a P.S.D., a fost abordat, la începutul lunii aprilie 2005, de inculpații M.G. și S.I., care i-au solicitat să scrie o carte cuprinzând istoricul social democrației românești, menționând că este interesat și A.N. Martorul a acceptat și a scris lucrarea (de mici dimensiuni) „Scurtă cronologie a social democrației românești”. Această lucrare urma să fie distribuită participanților la Congresul extraordinar al P.S.D. din luna aprilie 2005 (vol. II, fila 45). Lucrarea a fost tipărită de către aceeași SC T.L. SRL, așa cum rezultă din copia facturii fiscale X (vol. III, fila 64) în valoare de 31.187.952 ROL, care la rubrica „semnătură de primire” poartă semnătura inculpatului Ș.P., care a declarat că a semnat această factură tot pentru primirea facturii și nu pentru primirea celor 1600 exemplare. Plata facturii a fost făcută prin ordinul de plată din 06 mai 2005 (vol. III, fila 66), semnat de același M.G. Așa cum rezultă din declarația numitului F.G. (vol. II, fila 45), de la tipografie cărțile au fost transportate la sediul Organizației Județene Suceava a P.S.D., de unde o parte, circa 800 de exemplare, au fost distribuite membrilor de partid participanți la Congresul P.S.D., iar restul au fost împărțite de către Organizația Județeană Suceava unor persoane din județ sau altor organizații județene. 3. Pe linia asigurării de foloase bănești necuvenite pentru Organizația Județeană a P.S.D. Suceava, se înscrie și închirierea spațiului în care Fundația Social Culturală „A.” și-a desfășurat și își desfășoară activitatea. Astfel, pe lângă permanenta sugestie a apartenenței politice a fundației (relatată chiar de unii martori cum ar fi S.V. - vol. II, fila 109 - care și în prezent este convins că fundația aparține P.S.D.), chiria s-a convertit prin încălcarea dispozițiilor legale într-o nouă sursă de bani pentru P.S.D. La data de 30 decembrie 2004, a fost încheiat contractul de închiriere înregistrat la Organizația Județeană Suceava a P.S.D. (vol. IV, filele 287-289), prin care aceasta se obliga să închirieze o suprafață de 20 mp. din sediul său, adică imobilul situat în str. Meseriașilor din municipiul Suceava, Fundației Social Culturale „A.”, prețul chiriei fiind fixat la suma de 200 euro pe lună. Contractul nu a fost înregistrat la organele fiscale, așa cum rezultă din declarația inculpatului M.G.. Plata chiriei a fost efectuată prin ordinul de plată nr. 21 din data de 27 iunie 2005, în valoare de 30.000.000 ROL, semnat de același M.G.. Prin aceasta au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 90 din 18 martie 2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, care la art. 8 precizează: „(1) Sediile partidelor politice, dobândite în condițiile art. 4 pot fi închiriate numai persoanelor juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemănător. (2) Orice altă formă de cedare a posesiei este interzisă”. Având în vedere cele arătate mai sus organele de urmărire penală au concluzionat că Fundația „A.” a fost utilizată în „sistem pușculiță” în folosul Organizației Județene a P.S.D. Suceava. Din copiile documentelor contabile ale Fundației Social Culturale „A.” rezultă faptul că numeroase cereri de sponsorizări necesare pentru manifestări culturale sau nevoile lăcașurilor de cult, deși au fost înregistrate la Consiliul Județean Suceava, au fost onorate din fondurile fundației, de unde rezultă faptul că inculpatului M.G., împreună cu inculpatul Ș.P., executantul dispozițiilor sale și cu inculpatul S.I., care de la București a orchestrat acțiunile descrise, au creat în mod deliberat confuzia între activitatea fundației, a partidului și a consiliului județean. Faptele inculpatului Ș.P. care a contribuit prin acte de ajutorare a faptelor inculpaților M.G. și S.I. în scopul de a deține foloase necuvenite prin intermediul fundației pentru P.S.D. s-au desfășurat în perioada 2002-2004. În actul de inculpare s-a reținut că inculpații M.G. și S.I. și-au folosit autoritatea și influența prin solicitări directe și nemijlocite în scopul obținerii de fonduri bănești care constituie foloase necuvenite în înțelesul dispozițiilor legale, sume care au ajuns în contul Fundației social culturale „A.”, în perioada 2002-2006 și respectiv noiembrie 2004. În cauză a fost dispus și s-a executat în cursul urmăririi penale raportul de constatare tehnico-științifică nr. 83/P/2006 din data de 4 decembrie 2006 (vol. III, filele 4-24), aparținând specialistului Direcției Naționale Anticorupție, C.I. Atât expozitivul acestui document, cât și concluziile sale sunt extrem de ilustrative în sprijinul ideii vinovăției inculpaților actul documentând activitatea fundației încă de la începuturile sale și până în prezent. Unul dintre obiectivele stabilite a fost acela de a se evidenția evoluția încasărilor pe diferite perioade de timp, de la înființarea fundației și prezentarea proporției acestora în campania electorală față de restul perioadei de funcționare a fundației. Astfel, a rezultat că încasările totale ale fundației, în perioada analizată, aprilie 2002 - decembrie 2005, au însumat 2.892.173.214 lei, iar încasările din trimestrul IV al anului 2004 s-au ridicat la suma de 1.510.000.000 lei, ajungându-se la concluzia că încasările dintr-o perioadă de 4 luni (reprezentând tocmai perioada campaniei electorale) reprezintă, procentual, circa 55% din încasările totale pe o perioadă de 3 ani și 8 luni. Legat de încadrarea juridică reținută, în actul de inculpare, s-a arătat că inculpații M.G. și S.I. și-au folosit atât autoritatea, cât și influența în scopul mai sus-arătat. Astfel, pe lângă existența calității lor de subiect activ al infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, și în virtutea ierarhiei existente în cadrul P.S.D. - Organizația Județeană Suceava, solicitările de foloase materiale s-au concretizat, așa cum se arată în starea de fapt, în dispoziții date subalternilor pe linie de partid, invocându-se necesitățile grupării politice. Prin aceasta s-a realizat și latura obiectivă a infracțiunii. De asemenea, actele de influențare s-au materializat și prin adunarea oamenilor de afaceri din județul Suceava la sediul Consiliului Județean Suceava, scopul fiind același, iar reprezentanții firmelor în cauză fiind în deplina cunoștință de cauză cu calitatea celor ce solicitau banii. Faptul că la autoritatea rezultând din funcțiile pe linie de partid s-a adăugat și autoritatea rezultând din calitățile de președinte al Consiliului Județean (înv. M.G.) și, respectiv, deputat (înv. S.I.) conferă infracțiunii reținute un conținut concret agravat. Subliniem că înv. M.G. și-a folosit autoritatea și în calitate de președinte al fundației prin actele de dispoziție reprezentând dispunerea unor plăți și încasarea unor sume, în numele acesteia. Pe parcursul executării actelor de autorat de către cei trei inculpați, inculpatul Ș.P. a desăvârșit acțiunea de dobândire a foloaselor necuvenite, respectiv a contribuit în mod esențial la realizarea scopului. În ceea ce privește caracterul de foloase necuvenite al sumelor bănești percepute în contul Fundației Social Culturale „A.”, acesta rezultă din dispozițiile legale în vigoare și neechivoce. Astfel, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 43/2003 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale „donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv”. De asemenea, conf. art. 5 alin. 10 din același act normativ „este interzisă acceptarea sub orice formă directă sau indirectă de către partidele politice a donațiilor de bunuri materiale sau sume de bani, ori prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic sau politic”. Mai mult conf. art. 16 din aceeași lege „se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alianțe a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie națională, societate comercială sau societate bancara cu capital integral ori majoritar de stat sau de către un sindicat ori o asociație sau fundație. Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul de stat”. Așa cum se arată și în starea de fapt, disp. art. 8 din Legea nr. 90/2003 stipulează: „(1) Sediile partidelor politice, dobândite în condițiile art. 4 pot di închiriate numai persoanelor juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemănător. (2) Orice altă formă de cedare a posesiei este interzisă”. Situația de fapt descrisă în rechizitoriu și vinovăția inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, rezultă din următoarele mijloace de probă: - Proces verbal de sesizare din oficiu, rezoluție de începere a urmăririi penale, ordonanță de schimbare a încadrării juridice, rezoluție de dispunere a efectuării actelor premergătoare, rezoluție de dispunere a audierii unor martori, declarațiile și cazierele învinuiților, împuterniciri avocațiale, procesele - verbale de aducerea la cunoștință a învinuirii și dreptului la apărare, procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală declarațiile martorilor G.F., R.P., G.C., G.G., A.C., C.S., B.V., G.C., J.V., D.V., S.V., I.I., D.G., I.N., L.C., S.L.N., Ș.R., A.E., A.D., T.V., S.A.G., C.I., O.Ș., T.P., P.M., I.V., F.D. adrese efectuate de DNA către Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava, către SC T. SRL, către Biroul Asociațiilor și Fundațiilor, către SC A.P. SRL, către SC B.C. SA, către Fundația Social Culturală „A.”, către Judecătoria Suceava - Biroul Persoane Juridice, înscrisuri referitoare la îndeplinirea procedurii de aducere și citare a învinuiților și martorilor, articole referitoare la fundație apărute în presă, un exemplar al lucrării „Destinul unui social democrat”, rezoluție de dispunere a constatării tehnico-științifice, raport de constatare tehnico-științifică, copii înscrisuri referitoare la înmatricularea fundației, corespondență D.N.A. către fundație, dovadă de ridicare și cerere de finanțare a numitului R.P., adresate Delegației Permanente a P.S.D. Suceava, adresă a tipografiei L., adrese ale SC A.P. SRL, SC B.C. SA, fundației, B.C.R., Judecătoria Suceava către D.N.A., copii înscrisuri contabile referitoare la evidența fundației din perioada 2004-2005, copie extrase de cont referitoare la operațiuni ale Asociației Alianța pentru Democrație, copii documente constitutive ale Asociației Alianța pentru Democrație, copie a adresei Judecătoriei Suceava, registrul asociaților și fundațiilor către D.N.A., extrase din baza electronică a Registrului Comerțului privind datele de înmatriculare ale societăților comerciale care au efectuat sponsorizări pentru fundație sau au fost beneficiare ale plăților efectuate de aceasta. În conformitate cu disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a solicitat prin rechizitoriu confiscarea sumei de 2.892.173.214 lei, întrucât întreaga activitate a fundației s-a circumscris activităților ilegale de colectare de fonduri pentru P.S.D., inclusiv acțiunile umanitare, iar cu prilejul dezbaterilor în fond D.N.A. - invocând și disp. art. 16 din Legea nr. 43/2003 a solicitat confiscarea următoarelor sume de la inculpați: -1.061.086.607 lei de la inculpatul M.G.; - 1.061.086.607 lei de la inculpatul Ș.P.; -770.000.000 lei de la inculpatul S.I.; Ascultat în fața instanței de fond, inculpatul M.G. a declarat că nu este vinovat pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și că în tot ceea ce a întreprins în calitate de președinte al Fundației „A.” în vederea obținerii unor sponsorizări a urmărit doar realizarea scopurilor pentru care a fost înființată această fundație. De asemenea, a susținut că nicio sumă de bani încasată în contul fundației nu a fost folosită pentru finanțarea companiei electorale a P.S.D., fapt evidențiat în actele contabile. La rândul său, inculpatul S.I. a declarat în fața primei instanțe că în nicio împrejurare nu și-a folosit influența și autoritatea de care se bucură în calitatea sa de parlamentar și vicepreședinte al Organizației Județene Suceava a P.S.D. pentru a determina strângerea de fonduri în folosul Fundației „A.” și că niciun leu din fondurile fundației nu a fost folosit pentru finanțarea companiei electorale a P.S.D., astfel că nu se consideră vinovat pentru infracțiunea pentru care a fost dedus judecății. Inculpatul Ș.P. a declarat în fața instanței că nu este vinovat pentru infracțiunea ce i se impută, arătând că în nicio ocazie nu a folosit influența sau autoritatea sa pentru a obține sponsorizare pentru Fundația „A.”. Totodată, a susținut că în nicio situație, din fondurile fundației nu au fost folosite sume de bani pentru organizarea unor activități specifice de partid sau pentru promovarea imaginii partidului din care făcea parte. În condițiile prevăzute de art. 289 C. proc. pen., adică în ședința publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu, instanța de fond a ascultat martorii din lucrări, avuți în vedere de procuror la trimiterea în judecată, mai puțin martorul G.C., decedat după sesizarea instanței și martorul R.P. care din motive medicale nu s-a putut prezenta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru ambii inculpați făcându-se aplicarea disp. art. 327 alin. (3) C. proc. pen. De asemenea, la cererea inculpaților au fost ascultați martorii D.I., U.E.C. și T.M., iar la cererea reprezentantului Ministerului Public au fost ascultați martorii C.V., H.V. și M.M.C. Atât inculpații, cât și reprezentantul Ministerului Public au depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri. Înalta Curte, analizând și evaluând actele și lucrările dosarului, a constatat următoarele: Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 1 C. proc. pen. român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și ia educarea cetățenilor în spiritul legii. Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului. Normele procesual penale obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă un rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul la apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în procesul penal. Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția. În legătură cu acest principiu, Înalta Curte constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că „prezumția de nevinovăție reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării și ca dubiul să fie profitabil acuzatului”. Acuzării îi revine obligația de a arăta învinuitului care sunt acuzațiile care fac obiectul învinuirii și a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție. Statul este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuși sau cu asistența unui avocat) și să-i permită să interogheze sau să pună să fie audiați martorii acuzării. Acest drept nu implică numai un echilibru între acuzare și apărare, ci, impune ca audierea martorilor să fie în general, în contradictoriu. Elementele de probă trebuie să fie în principiu, produse în fața acuzatului în audiență publică și în vederea dezbaterii în contradictoriu” (Plenul Hotărârii nr. 6 din decembrie 1988, cauza Barbera, Mesesegne și Jabordo vs. Spania). Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței de judecată. Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului. Potrivit art. 345 alin. (1) C. proc. pen., asupra învinuirii aduse inculpatului, instanța hotărăște prin sentință, pronunțând, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal. Art. 45 alin. (2) din același cod, precizează că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă, cu claritate, că instanța de judecată pronunță condamnarea inculpatului numai în situația în care probele strânse în cursul urmăririi penale și verificate în cursul cercetării judecătorești, dovedesc în mod cert, printre altele, că fapta a fost săvârșită de inculpat. În conformitate cu dispozițiile art. 200 C. proc. pen. „urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.” Art. 289 C. proc. pen. dispune că „judecata se face în fața instanței constituită potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu”. Astfel, probele strânse în cursul urmăririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea în judecată. Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate în activitatea de judecată de către instanță, în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu. Numai după verificarea efectuată în aceste condiții instanța poate reține motivat, că exprimă adevărul, fie probele de la urmărirea penală, fie cele administrate în cursul judecății. Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 62, art. 63 C. proc. pen., cu referire la art. 1, art. 200, art. 289 C. proc. pen., hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie susținută de materialul probator administrat în dosar, constituind un lanț deductiv, fără discontinuitate. În prezenta cauză, în deplin consens cu dispozițiile art. 3 C. proc. pen., privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, Înalta Curte, ținând seama de întreg materialul probator administrat, constată că din probele care reflectă adevărul rezultă că faptele imputate inculpaților M.G. și S.I. nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar cele reținute în sarcina inculpatului Ș.P. nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, constituie infracțiune fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Obiectul juridic special al infracțiunii sus-arătate îl constituie relațiile sociale care se formează, desfășoară și dezvoltă, referitoare la corectitudinea, onestitatea persoanelor care îndeplinesc o funcție de conducere într-un partid ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație în ceea ce privește folosirea influenței ori autorității pe care acestea le au. Prin incriminarea acestor fapte sunt apărate în subsidiar și relațiile sociale referitoare la prestigiul și credibilitatea de care trebuie să se bucure partidele, sindicatele, patronatele și persoanele juridice fără scop lucrativ, acestea constituind obiectul juridic special secundar, adiacent infracțiunii. Pe cale de consecință, subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, poate fi numai persoana care îndeplinește o funcție de sindicat, patronat ori persoană juridică fără scop lucrativ. Subiectul pasiv este partidul, sindicatul, patronatul sau persoana juridică fără scop lucrativ în care deține funcția de conducere subiectul activ și a căror autoritate presupun credibilitate sunt lezate prin faptele acestuia de folosire a influenței sau autorității sale în scopul deținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Elementul material al laturii obiective constă în fapta subiectului activ nemijlocit de a folosi influența sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Prin a folosi - influența sau autoritatea pe care le are subiectul activ al infracțiunii, se înțelege a le întrebuința, a le utiliza, a uza de acestea în scopul stabilit. Folosirea se poate referi fie la influență, fie la autoritatea pe care le are subiectul activ, ori la amândouă, ele completându-se reciproc. Influența - în sensul în care interesează, este aptitudinea, capacitatea persoanei care exercită o funcție de conducere într-un partid sau în cadrul unei persoane juridice fără scop lucrativ de a avea trecere, de a înrâuri asupra cuiva pentru a-i schimba atitudinea, concepția, hotărârea, decizia datorită funcției pe care o deține. Autoritatea - este prestigiul, considerația, vaza, general acceptate a persoanei care îndeplinește funcția impusă subiectului activ al infracțiunii. Atât influența cât și autoritatea sunt desprinse, derivă din însăși funcția exercitată și nu din calitățile individuale, personale ale persoanei investită cu funcția de conducere într-un partid sau într-o fundație fără scop lucrativ, fiind inerente acestora. Latura subiectivă este caracterizată în cazul acestei infracțiuni de intenția directă calificată de scopul cu care trebuie să acționeze subiectul activ atunci când săvârșește fapta care definește elementul material al laturii obiective. Ea rezultă neîndoielnic din litera legii care prevede că subiectul activ trebuie să acționeze în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Dacă, atunci când săvârșește fapta, acțiunea care definește elementul material al laturii obiective, subiectul activ nu a acționat în scopul anume prevăzut de lege și arătat mai sus, nu este realizată latura subiectivă a infracțiunii. În situația de fapt descrisă în rechizitoriu s-a reținut că, încă de la data constituirii Fundației Social Culturale „A.” Suceava, inculpații M.G. și S.I., ajutați de inculpatul Ș.P., au acționat în scopul colectării de fonduri necesare desfășurării activității Organizației județene Suceava a P.S.D. Parte din aceste fonduri, conform actului de inculpare, au fost folosite pentru acțiuni social-culturale și umanitare, conform scopului declarat al fundației, însă, dată fiind percepția generală la nivelul unității administrativ-teritoriale, și anume aceea că fundația aparține P.S.D., s-a urmărit ca beneficiul indirect al unor astfel de activități să fie formațiunea politică amintită, prin inducerea unei participări efective la viața socială și a umanitarismului exponenților acesteia, în scopul atragerii electoratului. Potrivit rechizitoriului întocmit în cauză, o altă parte din fondurile colectate au fost utilizate efectiv și neechivoc în interesul P.S.D., respectiv pentru tipărirea unor lucrări având ca subiect doctrina social-democrată, acestea fiind distribuite în timpul campaniei electorale la sfârșitul anului 2004, precum și la Congresul extraordinar al P.S.D. din luna iunie 2005. În actul de sesizare a instanței au fost identificate trei modalități concrete în care inculpații și-au desfășurat activitatea infracțională, indicându-se pentru fiecare în parte susținerile martorilor care au efectuat sponsorizări către fundație ca urmare a demersurilor inculpaților, precum și sumele remise cu acest titlu. 1. Cu privire la prima modalitate de colectare a fondurilor și care a constat în convocarea de către inculpatul M.G. personal, sau de către inculpatul Ș.P. din dispoziția celui dintâi, la sediul Consiliului județean Suceava a reprezentanților unor societăți comerciale din județ, prilej cu care, M.G., în calitate de președinte al fundației, împrejurare suprapusă percepției că aceasta aparține P.S.D., le-a solicitat acestora să contribuie cu sume de bani la desfășurarea, prin intermediul fundației, a unor acțiuni social-culturale, sportive ori cu caracter umanitar, iar inculpatul Ș.P. a distribuit contracte de sponsorizare, Înalta Curte reține următoarele: Așa cum rezultă din probele administrate pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de fond (declarațiile inculpaților M.G. și Ș.P. - f. 24-27 și, respectiv, f. 28-29 dos. fond; declarațiile martorilor C.A. (f. 252-253 dos. fond), D.I. (f.171-172 dos. fond), I.V. (f.250-251 dos. fond), I.N. (f.73 dos. fond), D.G. (f.74 dos. fond), S.L.N. (f.216-217 dos. fond) în perioada 2003-2006 au avut loc la sediul Consiliului județean Suceava trei întâlniri ale inculpatului M.G. cu reprezentanții unor societăți comerciale din județ cărora li s-a solicitat sponsorizarea unui turneu internațional de fotbal pentru juniori, intitulat „Turneul celor 5 națiuni”, sprijinirea Mânăstirii Dragomirna pentru refacerea canalizării și alimentării cu apă a lăcașului de cult respectiv care fuseseră distruse în urma inundațiilor din 2003, precum și sponsorizarea construirii a unui număr de 5 case distruse de inundațiile din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2006, care au avut loc în comuna Arbore, jud. Suceava. Fiind ascultați în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 289 C. proc. pen., în ședință publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu, martorii S.L.N., L.C., I.N., I.V., D.G., I.I. și S.V. au arătat că au participat la astfel de întâlniri, dar că în luarea deciziei de a sponsoriza Fundația „A.” nu au fost influențați de funcțiile sau autoritatea inculpatului M.G. sau de ale inculpatului Ș.I. Astfel, martora S.L.N., director general al SC S. SA Suceava a declarat: „De-a lungul timpului, societatea noastră a efectuat mai multe sponsorizări la cămine de bătrâni, spitale, biserici, asta mai ales că am în familie rude preoți și am fost crescută cu frica lui Dumnezeu. În momentul în care realizez sponsorizarea unui lăcaș de cult, cred că discuțiile nu au rost, aceasta trebuind făcută în taină. Cele relatate mai sus reprezintă de fapt, motivația acordării acelei sponsorizări.” (n.n. 15 milioane lei pentru lucrările de investiție de la Mânăstirea Dragomirna) - a se vedea f.216 dos. fond. De asemenea, martorul L.C., administrator la SC T.C. SRL Vicova de Sus a învederat primei instanțe următoarele: „Așa cum am sponsorizat și alte fundații din județul Suceava, în urmă cu câțiva ani, nu-mi amintesc exact data, am sponsorizat cu suma de 100 milioane lei vechi și Fundația „A.” din Suceava (...) Cunoșteam de la d-l. M. scopurile acestei fundații, astfel că am hotărât singur să realizez acea sponsorizare. Nici funcția și nici personalitatea d-lui M. nu m-au influențat în realizarea sponsorizării.” (a se vedea f. 20-21 dos. fond). La rândul său, martorul I.N., director la SC M. SA Suceava a afirmat în