ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1948/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1948/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față,

Prin Sentința penală

nr. 63 din 26 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 334

C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică, pentru inculpații G.A. și

R.C.L., din infracțiunea prev. de art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 248 C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., iar pentru inculpatul M.C.R. din

infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26

C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat

inculpatul G.A., la:

- 5 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C.

pen. rap. la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen.;

- 4 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 4 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.,

rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de înscrisuri, prev. de art. 242

alin. (1) și (3) C. pen.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe

cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită cu 1 an, în total 6 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C.

pen., în condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen., pe durata executării pedepsei, s-a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 31 mai 2010 până la 3

decembrie 2010.

A fost condamnat

inculpatul M.C.R., la:

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen., rap.

la art. 5, 6 și 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2)

C. pen.;

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în

serviciu prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.;

- 3 ani și 6 luni

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de

art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. disp. art. 13

C. pen. cu referire la art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.,

rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-au contopit pedepsele, și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe

cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an, în total 4 ani și

6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

teza a II-a, b) C. pen., în condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen., pe durata executării pedepsei, s-au interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsă perioada executată, începând cu data de 31 mai

2010 și până la 3 decembrie 2010.

A fost condamnat

inculpatul R.C.L., la:

- 3 ani închisoare și

2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C.

pen., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin.

(2) C. pen. rap. la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000;

- 2 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.,

rap.la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- 4 an și 6 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prev. de art.

292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34

C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe

cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen., pe durata executării pedepsei, s-a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei, iar în baza art.

86

2

C. pen., s-a fixat termen de încercare de 7 ani.

S-au instituit în

sarcina inculpatului măsurile prev. de art. 86

3

alin. (1) C. pen.,

iar cu privire la cea prev. de lit. a), a fost obligat acesta să se prezinte la

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, după programul stabilit

de către această instituție.

În baza art. 359 C.

proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86

4

C.

pen.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 160

5

alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie sub

control judiciar a inculpatului la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsă perioada executată, începând cu data de 31 mai

2010 și până la 19 noiembrie 2010.

Au fost obligați

inculpații, în solidar, la plata sumei de 116.931,6 RON despăgubiri către

partea civilă I.P.J. Argeș.

A fost obligat

inculpatul M.C.R. la 11.681 RON despăgubiri către partea civilă Agenția

Națională de Administrare Fiscală - Direcția Națională a Finanțelor Publice

București.

S-a menținut

sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța nr. 51/P din 14 aprilie 2010

asupra bunurilor inculpaților.

S-a confiscat de la

inculpatul G.A. suma de 60.378 RON, iar de la inculpatul R.C.L. suma de 313,6

RON.

Au fost obligați

inculpații la câte 20.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a constatat, că prin Rechizitoriul nr. 51/P

din 21 iunie 2010, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial

Pitești a trimis în judecată pe inculpații G.A., pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 5 și art. 6

din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare cu aplic. disp. art.

41 alin. (2) C. pen., art. 248 C. pen. rap. la art. 2481 C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea

nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare și de art. 242 alin. (1) și

(3) C. pen., cu aplic. disp. art. 33 lit. a) C. pen., R.C.L., pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (2) C. pen. rap.la art. 5 și art. 6

din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare, art. 248 C. pen.

rap.la art. 248

1

C. pen. cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și

completările ulterioare și de art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. cu aplic. disp. art. 33 lit. a) C. pen. și M.C.R. pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 255 C. pen. rap. la art. 5 și art. 6 și art. 7

alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare, cu aplic.

disp. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. rap.

la art. 248

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9

alin. (1) lit. b) și c) din Legea 241/2005 cu aplic. art. 13 C. pen. cu ref. la

art. 17 lit. g) din Legea 78/2000 modif. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. și de

art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și

completările ulterioare, cu aplic. disp. art. 33 lit. a) C. pen.

În esență, în actul

de sesizare, s-a reținut că inculpatul G.A., care având funcția de șef serviciu

al Serviciului de Logistică din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului

Argeș, cu gradul de comisar șef, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în

perioada 2003 - 2004 a primit de la inculpatul M.C.R. bunuri și servicii în

sumă totală de 603.782.762 RON, reprezentând contravaloarea, unui autoturism,

marca M., cu numărul de înmatriculare X1, a unor materiale și lucrări, pentru atribuirea

către SC R. SRL a Contractului de achiziție publică nr. A1 din 8 iulie 2003,

suplimentarea în mod nelegal și abuziv a valorii inițiale a acestui contract,

precum și pentru a aproba decontarea unor lucrări ce nu au fost executate. De

asemenea inculpatul, în aceeași calitate, în baza aceleiași rezoluții

infracționale, în perioada 2003 - 2004, în timpul derulării contractului de

execuție cu nr. A1 din 8 iulie 2003 pentru executarea investiției

"Extindere spațiu D.J.A.N. Argeș", împreună cu inculpatul R.C.L. și-a

încălcat grav atribuțiunile de serviciu și dispozițiile legale în materie,

suplimentând în mod nelegal valoarea contractului de achiziție și acceptând

decontarea la plată către SC R. SRL, beneficiarul contractului de achiziție mai

sus arătat, a unor lucrări ce nu au fost executate și a unor materiale ce nu au

fost puse în operă, prejudiciind în acest mod Inspectoratul de Poliție Județean

Argeș cu suma totală de 512.183,69 RON.

În sarcina aceluiași

inculpat s-a mai reținut, că în anul 2006, după efectuarea unui control de

către Corpul de control al Ministrului Administrației și Internelor pe linia

respectării dispozițiilor privind achizițiile publice și a altor nereguli la

nivelul acestei instituții, a semnat în fals Procesul-verbal de recepție la

terminarea lucrărilor cu nr. P1 din data de 28 decembrie 2005 întocmit de către

inculpatul R.C.L. la o dată ulterioară celei menționate în acest proces-verbal

și cu date necorespunzătoare adevărului în ceea ce privește recepția

lucrărilor, faptă săvârșită pentru a ascunde infracțiunea de luare de mită și,

în exercitarea atribuțiunilor de serviciu a sustras din deținerea și gestiunea

Inspectoratului de Poliție Județean Argeș înscrisuri și documente care

reprezentau corespondența dintre Direcția Națională Anticorupție - Serviciul

Teritorial Pitești și Inspectoratul de Poliție Județean Argeș privitoare la

acte și date din Dosarul penal nr. 51/P/2006.

În rechizitoriu, s-a

mai reținut, că inculpatul R.C.L., având calitatea de ofițer specialist în

cadrul Serviciului de Logistică al Inspectoratului de Poliție Județean Argeș,

cu atribuțiuni de diriginte de șantier, la data de 8 august 2003, a primit cu

titlu de mită de la inculpatul M.C.R. servicii turistice în sumă totală de

3.136.000 ROL pentru a nu sesiza persoanele responsabile cu privire la

neregulile constatate pe perioada derulării Contractului de achiziție publică

nr. A1 din 8 iulie 2003, cât și pentru a aproba decontarea unor lucrări ce nu

au fost executate și a unor materiale ce nu au fost puse în operă de firma SC

R. SRL Bradu al cărei administrator este inculpatul M.C.R. De asemenea

inculpatul, în aceeași calitate, în perioada 2003 - 2004, în timpul derulării

contractului de execuție cu nr. A1 din 8 iulie 2003 pentru executarea

investiției "Extindere spațiu D.J.A.N. Argeș", împreună cu inculpatul

G.A. și-a încălcat grav atribuțiunile de serviciu și dispozițiile legale în

materie, suplimentând în mod nelegal valoarea contractului de achiziție și

acceptând decontarea la plată către SC R. SRL, beneficiarul contractului de

achiziție mai sus arătat, a unor lucrări ce nu au fost executate și a unor

materiale ce nu au fost puse în operă, prejudiciind în acest mod Inspectoratul

de Poliție Județean Argeș cu suma totală de 512.183,69 RON.

Același inculpat, s-a

reținut în rechizitoriu, în anul 2006, după efectuarea unui control de către

Corpul de Control al Ministrului Administrației și Internelor pe linia

respectării dispozițiilor privind achizițiile publice și a altor nereguli la

nivelul acestei instituții, a întocmit în fals Procesul-verbal de recepție la

terminarea lucrărilor cu nr. P1 din data de 28 decembrie 2005 cu date

necorespunzătoare adevărului în ceea ce privește recepția lucrărilor, faptă

săvârșită pentru a ascunde infracțiunea de luare de mită, iar în perioada

anilor 2004 - 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a făcut

declarații necorespunzătoare adevărului în declarațiile de avere întocmite

conform Legii nr. 115 din 16 octombrie 1996 în cea ce privește suprafața de

teren achiziționată la data de 13 mai 2004, menționând în mod nereal în

declarațiile de avere din anii 2008 - 2009 că a achiziționat o suprafață de 800

mp împreună cu soția în loc de 1.898,37 mp.

În fine, în actul de

sesizare, s-a reținut că inculpatul M.C.R., administrator al SC R. SRL Bradu

care în perioada anilor 2003 - 2004, în baza aceleiași rezoluții infracționale,

cu ocazia derulării procedurii de achiziție pentru investiția "Extindere

spațiu D.J.A.N. Argeș", cât și pe perioada derulării Contractului de

achiziție publică nr. A1 din 8 iulie 2003, a remis cu titlu de mită bunuri și

servicii inculpatului G.A., șef serviciu de logistică în cadrul Inspectoratului

de Poliție Județean Argeș, în sumă totală de 603.782.762 ROL, reprezentând

contravaloarea unui autoturism marca M. cu nr. X1, materiale și lucrări, pentru

atribuirea societății al cărui administrator era, contractul de achiziție

publică menționat mai sus, cât și pentru suplimentarea în mod nelegal a valorii

inițiale a acestui contract, pentru aprobarea decontării unor lucrări ce nu au

fost executate și a unor materiale ce nu au fost puse în operă, iar la data de

8 august 2003 a remis cu titlu de mită inculpatului R.C.L., ofițer specialist

în cadrul Serviciului de Logistică al Inspectoratului de Poliție Județean Argeș

și diriginte de șantier la derularea contractului de execuție cu nr. A1,

servicii turistice în valoare totală de 3.136.000 ROL pentru ca acesta să nu

sesizeze persoanele responsabile cu privire la neregulile constatate pe

perioada acestui contract, cât și pentru a aproba decontarea unor lucrări ce nu

au fost executate sau a unor materiale ce nu au fost puse în operă.

Inculpatul, în

perioada 2003 - 2004, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a ajutat pe

ceilalți doi coinculpați, care și-au îndeplinit, cu intenție, în mod abuziv

sarcinile de serviciu, în scopul acoperirii neregulilor constatate de aceștia

pe perioada derulării contractului de achiziție publică, fapte săvârșite cu

ocazia realizării investiției "Extindere spațiu D.J.A.N. Argeș" prin

întocmirea de situații de lucrări și materiale, respectiv devize cu materiale

ce nu au fost puse în operă la realizarea investiției, prejudiciind în acest

mod Inspectoratul de Poliție Județean Argeș cu suma totală de 512.183,69 RON.

În sarcina

inculpatului, s-a mai reținut, că în anul 2006, a semnat Procesul-verbal de

recepție la terminarea lucrărilor cu nr. P1 din data de 28 decembrie 2005,

întocmit de către inculpatul R.C.L. la o dată ulterioară decât cea consemnată

în cuprinsul său, conținând date necorespunzătoare adevărului în ceea ce

privește recepția lucrărilor la investiția "Extindere spațiu D.J.A.N.

Argeș", cu scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii de dare de mită,

iar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2003 - 2004, pentru

sumele de bani oferite cu titlu de mită precum și a celor încasate prin

întocmirea în fals a devizelor, situații de lucrări acceptate la plată, cu

bunuri și materiale care în realitate nu au fost puse în execuție, precum și

nedeclararea veniturilor încasate de la inculpatul G.A. în sumă de 556.001.707

ROL, respectiv înregistrarea în contabilitatea societății în mod fictiv a unui

număr de 11 facturi fiscale precum și a unui contract economic de achiziții

materiale, prin această modalitate prejudiciind bugetul de stat cu suma de

140.674,26 RON, reprezentând TVA și impozit pe profit.

Pe baza probelor

administrate în cauză, tribunalul a reținut următoarele :

La data de 16

ianuarie 2003, prin Dispoziția nr. 18, în vederea aplicării dispozițiilor

O.U.G. nr. 60 și a prevederilor Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.

781/1998, conducerea Inspectoratului de Poliție Județeană Argeș a stabilit,

pentru obiectivul edificarea noului sediu al D.J.A.N., cu caracter general,

componența comisiei ce urma să analizeze ofertele de preț din punct de vedere

al criteriilor economice și tehnice pentru achizițiile publice ce urmau a fi

efectuate de către instituție, iar din această comisie făceau parte, între

alții, inculpatul G.A., în calitate de președinte, și inculpatul R.C.L., în

calitate de membru.

La data de 27 iunie

2003, din mai multe oferte depuse, a fost aleasă de către comisia de analiză a

ofertelor, compusă din G.A., președinte, M.V. și R.C.L., membri, SC R. SRL

Bradu, care pentru executarea investiției la D.J.A.N. Argeș, a avansat suma de

655.734,50 RON, având prețul cel mai mic dintre toți ofertanții, dar și o

perioadă de execuție a lucrărilor de 126 de zile, după care, în data de 8 iulie

2003, a fost încheiat contractul de execuție nr. A1.

În perioada cât s-a

derulat procedura de achiziție publică de atribuire a contractului de lucrări,

aceeași societate, SC R. SRL Bradu, executa o serie de lucrări la imobilul

inculpatului G.A., situat în Ștefănești, aspect a fost dovedit de înscrisurile

ridicate de la B.D.G. Pitești, împrejurare ce făcea ca inculpatul să se afle

realmente într-un conflict de interese așa cum e definit de art. 79 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 161/2003, ce tocmai fusese adoptată. În acest sens nu pot

fi reținute susținerile inculpatului care a declarat că nu avea cunoștință

despre faptul că se afla în conflict de interese, necunoașterea legii nefiind

de natură să-l exonereze de răspundere.

Pe parcursul

executării investiției la D.J.A.N. Argeș, atât inculpatul G.A., cât și

inculpatul R.C.L., au beneficiat de o serie de avantaje constând în bunuri și

servicii oferite de către celălalt inculpat, M.C.R., administrator al SC R. SRL

Bradu, făcute în scopul, mai întâi al atribuirii Contractului de achiziție

publică nr. A1, iar mai apoi al suplimentării în mod nelegal al valorii

acestuia, precum și pentru a aproba decontarea unor lucrări ce nu au fost, în

fapt, executate.

Astfel, s-a stabilit

că un autoturism marca M. cu nr. de înmatriculare X1, al cărui proprietar era

inculpatul M.C.R., a fost folosit de inculpatul G.A., începând cu toamna anului

2003, fără ca între acești inculpați să se încheie vreun act translativ de

proprietate. Deși în cursul audierii au susținut că între ei a intervenit un

contract de vânzare-cumpărare, dar doar verbal, sub forma acordului de voință,

acest aspect nu se poate impune, în condițiile în care, conform verificărilor

făcute de organele de urmărire penală, taxele și impozitele aferente acestui

autoturism au fost plătite, în perioada anilor 2004 - 2009, de către inculpatul

M.C.R. Mai mult, pentru acest autoturism, inculpatul G.A. a fost nevoit să

întocmească o notă explicativă, cu ocazia controlului tematic efectuat de

Corpul de Control din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 4

iulie 2006 - 7 iulie 2006, unde a pretextat că nu a încheiat contractul în

formă scrisă deoarece autoturismul avea unele probleme tehnice, aspect

contrazis însă de constatările inspecției tehnice periodice cuprinse în

certificatul de înmatriculare al autoturismului. Până la urmă cei doi, presați

și de aceste constatări, au încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă

scrisă, în data de 10 august 2006, care însă nu a fost înregistrat la pozițiile

de rol fiscal, ceea ce a dus, după cum am arătat mai sus, ca inculpatul M.C.R.

să plătească în continuare taxele și impozitele aferente. Cele susținute de

inculpați cum că, de fapt taxele și impozitele au fost plătite cu banii

inculpatului G.A. nu pot fi primite întrucât sunt făcute pro causa, pe de-o

parte, iar pe de altă parte, sunt contrazise de realitatea înscrisurilor care

atestă cele mai sus prezentate. De notat ar mai fi că, după ce autoturismul a

fost vândut unei alte persoane, acesta a ajuns până la urmă tot în posesia

inculpatului M.C.R. unde a fost găsit și de organele de urmărire penală.

Pe parcursul derulării

investiției la sediul D.J.A.N. Argeș, inculpatul G.A. a beneficiat și de o

serie de alte avantaje din partea inculpatului M.C.R., în condițiile în care,

în aceeași perioadă, inculpatul G.A. era angajat în efectuarea unor lucrări la

imobilul proprietate personală din Ștefănești, lucrări executate tot de SC R.

SRL Bradu. Aceste avantaje s-au repercutat și în balanța de plăți și decontări,

ajungându-se ca pentru lucrările efectuate la imobilul din Ștefănești, de o

valoare mult mai mare, să se achite de către inculpatul G.A. către SC R. SRL

Bradu, doar suma de 55.600 RON, în vreme ce pentru lucrări neexecutate sau

executate necorespunzător la sediul D.J.A.N., același inculpat să aprobe spre

decontare sume mai mari, acesta fiind, de altfel, și mecanismul operațiunii de

luare respectiv, dare de mită.

Astfel, a reținut

instanța de fond, inculpatul M.C.R. a achiziționat în luna august 2003 țiglă cu

care a învelit atât imobilul inculpatului G.A., cât și clădirea D.J.A.N., deși

pentru aceasta din urmă proiectul întocmit prevedea folosirea altui tip de

țiglă. Practic s-a ajuns ca pentru acest sediu să se aprobe spre decontare în

plus, suma de 16.434,96 RON, în condițiile în care constructorul a schimbat

soluția tehnică folosind alt tip de țiglă decât cea din proiect, fără acordul

proiectantului general, iar cantitatea de țiglă corespondentă acestei valori a

fost folosită la învelirea casei inculpatului G.A. Aceste aspecte au rezultat

și din declarațiile martorilor I.G., care a lucrat la casa inculpatului și

O.M., care a transportat țiglă la același imobil.

Tribunalul a

constatat că inculpatul a folosit, în aceeași perioadă, lucrători ai SC R. SRL

Bradu pentru executarea unor lucrări cum ar fi: instalații sanitare și de

încălzire, realizarea unui țarc pentru câine, pentru care au fost plătiți doar

de firma la care erau angajați. De asemenea, materiale pentru aceste lucrări au

fost achiziționate tot în beneficiul inculpatului, de către SC R. SRL.

Celălalt inculpat,

R.C.L., care în acea perioadă fusese desemnat drept diriginte de șantier la

noul sediu al D.J.A.N. Argeș, a beneficiat și el, în perioada 8 august 2003 -

10 august 2003, deci în plină derulare a investiției, de servicii turistice din

partea firmei SC R. SRL Bradu, în valoare de 313,60 RON, conform facturii F1, constând

în contravaloarea unui sejur pe litoral, oferit de către inculpatul M.C.R.

Pe tot parcursul

derulării Contractului de achiziție nr. A1, inculpații G.A. și R.C.L. și-au

încălcat atribuțiile de serviciu, ceea ce a dus la crearea unui prejudiciu în

dauna Inspectoratului de Poliție Județeană Argeș, actele materiale constând în

aprobarea spre decontare a unor sume de bani pentru lucrări și materiale ce nu

au fost executate, dar și în încredințarea spre realizare a unor lucrări fără

nici o procedură de achiziție publică și neexecutate la valorile decontate.

Astfel, a reținut

instanța de fond, printre lucrările încredințate, fără urmarea unei proceduri

de achiziție publică, se înscrie mai întâi cea care a avut drept obiectiv

demolarea construcției peste care s-a suprapus în bună parte noua construcție.

Aici, deși în data de 4 august 2003, inculpatul R.C.L. a acceptat

devizul-situație de plată nr. D1, în sumă de 43.447,47 RON, spre decontare,

prin care certifica faptul că lucrările de demolare au fost pe deplin

efectuate, s-a constatat de către reprezentanții Arhivelor Naționale București,

cu prilejul unui control efectuat în luna noiembrie 2003 că vechea construcție

nu fusese demolată. Mai mult, chiar inculpatul R.C.L., cu ocazia unui raport

înaintat Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne susținea,

pentru a justifica lipsa unei proceduri noi de achiziție publică, împrejurarea

că pentru demolarea acestei construcții pe care o cataloga drept ușoară, nu mai

era necesară includerea acestei lucrări în procedură. Prin urmare, s-a plătit

contravaloarea demolării, fără ca respectiva lucrare să fi fost efectuată.

Faptul că ulterior construcția a fost demolată de societatea inculpatului

M.C.R. nu are nicio relevanță, câtă vreme nu există documente din care să

rezulte cât a costat, în realitate această operațiune.

O altă lucrare

încredințată direct, fără organizarea unei noi proceduri de achiziție publică,

a constat în întocmirea unui proiect în vederea realizării sistematizării pe

verticală la investiția D.J.A.N. Argeș, inculpații R.C.L. și G.A. aprobând spre

decontare devize - situații de lucrări fără acoperire în realitate.

În cursul derulării

investiției, s-au mai constatat o serie de intervenții ce au constat în

schimbarea soluțiilor tehnice sau acceptarea la plată a unor devize-situații de

lucrări cu materiale ce nu au fost puse în operă și cu lucrări ce nu au fost

efectuate.

În ce privește

garanția de bună execuție pe care beneficiarul lucrării trebuia să o depună

într-un cont special la dispoziția Inspectoratului de Poliție Județean Argeș nu

a urmat pașii prevăzuți de lege. Practic, conform înscrisurilor depuse de C.B.

- Sucursala Pitești, suma reținută drept garanție a fost virată la această

unitate bancară de Inspectoratul de Poliție Județean Argeș, într-un cont curent

al SC R. SRL, sume care au fost retrase în numerar de inculpatul M.C.R., iar la

finele anului 2003, toată suma constituită drept garanție, în valoare de

46.521,63 RON a fost însușită de acest inculpat, cu prejudicierea evidentă a

părții civile Inspectorul de Poliție Județean Argeș, în condițiile în care

această sumă trebuia să rămână la dispoziția părții civile până la recepția

finală a lucrării.

Șirul de ilegalități

a culminat, practic, în opinia tribunalului, cu acest moment, al recepției

finale a lucrării care, în drept, nu s-a realizat nici până în prezent. La

dosar există un proces-verbal de recepție finală a lucrărilor, datat 28

decembrie 2005, dată ce nu corespunde cu momentul întocmirii, conform chiar

celor declarate de inculpați, din care lipsesc trei semnături (această

împrejurare făcând ca procesul-verbal să fie lipsit de efecte juridice). Că

este așa o confirmă și împrejurarea că, în perioada 4 iulie 2006 - 7 iulie

2006, cu ocazia efectuării unui control de către Corpul de Control al

Ministrului Afacerilor Interne, inculpatul a prezentat acelor reprezentanți un

alt proces-verbal, necompletat și semnat doar de acesta, a cărei existență nu a

fost negată de inculpat cu prilejul audierilor.

Tribunalul a reținut,

că prejudiciul cauzat părții civile Inspectoratul de Poliție Județean Argeș

este, potrivit raportului de nouă expertiză tehnică și suplimentului de

expertiză contabilă, întocmite în faza cercetării judecătorești, de 116.931,6

RON, sumă rezultată din încadrarea eronată în deviz a unor materiale de bază,

omisiuni din proiect, lucrări neexecutate, dar încadrate de către constructor

în aceleași norme, ridicând foarte mult valoarea, greșeala de încadrate în

devizul întocmit de către executant, prin încadrarea pe articole conform ofertei

și nu conform realității.

Inculpatul M.C.R. a

prejudiciat bugetul de stat cu suma de 140.674,26 RON, reprezentând TVA și

impozit pe profit neachitate pe perioada anilor 2003 - 2004. Astfel, deși

inculpatul M.C.R. a încasat de la inculpatul G.A. suma de 55.601 RON, pentru

realizarea unor lucrări la imobilul proprietatea acestuia din urmă, această

sumă a fost retrasă în numerar din contul societății, nefiind evidențiată în

contul de venituri, iar în luna iunie 2003, deși suma în cauză trebuia reflectată

în balanța contabilă, s-a constatat că soldul acestui cont era zero, nefiind

identificate facturi fiscale, devize, situații de lucrări ori alte documente

justificative cu privire la această sumă de bani, după cum am arătat și mai

sus. Prejudiciul cauzat bugetului de stat pentru nedeclararea acestui venit și

neevidențierea lui s-a ridicat la suma de 20.557,37 RON.

De asemenea, a

apreciat tribunalul, inculpatul, întrucât a încărcat în mod nejustificat

devizele-situații de lucrări cu materiale ce nu au fost puse în operă și pentru

a justifica că a pus în operă acele materiale, la finele anului 2003 și-a

asigurat intrări fictive în baza mai multor documente fiscale tip factură de la

societăți comerciale inexistente sau de tip fantomă, respectiv SC P2. SRL, SC A2.

SRL, SC C.B.I. SRL ori de la altele care nu au livrat astfel de materiale,

precum și înregistrarea în contabilitate a unui contract comercial cu martorul

R.P., potrivit căruia această persoană ar fi livrat către SC R. SRL o cantitate

de fier-beton. S-a dovedit că operațiunile economice consemnate în aceste

documente fiscale au un caracter fictiv care este demonstrat și de faptul că o

serie de facturi fiscale, deși nu apar înregistrate în contabilitatea

societății, dar identificate de organele de urmărire penală în dosarele de

evidență contabilă ale acesteia, au fost decontate și înregistrate ca plăți în

cursul lunilor ianuarie, februarie și martie 2004. Și listele de inventariere

pentru materialele aflate în stocul societății la data de 31 decembrie 2003 s-a

constatat că sunt false din punctul de vedere al celor consemnate în cuprinsul

acestora, întrucât erau evidențiate materiale din facturile ce nu erau

înregistrate în contabilitatea societății și care erau decontate în lunile

ianuarie - martie 2004. Controlul efectuat de Garda Financiară în data de 23

martie 2004 a mai evidențiat faptul că societatea nu are Registru-inventar

întocmit cu rezultatele inventarierii generale a patrimoniului la finele anului

2003, ceea ce întărește cele constatate mai sus, legate de întocmirea

documentelor fiscale ulterior operațiunilor evidențiate în cuprinsul lor.

Instanța de fond a

reținut, că prin activitatea de neînregistrare în contabilitate a unor facturi

și înregistrarea unor cheltuieli fictive, inculpatul M.C.R., în calitatea sa de

administrator al SC R. SRL Bradu, a denaturat elementele de activ și pasiv

reflectate în bilanțul contabil întocmit la finele anului 2003, sustrăgându-se

în acest mod de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului consolidat

al statului. S-a mai dovedit că materialele consemnate în facturile fiscale

fictive de achiziție sunt, de fapt, materiale menționate în devizele-situație

de plată decontate de către Inspectoratul de Poliție Județean Argeș, ceea ce

leagă aceste constatări de faptele de corupție imputate.

Inculpatul R.C.L. a

deținut și deține calitatea de ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de

Poliție al Județului Argeș - Serviciul Logistic, făcând parte din categoria

funcționarilor publici cu statut special, pentru care sunt aplicabile și

dispozițiile Legii nr. 115/1996 modificată, privind declararea averilor.

Din probatoriul

administrat la dosarul cauzei, a rezultat, că la data de 13 mai 2004,

inculpatul, împreună cu soția sa R.M., prin Actul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. A3, au cumpărat de la numita S.M. suprafața de 1.800 mp

(în realitate din măsurătoare expertului fiind o suprafață de 1898,37 mp)

contra sumei de 415.000.000 ROL.

La data de 21 mai

2004, inculpatul R.C.L. a întocmit și depus la Inspectoratul de Poliție al

Județului Argeș, declarația sa de avere, însă în cuprinsul acesteia, inculpatul

nu a declarat și terenul achiziționat cu opt zile în urmă de la numita S.M.

Ulterior, la data de

21 ianuarie 2008, inculpatul, în cuprinsul declarației de avere, întocmită de

către acesta și depusă la Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, a

declarat că a achiziționat în cursul anului 2003, suprafața de 800 mp teren

agricol, intravilan, declarație neconformă cu realitatea, întrucât așa cum s-a

arătat mai sus, acesta a achiziționat în luna mai a anului 2004, suprafața

reală de 1898,37 mp împreună cu soția și nu suprafața de 800 mp trecută în

declarație.

În același mod, a

reținut tribunalul, a procedat inculpatul și cu ocazia întocmirii declarației

de avere aferentă anului 2009, declarațiile de avere anterior menționate

constituie acte publice, iar acestea nu corespund realității (declarațiile din

anii 2008 - 2009) sau sunt incomplete (declarația din anul 2004).

Din examinarea

declarațiilor de avere întocmite și depuse în anii 2008, 2009, rezultă că

acestea conțin date necorespunzătoare adevărului și cu privire la momentul

achiziționării suprafeței de teren. Astfel, inculpatul a declarat că a

achiziționat terenul în anul 2003, ori din actele aflate la registrul cadastral,

cât și din actul de vânzare-cumpărare al terenului rezultă că acesta a fost

achiziționat așa cum s-a arătat mai sus, în luna mai a anului 2004.

În baza autorizației

emisă de Tribunalul Argeș la data de 28 octombrie 2009, s-a efectuat

percheziție domiciliară la locuința inculpatului G.A., ocazie în care au fost

identificate mai multe documente și înscrisuri care aveau legătură cu

investiția "Extindere spațiu D.J.A.N." cât și cu corespondența dintre

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și Inspectoratul

de Poliție Județean Argeș privitor la cercetările care se efectuau în Dosarul

penal cu nr. 51/P/2006; tot cu acea ocazie au fost identificate și alte

documente în copie xerox ce priveau executarea unor lucrări de către firme

specializate în cadrul unor proceduri de achiziție publică ale Inspectoratul de

Poliție Județean Argeș.

Tribunalul a reținut

că inculpatul a sustras din gestiunea și deținerea Inspectoratului de Poliție

Județean Argeș, documente și înscrisuri care priveau achizițiile publice ale

acestei unități, cât și documente care aveau legătură cu Dosarul nr. 51/P/2006

în care se efectuau cercetări față de acesta, documente în mare parte aflate

chiar în păstrarea și gestiunea Serviciului de Logistică al cărui șef serviciu

era.

Situația de fapt a

fost dovedită cu actele întocmite de către organele de urmărire penală, probe

ce se coroborează cu depozițiile martorilor audiați în cauză, precum și cu

concluziile raportului de nouă expertiză tehnică în specialitatea construcții

efectuată în timpul judecății și ale raportului de expertiză contabilă, așa cum

a fost completat în faza cercetării judecătorești.

În legătură cu

raportul de nouă expertiză, tribunalul a considerat că se impunea a fi

efectuat, întrucât concluziile acestuia conțineau o mare doză de exagerare,

identificabilă prin efectuarea unui calcul simplu. Dacă din suma decontată de

către Inspectoratul de Poliție Județean Argeș pentru executarea întregii

clădiri (aproximativ 930.000 RON) se scade valoarea materialelor nepuse în

operă potrivit expertizei (aproximativ 513.000 RON) cu suma rămasă (din care se

scad obligațiile către stat și alte cheltuieli neproductive) nu se putea, în

mod evident, edifica respectivul edificiu, cu atât mai mult cu cât, într-un

interviu acordat unui ziar local, aflat la dosar, directorul Arhivelor,

martorul P.D.O. subliniază faptul că noul edificiu al instituției nu este, din

motive constructive, impropriu destinației sale, activitatea desfășurându-se în

condiții bune.

De aceea, tribunalul

a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice în specialitatea construcții și

completarea expertizei contabile, concluziile acestora reținând materialele ce

nu au fost puse în operă, precum și toate operațiunile ilegale ce s-au

desfășurat în procesul de construcție și stabilind că prejudiciul cauzat este

de 116.931,6 RON.

Având în vedere

întinderea prejudiciului, precum și disp. art. 146 C. pen. care definesc

noțiunea de "consecințe deosebit de grave", tribunalul a constatat că

încadrarea juridică dată faptei de abuz în serviciu, prin rechizitoriu, este

greșită, față de prejudiciul stabilit în faza cercetării judecătorești, fapta

respectivă nefiind una cu consecințe deosebit de grave.

Prin urmare, în baza

art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică, pentru inculpații

G.A. și R.C.L., din infracțiunea prev. de art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 248

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., iar pentru inculpatul M.C.R. din

infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 248 rap. la art. 248

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26

C. pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpații nu au

recunoscut săvârșirea infracțiunilor, construindu-și apărări care sunt însă

contrazise de probatoriul administrat în cauză.

Astfel, a apreciat

tribunalul, inculpatul G.A. a susținut că nu a cunoscut faptul că, având

relații de prietenie și de afaceri cu inculpatul M.C.R., se afla în stare de

incompatibilitate și ar fi trebuit să se abțină de a face parte din comisia de

licitație, însă necunoașterea legii nu poate să fie invocată drept motiv al

unui comportament ilicit, întrucât necunoașterea legii nu este de natură să

înlăture răspunderea penală.

În legătură cu

infracțiune de luare de mită, inculpatul a susținut că este vorba despre

infracțiunea de conflict de interese, prev. de art. 253 alin. (1) C. pen.,

întrucât, în opinia sa, singurul lucru ce i se poate imputa este acela că a

făcut parte din comisia de licitație, deși era incompatibil.

Tribunalul a

apreciat, că din probele dosarului rezultă, că în schimbul foloaselor primite

de la inculpatul M.C.R., inculpatul G.A. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile

de serviciu, îndeplinire defectuoasă ce realizează conținutul constitutiv al

infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, al cărei prim act

material îl constituie participarea în stare de incompatibilitate la licitația

de atribuire a lucrării, ultimul act constituindu-l întocmirea în fals, a

procesului-verbal de recepție finală.

Tot în legătură cu

infracțiunea de luare și dare de mită, tribunalul a reținut, că pentru suma de

556.001.707 ROL, inculpații M.C.R. și G.A. nu au prezentat devize și facturi

pentru lucrările executate la locuința inculpatului din localitatea Ștefănești,

județul Argeș, iar suma de 88.773.000 ROL reprezentând TVA-ul aferent acestor

venituri corespunzător sumei neevidențiate de către firma SC R. SRL Bradu

reprezintă un folos în favoarea inculpatului G.A.

Martorii audiați în

cauză, majoritatea salariați la SC R. SRL Bradu, au declarat că au fost

desemnați de către inculpatul M.C.R. să efectueze lucrări la locuința

inculpatului G.A. și în multe cazuri, materialele de construcție și

instalațiile sanitare cât și de încălzire au fost procurare și asigurate de SC

R. SRL Bradu. De asemenea, pentru toate aceste lucrări nu s-au întocmit

contracte de achiziție, devize de lucrări ori facturi de livrare pe persoană

fizică care să justifice plata acestora de către inculpatul G.A. către SC R.

SRL Bradu. Totodată, salariații SC R. SRL Bradu care au efectuat lucrări la

imobilul proprietatea personală a inculpatului G.A. pentru activitățile

prestate, nu au fost plătiți de către acesta și au primit doar salariul în

cuantumul stabilit în baza contractului individual de muncă încheiat cu SC R.

SRL Bradu.

Tribunalul a

constatat, că susținerea inculpatului G.A., în sensul că nu este culpa sa că

inculpatul M.C.R. nu a întocmit facturi pentru lucrările efectuate la locuința

sa, nu poate fi primită, întrucât el, în calitate de beneficiar, ar fi trebui

să solicite documentele justificative pentru lucrările achitate, însă nu a avut

interesul să facă acest lucru.

În ce privește

infracțiunea de abuz în serviciu, inculpatul a susținut că nu a comis-o, toată

activitatea sa în legătură cu investiția fiind în conformitate cu normele

legale în vigoare, afirmație care a fost înlăturată, întrucât întregul material

probator dovedește contrariul.

Astfel, a apreciat

tribunalul, începând cu participarea sa la examinarea ofertelor, deși se afla

în conflict de interese, continuând cu decontarea unor lucrări neefectuate, și

a unor materiale nepuse în operă, cu modalitatea de acordare fără licitație a

unor lucrări suplimentare și culminând cu încheierea în fals a

procesului-verbal de recepție finală, inculpatul nu a făcut altceva decât să-și

ignore sarcinile de serviciu, încălcând astfel dispozițiile legale privind

derularea investiției și legislația privind achizițiile publice.

În fine, inculpatul a

mai susținut, că nu a sustras documentele ce s-au găsit la domiciliul său,

acestea fiind luate în scopul de a lucra la domiciliu, întrucât timpul efectiv

de lucru îi era insuficient. Această susținere nu a fost primită de instanța de

fond, întrucât, ca la orice instituție publică, scoaterea oricărui document din

instituție este interzisă.

Pe de altă parte, a

reținut tribunalul, răspunsurile la adresele pe care inculpatul a susținut că

urma să le întocmească la domiciliu fuseseră deja întocmite, prin urmare nu se

justifica prezența respectivelor documente la domiciliul său.

Inculpatul a mai

susținut că a întocmit procesul-verbal de recepție finală a lucrării, întrucât

a avut reprezentarea că în momentul inaugurării noului sediu s-a făcut și

recepția finală.

Susținerea a fost

contrazisă de martorii audiați în cauză, din ale căror depoziții a rezultat, că

în momentul inaugurării nu au fost prezenți toți membrii comisiei de recepție

și nu s-au efectuat toate activitățile cerute de lege în cazul unei recepții

finale (inspectarea amănunțită a edificiului, identificarea eventualelor

lucrări ce trebuiesc remediate, etc). De altfel, chiar inculpatul a arătat că

la momentul inaugurării s-a făcut o "vizionare" sumară a

construcției, ceea ce, în niciun caz nu poate fi echivalată cu o recepție.

Inculpatul M.C.R.

și-a construit apărarea, susținând că nu a comis niciuna dintre infracțiunile

reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, eventualele nereguli ivite pe

parcursul derulării investiției nefiind de natură penală.

Tribunalul a apreciat,

că săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sub cele două forme ale sale

este probată și rezultă, fără dubiu, intenția inculpatului M.C.R. de a-și

asigura suma veniturilor încasate nelegal de la Inspectoratul de Poliție al

Județului Argeș cât și de la inculpatul G.A., fiind nevoit, pentru justificarea

materialelor și asigurarea beneficiului, să procedeze la înregistrarea de

cheltuieli fictive.

În acest sens,

inculpatul a înregistrat în contabilitatea societății facturi fictive de

achiziție pe care le-ar fi decontat pe bază de chitanțe pentru a motiva sursa

capitalului din aportul său ca patron, aport realizat doar scriptic, pe hârtie,

fără a se efectua plata efectiv. Însă, pe considerentul că trebuie să-și

recupereze sumele plătite pe bază de chitanță societăților fictive, acesta

încasa, în mod efectiv și neimpozitate, sumele de bani rezultate din

activitatea sa infracțională.

În apărarea sa,

inculpatul a arătat, că efectiv a uitat să emită factura pentru lucrările

efectuate la casa inculpatului G.A., apărare ce nu a fost primită, întrucât a

fost apreciată ca nesinceră, ce dovedește că inculpatul nu consideră că în

desfășurarea în conformitate cu legea a activităților societății sale

comerciale necesită maximă rigoare.

Pe de altă parte,

inculpatul a mai susținut, că a plătit obligațiile către stat decurgând din

contractul cu inculpatul G.A. Această susținere a fost apreciată ca adevărată,

însă plata s-a făcut după controlul Gărzii Financiare, deci după ce se

constatase sustragerea de la onorarea obligațiilor fiscale.

Cu privire la

infracțiunea de dare de mită, tribunalul a apreciat că și aceasta este

dovedită, atât în ce-l privește pe inculpatul G.A., cât și pe inculpatul R.C.L.

Tribunalul a

apreciat, că apărările inculpatului M.C.R. nu sunt susținute de probe,

aserțiunea că i-a vândut lui G.A. autoturismul fără să încheie documentele

cerute de lege fiind contrazisă de cele prezentate în expunerea situației de

fapt.

Același lucru a fost

reținut și în ce privește serviciile turistice oferite inculpatului R.C.L., cei

doi încercând să acrediteze ideea că și-a plătit fiecare sejurul pe litoral,

lucru neadevărat, câtă vreme factura pentru acest sejur a fost emisă pe

societatea inculpatului M.C.R.

S-a mai susținut, că

în mod greșit a fost reținută ca prejudiciu garanția de bună execuție.

Tribunalul a apreciat, că atâta vreme cât această garanție trebuia să rămână

într-un cont la dispoziția Inspectoratului de Poliție Județean Argeș până la

recepția finală a lucrării, lucru care nu s-a întâmplat, inculpatul M.C.R. folosind

această sumă în mod ilegal, și întrucât recepția lucrării nu a fost efectuată

nici în prezent, beneficiarul fiind în fapt lipsit de posibilitatea de a folosi

sumele de bani pentru eventualele remedieri cu ocazia recepției, Inspectoratul

de Poliție Județean Argeș este prejudiciat.

A mai susținut

inculpatul, că încheierea în fals a procesului-verbal de recepție finală și

actele materiale prin care i-a ajutat pe ceilalți inculpați să-și îndeplinească

defectuos sarcinile de serviciu sunt simple nereguli, fără conotații penale.

Tribunalul a

apreciat, ca fiind nereale aceste susțineri, întrucât contribuția inculpatului

la manoperele ilicite ale inculpaților G.A. și R.C.L. este esențială,

"acoperirea" de către cei doi a lucrărilor neefectuate și a materialelor

nepuse în operă, precum și modalitatea cum aceștia au înțeles să deconteze

lucrările și să angajeze lucrările suplimentare, eludând procedurile de

achiziție publică, fiind grăitoare.

Pe de altă parte, a

reținut tribunalul, și modalitatea cum inculpatul a încercat ulterior să

ascundă aceste ilegalități și să le dea aparență licită sunt de natură să

creeze convingerea că acesta a urmărit scopul de a realiza venituri în dauna

beneficiarului.

În ce-l privește pe

inculpatul R.C.L., acesta s-a apărat susținând că nu avea atestatul de a

îndeplini funcția de șef de șantier, iar în această funcție a procedat în mod

constant potrivit legii.

Tribunalul a

constatat, că probatoriul administrat în cauză contrazice a doua parte a

afirmației, aspectele contrare legii ale activității inculpatului fiind expuse

mai sus.

În ce privește prima

parte a susținerii, tribunalul a apreciat că aceasta este reală, însă era un

aspect pe care inculpatul trebuia să-l sesizeze în momentul numirii și să

atragă atenția asupra lui, eventual prin contestarea pe cale ierarhică a

numirii.

Nefăcând acest lucru,

inculpatul a acceptat să fie diriginte de șantier în fapt, urmând să suporte

toate consecințele exercitării acestei funcții.

În ce privește

infracțiunea de abuz în serviciu, tribunalul a apreciat, că probele dosarului

au format convingerea instanței că aceasta a fost comisă cu intenție indirectă,

deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a urmărit,

acceptând posibilitatea producerii lui.

În fine, în legătură

cu infracțiunea de abuz în serviciu sub noua sa încadrare juridică, toți

inculpații au invocat intervenirea prescripției răspunderii penale.

Tribunalul a

considerat, că în speță nu a intervenit prescripția răspunderii penale,

inculpații apreciind în mod greșit asupra momentului când a început să curgă

termenul de prescripție.

Potrivit art. 122

alin. (2) C. pen. termenele de prescripție se socotesc, pentru infracțiunile

continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.

În speță,

infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată se consideră a fi fost

săvârșită în momentul epuizării.

Or, tribunalul a

apreciat că acest moment îl constituie întocmirea în fals a procesului-verbal

de recepție finală, acesta fiind încununarea întregii activități infracționale

anterioare, moment situat în decembrie 2005.

Instanța de fond a

reținut, că, având în vedere că în cauză, cursul prescripției a fost întrerupt

la începerea urmăririi penale, se pune problema prescripției speciale prev. de

art. 124 C. pen., deci prelungirea termenului prev de art. 122 cu încă

jumătate.

Cum termenul de

prescripție pentru infracțiunea în discuție este de 5 ani, termenul după care

operează prescripția specială este de 7 ani și 6 luni, termen care curge din

decembrie 2005, împlinindu-se în iunie 2013.

Față de toate

acestea, tribunalul a considerat, că faptele inculpatului G.A. întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 254

alin. (2) C. pen. rap. la art. 5 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările

ulterioare, abuz în serviciu prev. de art. 248 C. pen., fals intelectual, prev.

de art. 289 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și

completările ulterioare și sustragere de înscrisuri prev. de art. 242 alin. (1)

și (3) C. pen., texte în baza cărora se vor pronunța condamnările.

Faptele inculpatului

M.C.R., a apreciat tribunalul, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 5 și art.

6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările

ulterioare, complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 26 C. pen. rap. la

art. 248 C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din

Legea 241/2005 cu aplic. art. 13 C. pen. cu ref. la art. 17 lit. g) din Legea

nr. 78/2000 modif. și fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. rap. la art.

17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare, texte în

baza cărora se vor pronunța condamnările.

Tribunalul a

constatat, că faptele inculpatului R.C.L. întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap.la art.

5 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările ulterioare, abuz în

serviciu prev. de art. 248 C. pen., fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.

rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu modif. și completările

ulterioare și fals în declarații prev. de art. 292 C. pen., texte în baza

cărora se vor pronunța condamnările.

Având în vedere că

inculpatul G.A., referitor la infracțiunile de luare de mită și abuz în

serviciu, inculpatul M.C.R., referitor la infracțiunile de dare de mită,

complicitate la abuz în serviciu și evaziune fiscală, iar inculpatul R.C.L.,

referitor la infracțiunile de abuz în serviciu și fals în declarații, au comis,

la diferite intervale de timp însă în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale acțiuni care, fiecare în parte, întrunește elementele

constitutive ale respectivelor infracțiuni,