ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 22 iulie 2009, petiționarul C.A., deținut în Penitenciarul Giurgiu, a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 306/P/2009 din 16 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Petiționarul a trimis plângerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, fiind greșit sesizat, a înaintat-o Înaltei Curți, spre competentă soluționare, potrivit dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen. Din oficiu, instanța a dispus atașarea Dosarului penal nr. 306/P/2009 și a lucrării nr. 6883/3253/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Judecând plângerea, potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele: La data de 15 septembrie 2008, persoana vătămată C.A. a formulat plângere penală împotriva deputatului Mocanu Vasile pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen., trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen., fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prevăzută de art. 288 și 291 C. pen., delapidare prevăzută de art. 215 1 C. pen. și înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen., precum și împotriva senatorilor A.N. și S.I. pentru complicitate la săvârșirea acelorași infracțiuni. Petiționarul a formulat acuzații și împotriva prim-procurorului C.G.

de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău și a procurorului I.M. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care îi consideră vinovați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289 C. pen., art. 242 C. pen. și art. 264 C. pen., arătând că toate aceste fapte au fost comise în scopul de a influența actul de justiție în defavoarea numitului N.C.V., care în acest mod, a pierdut procesele civile aflate pe rolul instanțelor din Iași. Prin ordonanța nr. 242/P/2008 din 24 februarie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., art. 45 alin. (1) raportat la art. 42, 38 și 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii M.V., A.N., S.I. și L.G. în raport cu infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât faptele sesizate nu există. Totodată, a dispus disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, organ judiciar competent, după calitatea persoanei, în cercetarea și soluționarea cauzei față de deputatul M.V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 288, art. 291, art. 248, art. 215 și art. 215 1 C. pen.

și procurorii I.M. (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași) și C.G. (Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău) în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 248, art. 289, art. 242 și art. 264 C. pen. La rândul său, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a soluționat cauza prin rezoluția nr. 306/P/2009 din 16 iunie 2009 care face obiectul prezentei plângeri. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că petentul C.A. a formulat plângerea penală în baza unei procuri date de N.V. din comuna Cotnari, județul Iași, pentru reprezentare și apărarea intereselor în legătură cu un litigiu civil, asupra proprietății unui teren pretins a fi ocupat abuziv de numitul L.G.

din comuna Cotnari, județul Iași, însă a depășit limitele mandatului, formulând, în timp, mai multe plângeri și reclamații, la diverse autorități ale statului, în legătură cu persoane despre care a presupus și a afirmat o implicare nelegală în litigiul civil menționat. Atât C.A. cât și N.V. și L.G. au fost audiați la Direcția Națională Anticorupție, din depozițiile lor rezultând, în esență, că N.V. nu susține și nici nu știa despre plângerea formulată de C.A., că L.G. a câștigat în instanță terenul în cauză, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă (depusă la dosar) și că doar deținutul C.A. continuă să afirme săvârșirea infracțiunilor arătate în conținutul plângerii penale, fără însă a putea oferi, încă care să întemeieze bănuiala în legătură cu veridicitatea celor afirmate.

În consecință, prin rezoluția nr. 306/P/2009 din 16 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) și (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., art. 248 C. pen., art. 215 C. pen. și art. 215 1 C. pen., față de M.V., deputat în Parlamentul României, precum și neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289 C. pen., art. 242 C. pen. și art. 264 C. pen., față de I.M. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și C.G., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Plângerea petiționarului împotriva măsurii dispuse de procuror a fost respinsă ca neîntemeiată de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică prin rezoluția nr. 6883/3253/II/2/2009 din 10 iulie 2009. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., persoana vătămată a formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, solicitând desființarea rezoluției atacate și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de vătămarea intereselor a 16686 de proprietari. Plângerea este nefondată. Înalta Curte, verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că soluția dispusă de procuror este legală și temeinică.

Din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii de săvârșire a vreunei fapte penale de către deputatul M.V. și de către procurorii I.M. și C.G. Acuzațiile privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor publice și fals material în înscrisuri oficiale de către deputatul M.V. nu sunt susținute de niciun fel de dovezi care să constituie temeiul efectuării unor cercetări penale și tragerii la răspundere penală a acestuia. Faptele penale pretins săvârșite de către procurori nu există în materialitatea lor, ele fiind reflexia nemulțumirii petentului în legătură cu soluțiile dispuse de aceștia în cauzele penale cu rezolvarea cărora au fost investiți.

Prin activitatea desfășurată, procurorii nu au vătămat, cu știință, interesele legitime ale petiționarului și nici nu au favorizat vreuna din părțile implicate în cauză; Nu au fost sustrase ori distruse înscrisuri oficiale și nici nu a fost falsificat vreun astfel de document. În consecință, constatând inexistența faptelor penale sesizate, în mod corect procurorul s-a pronunțat în sensul imposibilității punerii în mișcare a acțiunii penale, potrivit temeiului juridic prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va menține rezoluția atacată și va respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul C.A. Petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul C.A. împotriva rezoluției nr. 306/P/2009 din 16 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2009.