ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

La data de 22 iulie 2009, petiționarul

C.A., deținut în

Penitenciarul Giurgiu, a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 306/P/2009

din 16 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Petiționarul a trimis

plângerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care,

fiind greșit sesizat, a înaintat-o Înaltei Curți, spre competentă soluționare,

potrivit dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen.

Din oficiu, instanța

a dispus atașarea Dosarului penal nr. 306/P/2009 și a lucrării nr. 6883/3253/II/2/2009

ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire

penală și criminalistică.

Judecând plângerea,

potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., Înalta

Curte constată următoarele:

La data de 15

septembrie 2008, persoana vătămată C.A. a formulat plângere penală împotriva

deputatului Mocanu Vasile pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu

contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen., trafic de influență

prevăzută de art. 257 C. pen., fals material în înscrisuri oficiale și uz de

fals prevăzută de art. 288 și 291 C. pen., delapidare prevăzută de art. 215

1

C. pen. și înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen., precum și împotriva senatorilor

A.N. și S.I. pentru complicitate la săvârșirea acelorași infracțiuni.

Petiționarul a

formulat acuzații și împotriva prim-procurorului C.G. de la Parchetul de pe

lângă Judecătoria Hârlău și a procurorului I.M. de la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Iași, pe care îi consideră vinovați pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289 C. pen., art. 242 C.

pen. și art. 264 C. pen., arătând că toate aceste fapte au fost comise în

scopul de a influența actul de justiție în defavoarea numitului N.C.V., care în

acest mod, a pierdut procesele civile aflate pe rolul instanțelor din Iași.

Prin ordonanța nr. 242/P/2008

din 24 februarie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției,

în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 45

alin. (1) raportat la art. 42, 38 și 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a dispus

neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii M.V., A.N., S.I. și L.G. în

raport cu infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen.

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât faptele sesizate nu există.

Totodată, a dispus

disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, organ

judiciar competent, după calitatea persoanei, în cercetarea și soluționarea

cauzei față de deputatul M.V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 288, art. 291,

art. 248, art. 215 și art. 215

1

C. pen. și procurorii I.M. (Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Iași) și C.G. (Parchetul de pe lângă Judecătoria

Hârlău) în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 248, art. 289, art. 242 și

art. 264 C. pen.

La rândul său, Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și

criminalistică, a soluționat cauza prin rezoluția nr. 306/P/2009 din 16 iunie

2009 care face obiectul prezentei plângeri.

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că petentul C.A. a formulat

plângerea penală în baza unei procuri date de N.V. din comuna Cotnari, județul

Iași, pentru reprezentare și apărarea intereselor în legătură cu un litigiu

civil, asupra proprietății unui teren pretins a fi ocupat abuziv de numitul L.G.

din comuna Cotnari, județul Iași, însă a depășit limitele mandatului,

formulând, în timp, mai multe plângeri și reclamații, la diverse autorități ale

statului, în legătură cu persoane despre care a presupus și a afirmat o

implicare nelegală în litigiul civil menționat.

Atât C.A. cât și N.V.

și L.G. au fost audiați la Direcția Națională Anticorupție, din depozițiile lor

rezultând, în esență, că N.V. nu susține și nici nu știa despre plângerea

formulată de C.A., că L.G. a câștigat în instanță terenul în cauză, prin

hotărâre judecătorească rămasă definitivă (depusă la dosar) și că doar deținutul

C.A. continuă să afirme săvârșirea infracțiunilor arătate în conținutul

plângerii penale, fără însă a putea oferi, încă care să întemeieze bănuiala în

legătură cu veridicitatea celor afirmate.

În consecință, prin

rezoluția nr. 306/P/2009 din 16 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus,

în temeiul art. 228 alin. (1) și (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute

de art. 288 C. pen., art. 248 C. pen., art. 215 C. pen. și art. 215

1

C. pen., față de M.V., deputat în Parlamentul României, precum și neînceperea

urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 248 C.

pen., art. 289 C. pen., art. 242 C. pen. și art. 264 C. pen., față de I.M. -

procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și C.G.,

prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Plângerea

petiționarului împotriva măsurii dispuse de procuror a fost respinsă ca

neîntemeiată de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică

prin rezoluția nr. 6883/3253/II/2/2009 din 10 iulie 2009.

În conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., persoana vătămată a formulat

plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, solicitând

desființarea rezoluției atacate și tragerea la răspundere penală a persoanelor

vinovate de vătămarea intereselor a 16686 de proprietari.

Plângerea este

nefondată.

Înalta Curte,

verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul

cauzei, constată că soluția dispusă de procuror este legală și temeinică.

Din actele

premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii de săvârșire a vreunei

fapte penale de către deputatul M.V. și de către procurorii I.M. și C.G.

Acuzațiile privind

săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra

intereselor publice și fals material în înscrisuri oficiale de către deputatul

M.V. nu sunt susținute de niciun fel de dovezi care să constituie temeiul efectuării

unor cercetări penale și tragerii la răspundere penală a acestuia.

Faptele penale

pretins săvârșite de către procurori nu există în materialitatea lor, ele fiind

reflexia nemulțumirii petentului în legătură cu soluțiile dispuse de aceștia în

cauzele penale cu rezolvarea cărora au fost investiți.

Prin activitatea

desfășurată, procurorii nu au vătămat, cu știință, interesele legitime ale petiționarului

și nici nu au favorizat vreuna din părțile implicate în cauză; Nu au fost

sustrase ori distruse înscrisuri oficiale și nici nu a fost falsificat vreun

astfel de document.

În consecință,

constatând inexistența faptelor penale sesizate, în mod corect procurorul s-a

pronunțat în sensul imposibilității punerii în mișcare a acțiunii penale,

potrivit temeiului juridic prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va menține rezoluția atacată și va respinge ca

nefondată plângerea formulată de petiționarul C.A.

Petiționarul va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând dispozițiile art.

278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

nefondată, plângerea formulată de petiționarul C.A. împotriva rezoluției nr. 306/P/2009

din 16 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține.

Obligă petiționarul

la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 noiembrie 2009.