ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 271/2015

Asupra cauzei

de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind

C. proc. civ., constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de

25 septembrie 2014, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă,

a dispus suspendarea judecării

apelului declarat de contestatorii B.G., C.F., D.I., N.C., P.F., S.G., în temeiul

dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, până la o nouă stăruință a părților.

Instanța de

apel a reținut că, prin cererea de apel, contestatorii nu au solicitat judecata

cauzei în lipsă și nu s-au prezentat la termenul de judecată fixat pentru

soluționarea apelului.

Împotriva deciziei

instanței de apel au declarat recurs contestatorii

B.G., C.F., D.I., N.C., P.F., S.G.,

invocând ca temei de drept dispozițiilor art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

În motivarea

recursului, se arată că, ia termenul de judecată fixat pentru judecarea

apelului, reprezentantul convențional al contestatorilor - avocat V.L. - a

asigurat reprezentarea juridică și în alte dosare, aflate pe rolul Tribunalului

Dâmbovița, fapt pentru care nu a ajuns la Curtea de Apel Ploiești până la

sfârșitul ședinței de judecată. Recurenții mai arată că nu se fac vinovați

pentru aceasta situație și doresc soluționarea definitivă a cauzei, motiv

pentru care solicită să se admită recursul și să se dispună reluarea judecării

apelului.

În drept,

recurenții invocă dispozițiile art. 415 pct. 1 din C. proc. civ.

Nu au

fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C.

proc. civ.

Învestită cu

soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,

a procedat, la data 17

noiembrie 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a

recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu.

Completul de

filtru C2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din

Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 25

noiembrie 2014, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună

punctele de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art, 493 alin. (4) C. proc.

civ.

Potrivit

dovezilor aflate la filele 32-38 din dosarul de recurs, raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurenților și

intimatei C.J.P. Dâmbovița.

Recurenții

și intimata nu au depus puncte de vedere asupra raportului în termenul de 10

zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Constatându-se

că se poate trece la examinarea recursului, astfel cum prevăd dispozițiile art.

493 alin. (4) C. proc. civ., dosarul a fost înaintat completului de judecată în

vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac. S-a fixat

termen pentru judecarea recursului la data de27 ianuarie 2015, în temeiul art. 493

alin. (5) C. proc. civ., tară citarea părților.

Analizând

recursul declarat în cauză de contestatori, înalta Curie constată că este

nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin

încheierea de ședință din data de 25 septembrie 2014, ce face obiectul recusrului,

Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a dispus suspendarea judecării

apelului declarat de contestatorii B.G., C.F., D.I., N.C., P.F., S.G., în

temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, până la o nouă stăruință a părților, reținând că rin

au solicitat judecata cauzei în lipsă și nu s-au prezentat Sa termenul de

judecată fixat pentru soluționarea apelului.

Potrivit

dispozițiilor art. 414 C. proc. civ.: „(1) Asupra suspendării judecării

procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu

recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară. Când suspendarea a

fost dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.

(2)

Recursul se poate declara cât tirnp durează suspendarea cursului judecării

procesului, atât împotriva încheierii prin care s~a dispus suspendarea, cât și

împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe

rol a procesului".

Critica

formulată de recurenți, în sensul că la termenul de judecată fixat pentru

judecarea apelului, reprezentantul convențional al contestatorilor a asigurat

reprezentarea juridică și în alte dosare, aflate pe rolul Tribunalului

Dâmbovița, fapt pentru care nu a ajuns la Curtea de Apel Ploiești până fa

sfârșitul ședinței de judecată, nu este fondată.

Se reține că,

în mod legal, instanța de apel a dispus suspendarea judecării cauzei,

constatând că părțile nu au solicitat soluționarea cauzei în lipsa lor de ia

dezbateri. Faptul că apărătorul contestatorilor a asigurat reprezentarea

juridică și în alte dosare, aflate pe rolul Tribunalului Dâmbovița, motiv

pentru care nu ar fi ajuns la Curtea de Apel Ploiești până la sfârșitul

ședinței de judecată, nu este de natură să înlăture sancțiunea prevăzută de

lege prin art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., respectiv suspendarea

cauzei pentru lipsa părților, atâta timp cât acesta nu a formulat o cerere de

judecată în lipsa.

Recurenții

arată că nu se fac vinovați pentru această situație și doresc soluționarea

definitivă a cauzei, motiv pentru care solicită să se dispună reluarea

judecării apelului.

Dispozițiile art.

415 pct. 1 C. proc. civ., invocate de recurenți ca temei de drept al cererii de

recurs, prevăd că judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de

redeschidere făcută de una din părți, când suspendarea s~a dispus prin învoirea

părților sau din cauza lipsei lor.

Prin

urmare, recurenții-contestatori au posibilitatea să solicite repunerea cauzei

pe rol, potrivit dispozițiilor anterior menționate.

În consecință,

în raport de dispozițiile art. 496 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C.

proc. civ., analizând motivele invocate de recurenți, Înalta Curte de Casație

și Justiție constată că recursul declarat în cauză este neibndat, urmând a fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de contestatorii B.G., C.F., D.I., N.C., P.F. și

S.G.

împotriva încheierii

de ședință din 25 noiembrie 2014 a Curții de Apel Ploiești,

B.V.

secția I

civilă.

Fără cale

de atac.

Pronunțată

în ședință publică, astăzj/2Tfen:uarie 2015.