ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 310/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Hotărârea primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul D.M. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Prin Încheierea din data de 5 februarie 2014, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 2/2013 în contradictoriu cu pârâții M.J., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, M.S.

și M.A.I. Recursul Cererea de recurs Împotriva soluției instanței de fond, reclamantul D.M. a declarat recurs. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Argumente de fapt și de drept relevante În speță, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod. Astfel, se invocă în cererea de recurs prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin Rezoluția din data de 17 martie 2014, s-a dispus comunicarea către recurent a lipsurilor cererii de recurs, cu mențiunea că sub sancțiunea nulității cererii trebuie să indice motivele de nelegalitate conform art. 486 alin. (1) lit. d) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc.

civ. Recurentul nu a indicat și nu a dezvoltat vreunul din motivele de recurs prevăzute de textele de lege menționate și nu a adus sentinței atacate vreo critică, ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Prin urmare, susținerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., republicat. Dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. prevăd că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de D.M. împotriva Încheierii din 5 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2015. Procesat de GGC - N