ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4279/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4279/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată
pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta
Asociația „S.C.M.” SA, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Oficiul Participațiilor Statului
și Privatizării în Industrie, a solicitat suspendarea efectelor H.G. nr. 590/2006
pentru aprobarea Strategiei de restructurare, privatizare și atragere de investiții;
a efectelor Anexei la H.G. nr. 590/2006; precum și a ofertei de vânzare Acțiuni
prin licitație cu strigare, acțiuni emise de SC C.M. SA Abrud.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat, că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale
cererii de suspendare, întrucât H.G. nr. 590/2006 nu respectă legislația din domeniul
privatizării societăților comerciale deținute de stat, având în vedere că prin această
hotărâre a fost aleasă ca metodă de privatizare pentru societatea comercială, cea
a licitației cu strigare.
S-a mai arătat că metoda
de vânzare aleasă prin H.G. nr. 590/2006 este în contradicție cu mandatul special
acordat de Guvern și, de asemenea, că în cuprinsul acesteia nu se face nicio referire
la dreptul pe care Asociația îl are de a achiziționa acțiunile deținute de stat
la SC C.M. SA, iar oferta de vânzare publicată, nu conține nicio referire cu privire
la dreptul de preempțiune pe care reclamanta îl are.
Pârâtul Guvernul României
a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare,
ca neîntemeiată.
Prin întâmpinare, pârâtul
Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Oficiul Participațiilor
Statului și Privatizării în Industrie a invocat excepția lipsei calității procesuale
pasive, în ceea ce privește capetele de cerere privind suspendarea efectelor H.G.
nr. 590/2006 și a Anexei la H.G. nr. 590/2006, iar în ceea ce privește capătul de
cerere privind suspendarea ofertei de vânzare acțiuni prin licitație cu strigare,
acțiuni emise de SC C.M. SA Abrud a invocat excepțiile necompetenței materiale a
Curții de Apel Alba-Iulia, prescripției dreptului material la acțiune și inadmisibilității,
pe fond solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată deoarece nu sunt îndeplinite
cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Hotărârea instanței de
fond prin sentința nr. 73 din 5 martie 2012, Curtea de Apel București a admis excepția
necompetenței materiale a Curții de Apel Alba-Iulia, invocată de pârâtul Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de, în ceea ce privește capătul de cerere privind
suspendarea efectelor ofertei de vânzare acțiuni prin licitație cu strigare și a
declinat competența de soluționare a capătului de cerere privind suspendarea efectelor
ofertei de vânzare acțiuni prin licitație cu strigare formulată în favoarea Tribunalului
Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Totodată, Curtea de Apel
a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei, Comerțului
și Mediului de Afaceri prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în
Industrie în ceea ce privește capetele de cerere referitoare la suspendarea efectelor
H.G.nr. 590/2006 și a Anexei la H.G.nr. 590/2006 și a respins în contradictoriu
cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală
pasivă.
Prin aceeași sentință,
Curtea de apel a respins cererea privind suspendarea efectelor H.G. nr. 590/2006
și a Anexei la H.G. nr. 590/2006 formulată de reclamanta Asociația „S.C.M.” SA,
în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că, potrivit
art. 40
,
alin. (1) din Legea nr. 137/2002,
competentă să judece acțiunea prin
care se atacă oferta de vânzare de acțiuni este secția comercială a Tribunalului.
Referitor la excepția
lipsei calității procesuale pasive Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului
de Afaceri prin Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în
ceea ce privește capetele de cerere referitoare la suspendarea efectelor H.G.
nr. 590/2006 și a Anexei la H.G. nr. 590/2006, instanța de fond a apreciat că aceasta
este întemeiată, având în vedere că acest pârât nu are calitatea de autoritate emitentă
a actului a cărei anulare se cere.
Pe fondul cauzei, Curtea
de apel a constatat că, din analiza
prevederilor
legale la care Hotărârea a cărei suspendare se cere, rezultă că susținerile reclamantei
nu pot fi primate, întrucât
licitația cu strigare se regăsește printre metodele enumerate
în art. 13 din O.U.G. nr. 88/1997 prin care instituțiile publice implicate pot vinde
acțiunile.
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că deși
H.G. nr. 590/2006 nu cuprinde prevederi exprese referitoare la dreptul
asociației constituită din salariați, membri ai consiliului de administrație sau
pensionari cu ultimul loc de muncă la o societate comercială de a dobândi acțiuni/părți
sociale la respectiva societate comercială, acest lucru nu contravine prevederilor
legislației privind privatizarea, în condițiile în care în Anexă se menționează
că „s
trategia de restructurare, privatizare și atragere
de investiții, acolo unde nu se dispune altfel, se completează cu prevederile
Normelor metodologice
de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 și ale Legii nr. 137/2002 aprobate
prin H.G. nr. 577/2002, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, judecătorul fondului a mai reținut că hotărârea a cărei
suspendare se cerere are toate avizele prevăzute de lege și că art. 61 din
H.G
nr. 577/2002
privind
Normele metodologice de
aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările
și completările ulterioare, a fost abrogat de H.G. nr. 450/1999.
În ceea ce privește criticile reclamantei referitoare la
oportunitatea alegerii
metodei de privatizare, depășirea limitelor mandatului, caracterul condițional al
ofertei, prima instanță a apreciat că nu pot fi reținute, întrucât acestea vizează
însăși fondul cauzei .
Conchizând, instanța de fond a apreciat că
nu mai
este necesară analiza îndeplinirii și condiția pagubei iminente prevăzute de
art. 14 din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care condiția cazului bine justificat
nu este îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantă
împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, a declarat recurs Asociația
„S.C.M.” SA, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului
său reclamanta Asociația „S.C.M.” SA., a arătat în esență următoarele:
- În mod greșit a apreciat
instanța de fond că în speță nu este întocmită condiția cazului bine justificat,
considerând că nu se mai impune analizarea îndeplinirii condiției pagubei iminente
.
- Se arată de recurent
că H.G. nr. 590/2006 nu respectă legislația din domeniul privatizării societăților
comerciale deținute de stat iar modalitatea de vânzare a acțiunilor deținute la
SC C.M. SA Abrud prevăzute în actul administrativ nu respectă dispozițiile legale
în vigoare în domeniul privatizării și de asemenea oferta de vânzare a acestor acțiuni
nu respectă dreptul de preemțiune al reclamantei recurente în ceea ce privește achiziționarea
acțiunilor deținute de stat.
Consideră recurenta că
este îndeplinită condiția cazului bine justificat prin aceea că metoda de vânzare
aleasă de Guvern încalcă dispozițiile legale în materie metoda vânzării la licitație
cu strigare nefiind cea mai bună metodă pentru atingerea rezultatului scontat.
S-a mai arătat că
art. 13 din O.U.G. nr. 88/1997 enumeră limitativ metodele prin care instituțiile
publice implicate în procesul de privatizare pot să vândă acțiunile deținute de
stat la societăți comerciale, metode care sunt prevăzute într-o ordine de preferință,
vânzarea prin metoda licitației cu strigare fiind menționată doar la lit. d) al
acestui articol.
- Prima modalitate prevăzută
fiind vânzare prin negociere directă, numai în subsidiar era posibilă licitație
cu strigare sau cu oferte în plic sigilat. În lipsa unei negocieri directe cu recurenta,
valorificarea acțiunilor către stat a acțiunilor pe piața de capital a întregului
pachet de acțiuni, ar fi fost cea mai potrivită metodă de vânzare a acțiunilor,
având în vedere că prețul cuprului este stabilit la bursă, fiind cea mai transparentă
modalitate de vânzare.
- Instanța de fond a apreciat
în mod greșit faptul că deși H.G. nr. 590/2006 nu cuprinde prevederi exprese referitoare
la dreptul asociației constituită din salariați, de a dobândi acțiuni, acest fapt
nu contravine prevederilor legislației privind privatizarea.
A mai arătat recurenta
că a fost constituită în conformitate cu prevederile art. 16 din O.U.G. nr. 89/1997
în scopul de a dobândi dreptul de proprietate asupra acțiunilor SC C.M. SA Abrud
iar în urma scrisorii de intenție către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului
de Afaceri, i s-a adus la cunoștință că singura modalitate prin care poate achiziționa
acțiuni este participarea la „licitația competitivă, deschisă tuturor celor interesați,
transparentă și necondiționată în cadrul căreia acțiunile să fie adjudecate în favoarea
operatorului care oferă cel mai bun preț”.
- A mai arătat de asemenea
recurenta că instanța de fond trebuia să analizeze îndeplinirea condițiilor prevenirii
pagubei iminente, având în vedere că o eventuală continuare a procedurii ar duce
la imposibilitatea exercițiului dreptului subscrisei de preemțiune asupra acțiunilor
deținute de stat la SC C.M. SA Abrud, paguba invocată fiind evidentă.
Considerentele și soluția
instanței de recurs
Analizând cererea de recurs,
motivele invocate, normele legale incidente și în conformitate cu prevederile
art. 304
1
din C. proc. civ., Înalta Curte, constată că aceasta este nefondată
pentru următoarele considerente:
- În ceea ce privește
nerespectarea de către actul administrativ contestat a dispozițiilor legale în vigoare
în domeniul privatizării.
Înalta Curte reține că
instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale incidente în
cauză, constatând că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat.
Astfel, se reține că metoda
licitației cu strigare inițiată ca strategie de privatizare de H.G. nr. 590/2006
este una dintre metodele de privatizare propuse pentru vânzarea acțiunilor de către
instituțiile implicate.
Nu poate fi primită susținerea
că metodele de vânzare a acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale prevăzute
de art. 13 din O.U.G. nr. 88/1997 sunt într-o ordine de preferință, câtă vreme metodele
de privatizare propuse a fi aplicate individual sau într-o combinație dată fac parte
din strategia concretă de privatizare în scopul atingerii celui mai bun rezultat
posibil (art. 4 din H.G. nr. 577/2002).
De asemenea, tot în Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 și a Legii nr. 137/2002 se arată expres
că instituțiile publice pot vinde acțiunile deținute la societățile comerciale aflate
în portofoliul lor prin utilizarea oricărei metode de vânzare prevăzute de
O.U.G. nr. 88 și în Legea nr. 137/2002.
În același sens, a apreciat
corect și instanța fondului.
- Împrejurarea că metoda
vânzării la licitație cu strigare nu este cea mai bună metodă pentru atingerea rezultatului
scontat, ține de oportunitatea desfășurării licitației și poate fi analizată pe
fondul cauzei, în contextul administrării de probatorii, în măsura în care se apreciază
că oportunitatea este o măsură a legalității iar instituția publică trebuie să aleagă
din mai multe variante pe cea care corespunde cel mai bine interesului public ocrotit.
- În ceea ce privește
dreptul de preemțiune, această analiză ține de fondul cauzei.
- În ceea ce privește
condiția prejudiciului iminent, se reține că într-adevăr o analiză a acestei condiții
se poate face prin interdependență cu un caz bine justificat, întrunirea condițiilor
prevăzute de ar. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 fiind necesară a fi cumulativ
îndeplinită.
Paguba invocată de recurentă
se referă la imposibilitatea exercitării dreptului de preemțiune asupra acțiunilor
de stat la SC C.M. SA Abrud, ceea ce este o problemă ce urmează a fi dezlegată o
dată cu fondul cauzei.
Temeiul legal al soluției
adoptate în recurs
În conformitate cu prevederile
art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. , constatând că sentința instanței de fond
este temeinică și legală, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Asociația „S.C.M.” SA împotriva sentinței nr. 73 din 5 martie 2012 a Curții de
Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 octombrie 2012 .