ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2690/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2690/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin cererea înregistrată pe
rolul Tribunalului Neamț sub nr. 5140/103 din data de 24 octombrie 2012,
reclamanta R. (fostă I.) M. a solicitat, în contradictoriu ou pârâtul I.C.,
recunoașterea, respectiv încuviințarea executării hotărârii străine, constând
în hotărârea pronunțată la data de 18 ianuarie 2012 de către Judecătoria de
Primă instanță din Karlsruhe - Germania.
Prin sentința
civilă nr. 24 C din 16 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I
civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de recunoaștere, respectiv încuviințare
executare hotărâre străină, constând în hotărârea pronunțată la data de 18
ianuarie 2012 de către Judecătoria de Primă instanță din Karlsruhe - Germania,
cerere formulată de reclamanta R. (fostă l.) M. în contradictoriu cu pârâtul I.C.,
având ca obiect exequatur (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs reclamanta R. (fostă I.) M.
Prin încheierea
din 15 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, s-a
respins, ca inadmisibilă, cererea de asigurare dovezi formulată în
contradictoriu cu av. J.A., motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile
art. 235 și următoarele C. proc. civ. și de faptul că acest apărător a fost
prezent în dosarul primei instanțe la un singur termen de judecată, în
substituire pentru avocatul titular.
S-a respins cererea
de amânare a cauzei formulată de mandatarul Irimia Vasile, pentru intimatul I.C.,
întrucât dosarul a fost lăsat la sfârșitul ședinței de judecată, conform
cererii avocatului intimatului.
S-a pus în
vedere procurorului să depună concluzii scrise.
S-a amânat
pronunțarea la 22 mai 2013 pentru ca părțile să depună concluzii scrise cu
privire la recurs.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs I.C., prin mandatar I.V., fără a-l încadra
în drept.
La termenul din
data de 18 septembrie 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția
netimbrării recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art.
137 alin. (1) C. proc. civ.
Recurentul a
fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4
lei și de a aplica timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum rezultă
din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 17. Citația a fost
comunicată recurentului la data de 09 septembrie 2013 la domiciliul
mandatarului său I.V., astfel cum a fost indicat în cererea de recurs (fila 3),
fiind semnată de acesta.
La termenul
stabilit pentru soluționarea recursului, 18 septembrie 2013, recurentul nu s-a
prezentat în fața instanței și nu s-a făcut dovada achitării taxei de timbru și
a timbrului judiciar.
Constatând că,
deși a fost înștiințat cu privire la cuantumul taxei de timbru datorate, prin
intermediul citației (dovada comunicării citației reprezentând în același timp
și dovada împrejurării că recurentul a avut cunoștință de obligația timbrării
recursului), acesta nu a dat curs obligației stabilite în sarcina sa până la
termenul stabilit în vederea judecării pricinii, în raport de prevederile art. 20
alin. (3) din Legea nr. 146/1997 (potrivit cărora neîndeplinirea obligației de
plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea
acțiunii sau a cererii), respectiv, art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995
privind timbrul judiciar (text care face trimitere, sub aspectul sancțiunii
nerespectării obligației de a depune timbrul judiciar, la dispozițiile legale
referitoare la taxa de timbru), Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca
netimbrat, recursul declarat de pârâtul I.C. împotriva încheierii din 15 mai
2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. 5140/103/2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 18 septembrie 2013.