ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4938/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4938/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată
pe rolul Curții de Apel București, reclamanții Corpul Național al Polițiștilor -
Biroul Executiv Central, reprezentant legal pentru reclamanții D.F., O.I. C.V.,
B.I., S.M., I.M., V.M., D.M.T., B.L.N., H.D.D., S.T.M., S.A.M., T.I., M.A.D., S.A.,
B.N.M., F.F.G., C.Ș.T., B.E., B.J., D.A., V.A.N., D.G., F.D., C.C., F.V., Z.O.A.,
I.I., S.F., I.C.F., B.V., T.G., F.Ș., I.P., D.V., S.V., M.M., N.V., B.D., V.L.M.,
I.F., V.C., C.G., N.D.I., M.V., B.C., N.C., C.M.O., Ș.D., B.R.D., S.A.L., I.N.,
S.A.R., B.P.C., P.B., C.M.O., C.D., B.G., F.M.C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Administrației și Internelor și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea
Bazelor de Date București, au solicitat să se constate dreptul reclamanților - funcționari
publici cu statut special - polițiști - la plata salariilor nediminuate, obligarea
pârâților la plata diferenței dintre salariile cuvenite potrivit raporturilor de
serviciu pe lunile iulie-decembrie 2010 și salariile plătite efectiv, adică la plata
cotelor de 25% reținute din salarii în această perioadă, sume actualizate cu indicele
de inflație, de la data scadenței fiecăreia, până la data plății efective; obligarea
pârâților, pentru viitor, la plata salariilor nediminuate, respectiv să plătească
salariile în viitor, fără a mai reține din acestea cota de 25%.
În motivarea acțiunii,
reclamanții au arătat, în esență, că sunt funcționari publici cu statut special
- polițiști, având raporturi de serviciu cu pârâtul Academia de Poliție București,
aceste raporturi de serviciu fiind de natură contractuală, iar reducerea unilaterală
a salariului brut cu 25%, în temeiul disp. art. 1 din Legea nr. 118/2010, încalcă
prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului și pe cele ale art. 1
alin. (1) din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, care
privesc protecția proprietății.
Prin întâmpinare, pârâta
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a invocat
excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei calității de reprezentant
a reclamanților.
Hotărârea Curții de
Apel
Prin sentința
nr. 6452 din 04 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a admis excepția lipsei
dovezii calității de reprezentant și a anulat cererea formulată de reclamanții
D.F., O.I., C.V., B.I., S.M., I.M., V.M., D.M.T., B.L.N., H.D.D., S.T.M., S.A.M.,
T.I., M.A.D., S.A., B.N.M., F.F.G., C.Ș.T., B.E., B.J., D.A., V.A.N., D.G., F.D.,
C.C., F.V., Z.O.A., I.I., S.F., I.C.F., B.V., T.G., F.Ș., I.P., D.V., S.V., M.M.,
N.V., B.D., V.L.M., I.F., V.C., C.G., N.D.I., M.V., B.C., N.C., C.M.O. Ș.D., B.R.D.,
S.A.L., I.N., S.A.R., B.P.C., P.B., C.M.O., C.D., B.G., F.M.C., toți prin reprezentant
Corpul Național al Polițiștilor - Biroul Executiv Central, în contradictoriu
cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Direcția pentru Evidența Persoanelor
și Administrarea Bazelor de Date București.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în esență, că din analiza atât a prevederilor art. 50
din Legea nr. 360/2002, cât și a dispozițiilor art. 8 din H.G. nr. 1305/2002,
rezultă că pentru reprezentarea intereselor polițiștilor privind drepturile lor
salariale, Corpul Național al Polițiștilor nu are atribuții, existând alte structuri
și sindicate cu aceste atribuții.
Recursul declarat în
cauză
Împotriva sentinței Curții
de Apel a declarat recurs Corpul Național al Polițiștilor - Biroul
Executiv Central, în calitate de reprezentant al reclamanților, solicitând
casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea căii de atac,
recurentul a arătat că este o organizație profesională înființată ope
legis, ce are personalitate juridică, scopul organizației fiind acela de a
apăra drepturile polițiștilor, motiv pentru care are calitate procesuală,
putând sta în judecată.
În susținerea acestui
motiv, recurentul a invocat prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și
funcționarea Poliției Române, O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, dispozițiile
Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, H.G. nr. 1305/2002 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului Național
al Polițiștilor.
Cu privire la calitatea
de reprezentantul reclamanților, recurentul a mai arătat că potrivit dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, Corpul promovează interesele polițiștilor
și apără drepturile acestora, iar conform prevederilor art. 2 alin. (2) din
Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al
Polițiștilor aprobat prin H.G. nr. 1305/2002, Corpul este constituit și
își exercită atribuțiile în scopul promovării intereselor profesionale,
sociale, culturale și sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislația
în domeniu, precum și al apărării drepturilor legitime ale acestora, desfășurând
activități de susținere a intereselor polițiștilor în fața
autorităților interne și internaționale.
Recurentul a criticat
sentința instanței de fond și sub aspectul greșitei consemnări
în practicaua hotărârii a faptului că la apelul nominal făcut în ședință
publică s-a prezentat pârâta Academia de Poliție, prin consilier juridic, cu
delegație la dosar, în realitate această instituție nefiind parte în cauză.
II. Considerentele Înaltei
Curți asupra recursului
Examinând cauza prin prisma
motivelor de recurs formulate de recurent și a prevederilor art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Argumente de fapt și
de drept relevante
Așa cum rezultă din expunerea
rezumativă cuprinsă la pct. I.1 din prezenta decizie, prezentul litigiu are ca obiect
acțiunea formulată de Corpul Național al Polițiștilor în numele
membrilor săi, prin care se solicită să se constate dreptul reclamanților-funcționari
publici cu statut special de polițiști la plata salariilor nediminuate, obligarea
pârâților la plata diferenței dintre salariile cuvenite potrivit raporturilor de
serviciu pe lunile iulie - decembrie 2010 și salariile plătite efectiv, adică la
plata cotelor de 25% reținute din salarii în această perioadă.
Analizând considerentele
sentinței, instanța de control judiciar constată că este corectă soluția instanței
de fond de admitere a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant legal a
Corpului Național al Polițiștilor, care a formulat acțiunea
în numele membrilor săi.
Susținerile recurentului
în sensul că, în baza actelor normative invocate în dezvoltarea motivelor de recurs,
are calitatea de a reprezenta interesele membrilor săi și în ceea ce privește
drepturile lor salariale sunt nefondate, întrucât din dispozițiile acestor
acte normative nu rezultă acest lucru.
Astfel, așa cum rezultă
și din prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Regulamentul de organizare
și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, acest
corp reprezintă o formă de organizare pe criteriul profesional, autonomă, apolitică
și non profit a polițiștilor și își exercită atribuțiile
în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale și sportive
ale membrilor săi.
Prin urmare, Corpului
Național al Polițiștilor este o organizație profesională de
drept public și nu organizație sindicală, scopul legal al acestei organizații
fiind definit de art. 2 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1305/2002
unde nu este prevăzută ca atribuție și apărarea membrilor săi în ceea
ce privește drepturile salariale.
Instanța de fond a reținut
corect, pe baza unei interpretări adecvate a actelor normative incidente în cauză,
că pentru reprezentarea intereselor polițiștilor privind drepturile lor salariale,
Corpul Național al Polițiștilor nu are atribuții, existând alte structuri și sindicate
cu aceste atribuții.
În fine, trimiterea pe
care recurentul o face la greșita menționare în cauză și a pârâtei
Academiei de Poliție, reprezentată de consilier juridic, este lipsită de consistență,
întrucât soluționarea corectă și legală a prezentului litigiu nu a fost
afectată de această menționare, fiind vorba de o simplă eroare materială strecurată
în practicaua sentinței.
Temeiul legal al soluției
instanței de recurs
Pentru considerentele
expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul de față, ca nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D
E
Respinge recursul declarat
de Corpul Național al Polițiștilor - Biroul Executiv Central împotriva sentinței
nr. 6452 din 04 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 22 noiembrie 2012.