ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4922/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4922/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, reclamanta B.I. Limited a solicitat, în contradictoriu

cu pârâta C.N.V.M., anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de pârâtă,

privind retragerea de la tranzacționare de pe piața Bursei de Valori București a

acțiunilor SC A. SA Cluj Napoca și radierea acțiunilor din evidența C.N.V.M.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că actul este nelegal, fiind emis cu încălcarea dispozițiilor

Legii nr. 297/2004 și în aceste condiții i-au fost încălcate drepturile de acționar,

existența unei piețe organizate pe care acțiunile sunt tranzacționate zilnic reprezentând

o garanție pentru drepturile patrimoniale ale acționarului, iar reclamanta a fost

lipsită de aceste drepturi și garanții superioare oferite de Legea pieței de capital.

Reclamanta a susținut

că decizia C.N.V.M. nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 este lipsită de bază legală,

întrucât C.N.V.M. a pronunțat actul atacat în temeiul „art. 87 alin. (4) lit.

d) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006” și a hotărârii A.G.E.A. din 11

septembrie 2004 de retragere de la tranzacționare a acțiunilor emise de societate.

S-a mai arătat că prin

sentința comercială nr. 27 din 08 martie 2005, Tribunalul Cluj a dispus anularea

hotărârii A.G.E.A. SC A. SA Cluj din data de 11 septembrie 2004 și radierea mențiunilor

corespunzătoare din Registrul Comerțului, iar Înalta Curte a respins recursul SC

A. SA Cluj, formulat în cauză, prin decizia nr. 409 din 02 februarie 2006, astfel

că la data emiterii actului administrativ - 15 noiembrie 2006 - hotărârea adunării

generale a SC A. SA Cluj privind retragerea de la tranzacționare era anulată irevocabil

de instanțele judecătorești, în modul arătat.

Prin întâmpinare, pârâta

C.N.V.M. a arătat că achiesează la susținerile reclamantei și, totodată, a formulat

cerere reconvențională în contradictoriu cu SC A. SA Cluj Napoca, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 3418/2006 și a atestatului din 15 noiembrie 2006, precum și

a actelor civile încheiate în baza acestora.

Pârâta SC A. SA Cluj Napoca

a depus întâmpinare la cererea reconvențională depusă de către C.N.V.M., prin care

a invocat excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, iar în subsidiar a

solicitat respingerea acestei cereri motivat de împrejurarea că C.N.V.M. are calitatea

de pârât în cauză și în această calitate nu poate cere anularea actului administrativ

nelegal, iar instanța nu se poate pronunța și asupra legalității actelor civile

încheiate în baza deciziei nr. 3418/2006 și nici asupra efectelor civile produse.

SC A. SA Cluj Napoca a

formulat și cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat să se

constate că SC A. SA este, prin efectul legii, o societate de tip închis și obligarea

C.N.V.M. să emită o decizie de retragere de la tranzacționarea pe piața Bursei de

Valori București a acțiunilor societății începând cu 27 ianuarie 2006, iar cu privire

la cererea de chemare în judecată și a cererii reconvenționale a solicitat respingerea

acestora ca lipsite de interes și în subsidiar ca neîntemeiate.

Prin încheierea de ședință

din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă în principiu cererea

de intervenție în interes propriu formulată de SC A. SA Cluj Napoca, reținând că

dreptul propriu invocat de SC A. SA prin cererea de intervenție, respectiv constatarea

că este prin efectul legii o societate de tip închis începând cu 27 ianuarie 2006,

presupunea ca instanța să aprecieze a priori cu privire la situația juridică de

societate de tip închis generată de actele contestate.

Prin sentința nr. 290

pronunțată la data de 30 ianuarie 2008, Curtea de Apel București a admis acțiunea

introductivă și cererea reconvențională și a anulat atestatul din 15 noiembrie 2006

și decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006, emise de către C.N.V.M.

Prin decizia civilă

nr. 1514 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiției, secția de contencios

administrativ și fiscal, la data de 18 martie 2009, în Dosarul nr. 3258/2/2007,

a fost admis recursul, casată sentința recurată și trimisă cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe, reținându-se, în esență, că argumentele instanței de fond, în

ceea ce privește respingerea în principiu a cererii de intervenție principală formulată

de către petenta SC A. SA Cluj Napoca, sunt mai degrabă argumente de fond, iar admiterea

în principiu a cererii de intervenție trebuie analizată din punctul de vedere al

dreptului propriu a cărui realizare o urmărește aceasta, astfel încât în mod greșit

a fost respinsă în principiu cererea de intervenție.

Prin încheierea de ședință

din data de 17 martie 2010, instanța, constatând că pârâta C.N.V.M. nu formulează

pretenții proprii în legătură cu obiectul dedus de către reclamantă judecății, ci

își exprimă aceeași poziție procesuală, având aceleași pretenții, a calificat această

cerere ca reprezentând exclusiv o întâmpinare prin care pârâta a achiesat la pretențiile

reclamantei, nefiind ținută de denumirea dată cererii de către pârâtă și a admis

în principiu, motivat, cerea de intervenție în interes propriu formulată de către

petenta pârâtă SC A. SA Cluj Napoca, reținând că soluția de admitere în principiu

a fost impusă prin decizia de casare.

Reclamanta B.I. Limited

a formulat întâmpinare față de cererea de intervenție în interes propriu admisă

în principiu pentru pârâta SC A. SA Cluj Napoca, solicitând respingerea acesteia

ca prematur formulată, arătând că intervenienta nu s-a adresat, în prealabil, autorității

administrative, pentru a solicita emiterea actelor administrative de calificare

și recunoaștere a calității sale de societate închisă.

Apel

Prin sentința nr. 1268

din 21 februarie 2011, Curtea de Apel București a admis cererea, astfel cum a fost

modificată de către reclamanta B.I. Limited, în contradictoriu cu pârâtele C.N.V.M.

și SC A. SA, și a anulat decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 și atestatul din

15 noiembrie 2006, emise de către pârâta C.N.V.M.

Totodată, Curtea de Apel

a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de SC A. SA, în contradictoriu

cu reclamanta B.I. Limited și pârâta C.N.V.M., ca prematur formulată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, că pârâta-intervenientă SC A. SA Cluj Napoca

a funcționat ca o societate comercială pe acțiuni de tip deschis, acțiunile sale

fiind tranzacționate pe piața de capital, respectiv pe Bursa de Valori București

și Piața Electronică RASDAQ, iar la data de 11 septembrie 2004 a avut loc A.G.E.A.

SC A. SA Cluj Napoca, în cadrul căreia s-a hotărât: „1. neînceperea procedurii de

admitere pe piața reglementată, respectiv neîntocmirea prospectului în vederea admiterii

la tranzacționare; 2. declararea SC A. SA Cluj Napoca ca societate de tip închis

și 3. începerea procedurilor pentru închiderea, transformarea SC A. SA Cluj Napoca

în societate de tip închis”, prin hotărârea A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie 2004,

publicată în M. Of. al României nr. 2989/27.09.2004.

S-a mai arătat în considerentele

sentinței atacate că prin adresa înregistrată la pârâta C.N.V.M. în 13 iulie 2006,

SC A. SA Cluj Napoca a solicitat punerea în aplicare a hotărârii A.G.E.A. nr. 10

din data de 11 septembrie 2004 și emiterea, de către C.N.V.M., a deciziei de scoatere

de la tranzacționare a acțiunilor SC A. SA Cluj Napoca, arătându-se faptul că prin

decizia irevocabilă nr. 984/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

Comercială, pronunțată în Dosarul nr. 12624/112005 (nr. vechi 3061/2005), Instanța

Supremă a admis recursul declarat de pârâta SC A. SA, a modificat în tot decizia

Curții de Apel Cluj în sensul că a admis apelul declarat împotriva sentinței comerciale

nr. 417 din 09 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj și a respins

acțiunea reclamantei SIF M. SA Bacău în vederea anulării hotărârii A.G.E.A. din

11 septembrie 2004, prin care s-a hotărât ca SC A. SA să fie declarată de tip închis

și începerea procedurilor pentru transformarea SC A. SA, în societate de tip închis.

De asemenea, în ședința

din data de 15 noiembrie 2006 pârâta C.N.V.M. a emis atestatul din 15 noiembrie

2006, prin care a stabilit că „În conformitate cu hotărârea A.G.E.A. SC A. SA Cluj

Napoca, din data de 11 septembrie 2004 înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului

de pe lângă Tribunalul Cluj prin încheierea judecătorului delegat nr. 18099 din

15 septembrie 2006 prin care s-a înscris la Oficiul Registrului Comerțului Cluj

decizia nr. 984 din 08 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, SC A. SA Cluj Napoca va fi radiată din evidența C.N.V.M. Drept urmare:

- acțiunile emise de SC A. SA Cluj Napoca vor fi retrase de la tranzacționare pe

piața Bursei de Valori București, - actele constitutive ale societății vor fi modificate

în sensul că acestea vor cuprinde restricții referitoare la transferabilitatea acțiunilor

sale pe piețele reglementate”, precum și decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006

prin care a decis că „Se retrag de la tranzacționarea pe piața Bursei de Valori

București acțiunile emise de SC A. SA Cluj Napoca începând cu data de 20

noiembrie 2006” (art. 1), iar „retragerea de la tranzacționare va fi însoțită de

adierea valorilor mobiliare din evidența C.N.V.M.”

Prin sentința comercială

nr. 27/C/2005, pronunțată la data de 08 martie 2005 în Dosarul nr. 603/2004, Tribunalul

Comercial Cluj a admis acțiunea formulată de B.I. Limited și a dispus anularea hotărârii

A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie 2004 și radierea mențiunilor corespunzătoare din

Registrul Comerțului.

Prin decizia civilă

nr. 101/2005, pronunțată la data de 25 mai 2005 în Dosarul nr. 5.108/2005, de către

Curtea de Apel Cluj, apelul declarat de SC A. SA Cluj Napoca a fost respins ca nefondat,

iar prin decizia nr. 409, pronunțată la data de 02 februarie 2006 în dosarul nou

nr. 12497/1/2005, dosar vechi nr. 3029/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția comercială, a respins recursul formulat ca nefondat, decizia fiind irevocabilă.

Astfel, Curtea de Apel

a constatat că în condițiile în care temeiul juridic presupunea preexistența unei

hotărâri A.G.E.A. de retragere de la tranzacționare, iar cererea SC A. SA Cluj Napoca,

care a stat la baza emiterii celor două acte administrative, viza punerea în aplicare

a hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din data de 11 septembrie 2004 și emiterea, de către

C.N.V.M., a deciziei de scoatere de la tranzacționare a acțiunilor SC A. SA Cluj

Napoca, prin anularea, în mod irevocabil, a hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie

2004, a dispărut situația premisă pe care s-au fundamentat cele două acte administrative

contestate, aspect ce atrage și anularea acestora.

Prin urmare, judecătorul

fondului a constatat că argumentele pârâtei interveniente SC A. SA Cluj Napoca referitoare

la consecințele pe care le-ar avea anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006

și atestatului din 15 noiembrie 2006 asupra situației sale juridice, nu pot fi primite

în analizarea legalității actelor administrative supuse controlului său, aspectele

invocate excedând cadrului prezentului litigiu.

Referitor la cererea de

intervenție în interes propriu formulată de pârâta intervenientă SC A. SA Cluj Napoca,

prima instanță a constatat că intervenienta a solicitat direct instanței de contencios

administrativ, fără a se fi adresat, în prealabil, autorității administrative de

reglementare cu o cerere în acest sens.

cauză

Împotriva sentinței Curții

de Apel a declarat recurs intervenienta SC A. SA Cluj Napoca, criticând sentința

pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:

În mod greșit instanța

de fond a respins excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulată de

C.N.V.M., apreciind-o eronat ca fiind o întâmpinare;

În mod greșit, prima instanță

a respins cererea de intervenție în interes propriu ca prematur formulată, întrucât

intervenienta nu era în niciunul din cazurile prevăzute de lege pentru a se adresa

autorității emitente a actului, la momentul declanșării litigiului neavând interes

în a promova o astfel de plângere la momentul introducerii intervenientei în cauză,

nu avea cum să se adreseze C.N.V.M. și să solicite emiterea unei decizii care exista

și era în vigoare.

Ceea ce s-a cerut prin

cererea de intervenție era să se constate că societatea intervenientă este prin

efectul legii, exclusă de pe piața de capital începând cu data de 27 ianuarie 2006,

adică de la o dată anterioară celei la care a fost emisă decizia a cărei anulare

s-a solicitat, respectiv 15 noiembrie 2006.

Pe fondul cauzei, recurenta-intervenientă

a criticat sentința instanței de fond sub aspectul greșitei anulări a deciziei

nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 și a atestatului din 15 noiembrie 2006, în condițiile

în care SC A. SA nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 297/2004.

De asemenea, recurenta

a susținut că motivarea instanței referitoare la vicierea consimțământului autorității

publice la emiterea actelor administrative este eronată, întrucât există două decizii

contradictorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv decizia nr. 984/2006

prin care cererea formulată de SIF M. privind anularea hotărârii nr. 10 din 11

septembrie 2004 a fost respinsă și decizia nr. 409/2006 pronunțată de Înalta Curte

de Casație și Justiție, prin care a fost admisă acțiunea formulată de B.I. Limited,

hotărârea nr. 10 emisă de A.G.E.A. fiind anulată.

În opinia recurentei-interveniente,

instanța de fond trebuia să constate că nefiind îndeplinită condiția de capitalizare

de 1.000.000 euro, pentru că niciunul dintre acționari nu și-a manifestat voința

în acest sens, independent de orice decizie a acționarilor sau a C.N.V.M., societatea

SC A. SA nu mai poate funcționa ca societate de tip deschis.

Analizând cererea de suspendare

a cauzei

formulată de recurenta SC A. SA Cluj Napoca, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor

art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. instanța poate suspenda judecata când dezlegarea

pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau inexistența unui drept care

face obiectul unei alte judecăți.

În speța de față s-a solicitat

suspendarea judecării cauzei până la soluționarea în mod irevocabil a Ddosarului

nr. 1893/1285/2012 aflat în prezent

pe rolul Tribunalului Cluj. Pe de o parte, se observă că obiectul prezentei cauzei

îl reprezintă cererea de anulare a deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 și a

atestatului din 15 noiembrie 2006 emise de C.N.V.M., iar pe de altă, din analiza

certificatului de grefă depus la dosar, rezultă că Dosarul nr. 1893/1285/2012 are

ca obiect acțiune în constatare.

În raport de aceste considerente,

Înalta Curte constată că nu se impune suspendarea judecării prezentei cauze până

la soluționarea în mod irevocabil a Dosarului nr. 1893/1285/2012 aflat în prezent

pe rolul Tribunalului Cluj, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art. 244

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât dezlegarea prezentei cauze nu poate fi

influențată de soluția pronunțată în dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.

II.1. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinări, precum și

sub toate aspectele, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată

că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Cu privire la excepția

inadmisibilității cererii reconvenționale

Prima critică formulată

de recurentă care vizează greșita respingere a excepției inadmisibilității cererii

reconvenționale este nefondată.

Astfel, Înalta Curte,

având în vedere că, potrivit doctrinei, cererea reconvențională este actul de procedură

prin care pârâtul invocă pretenții proprii împotriva reclamantului, constată că

în mod corect Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității

cererii reconvenționale, apreciind că această cerere nu îndeplinește condițiile

de a fi o cerere reconvențională, întrucât motivele invocate de pârâta prin respectiva

cerere reprezintă o achiesare la pretențiile reclamantei.

Cu privire la prematuritatea

cererii de intervenție în interes propriu

Cea de-a două critică

privește pretins greșita respingere a cererii de intervenție în interes propriu

ca prematur formulată, recurenta apreciind că nu era în niciunul din cazurile prevăzute

de lege pentru a se adresa autorității emitente a actului, la momentul declanșării

litigiului neavând interes în a promova o astfel de plângere.

Înalta Curte, în acord

cu judecătorul fondului, constată că intervenienta-recurenta a solicitat direct

instanței de contencios administrativ obligarea C.N.V.M. să emită o decizie de retragere

de la tranzacționarea pe piața Bursei de Valori București a acțiunilor societății

începând cu 27 ianuarie 2006, fără a se fi adresat, în prealabil, autorității administrative

de reglementare cu o cerere în acest sens, situație în care cenzura instanței de

contencios administrativ nu poate opera.

Obiectul prezentului litigiu

îl constituie anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de pârâtă,

privind retragerea de la tranzacționare de pe piața Bursei de Valori București a

acțiunilor SC A. SA Cluj Napoca și radierea acțiunilor din evidența C.N.V.M., or

intervenienta-recurentă a solicitat să se constate că SC A. SA este, prin efectul

legii, o societate de tip închis și obligarea C.N.V.M. să emită o decizie de retragere

de la tranzacționarea pe piața Bursei de Valori București a acțiunilor societății

începând cu 27 ianuarie 2006.

Susținerile recurentei

în sensul că nu îi sunt aplicabile cazurile prevăzute de lege pentru a se adresa

autorității emitente a actului, sunt nefondate, dat fiind faptul că la momentul

formulării cererii de intervenție, nu se adresase C.N.V.M. cu o cerere prin

care să solicite retragerea de la tranzacționarea pe piața Bursei de Valori București

a acțiunilor societății începând cu 27 ianuarie 2006.

În cauză nu se poate vorbi

de un refuz nejustificat al pârâtei C.N.V.M., refuz nejustificat ce ar putea fi

cenzurat pe calea contenciosului administrativ de către instanța de judecată,

în consecință, elementele de fapt și de drept din prezenta cauză justifică soluția

de respingere a cererii de intervenție în interes propriu ca prematură, pentru

neîndeplinirea procedurii administrative.

Cu privire la soluția

de anulare a actelor administrative atacate

În fapt, prin decizia

nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de C.N.V.M., în baza art. 87 alin. (4)

lit. d) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 și a hotărârii A.G.E.A. a SC A. SA

din 11 septembrie 2004, s-a dispus retragerea de la tranzacționare de pe piața Bursei

de Valori București a acțiunilor SC A. SA Cluj Napoca și radierea acțiunilor din

evidența C.N.V.M.

Contrar susținerilor recurentei,

instanța de recurs împărtășește concluzia la care a ajuns judecătorul fondului,

în sensul că prin anularea actelor care au stat la baza emiterii deciziei nr.

3418 din 15 noiembrie 2006 și a atestatului din 15 noiembrie 2006, a dispărut și

situația premisă pe care s-au fundamentat cele două acte administrative contestate,

situație ce atrage și anularea acestora.

Astfel, în mod corect

prima instanță, pe baza probelor administrate în cauză, a reținut că la data când

s-a pronunțat C.N.V.M. prin decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 prin care a hotărât

retragerea de la tranzacționare a acțiunilor emise de SC A. SA, hotărârea acesteia

din urmă din data de 11 septembrie 2004 era deja anulată prin hotărâre irevocabilă.

Împrejurarea că această

hotărâre a fost atacată cu acțiuni în anulare și s-au pronunțat două hotărâri judecătorești

potrivnice putea fi soluționată doar în condițiile reținerii efectelor primei hotărâri

judecătorești anterioare deciziei atacate, fiind relevant faptul că la data emiterii

deciziei C.N.V.M., hotărârea A.G.E.A. era anulată, iar instanța de fond s-a pronunțat

cu privire la efectele unei hotărâri judecătorești irevocabile asupra a ceea ce

a hotărât A.G.E.A. la 11 septembrie 2004.

De asemenea, după cum

a observat și judecătorul fondului, nu este lipsită de relevanță împrejurarea că

C.N.V.M. a fost în eroare cu privire la situația litigiilor având ca obiect anularea

hotărârii A.G.E.A. din 11 septembrie 2004.

În mod corect s-a avut

în vedere că decizia autorității publice de radiere a SC A. SA Cluj Napoca din evidența

C.N.V.M. și retragerea de la tranzacționare pe piață a acțiunilor emise de această

societate este nelegală pentru motivele menționate anterior.

Anularea hotărârii A.G.E.A.

a SC A. SA a intervenit înainte de emiterea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006

și este de necontestat că această societate nu a adus la cunoștință C.N.V.M. faptul

că hotărârea era deja desființată.

adoptate în recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D

E

Respinge cererea

de suspendare formulată de recurenta-intervenientă.

Respinge recursul declarat

de SC A. SA Cluj Napoca împotriva sentinței nr. 1268 din 21 februarie 2011 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 22 noiembrie 2012.