ÎCCJ, decizie (scj.ro #85315)

Funcționar

public. Calitate în raport cu Legea nr.188/1999

Salariații Băncii Naționale a României nu au calitatea de

funcționar public și deci, nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999

în cazul unor litigii, printre care litigiile de muncă

(Secția de contencios administrativ,

decizia nr.409 din 4 februarie 2003)

Reclamanta

S.I. a chemat în judecată pe pârâții Banca Națională a României și pe

guvernatorul acesteia pentru a se dispune anularea Ordinului nr.636/2000 prin

care i s-a desfăcut contractul de muncă în baza  art.130 lit. a din Codul

muncii.

In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost eliberată din funcția de

șef birou la Direcția Decontări Bancare prin pretinsa  reorganizare a

activității de plăți și decontări bancare ca urmare a unor represalii asupra

personalului din această direcție care s-au opus la executarea unor dispoziții

ilegale.

Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ, prin sentința

civilă nr.139/2001, a admis acțiunea și a dispus reîncadrarea reclamantei în

funcția de șef birou la  serviciul viramente din cadrul Oficiului Central

de  Plăți și Decontări Bancare.

Instanța de fond a reținut  calitatea de funcționar public a reclamantei,

faptul că nu a avut loc o reorganizare efectivă și că nu i s-a oferit un loc de

muncă corespunzător.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Banca Națională a României.

In motivarea recursului, recurenta – pârâtă a susținut  în principal că

instanța competentă în soluționarea cauzei nu este Curtea de Apel București ci

Tribunalul București, dată fiind natura litigiului, respectiv litigiu  de

muncă.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici „funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și

responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituția  publică

în  temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale. Funcțiile

publice  sunt prevăzute în anexa la prezenta lege. Anexa poate fi

completată prin Hotărârea Guvernului”.

In Legea nr.188/1999 nu există nici o mențiune cu privire la Banca Națională a

României, iar potrivit dispozițiilor art.35 alin.3 din Legea nr.101/1998 privind

Statutul BNR, salariații  băncii sunt angajați în baza unui  contract

individual de muncă, în timp ce funcționarii publici își desfășoară activitatea

în baza unui act de autoritate, respectiv ordin sau dispoziție de numire în

funcția publică.

De altfel, Banca Națională a României este banca centrală a statului român, are

personalitate juridică, iar statutul său este  aprobat printr-o lege

specială – Legea nr.101/1998. La elaborarea  Statutului Băncii Naționale a

României   s-a    avut    în

vedere  independența  instituțională  și financiară

băncii centrale în

raport cu celelalte instituții ale statului, aceasta  independență fiind o

cerință obligatorie prevăzută de Statutul Sistemului European al Băncilor

Centrale și prin dispozițiile  Tratatului de la Maastricht vizând politica

economică și monetară.

Rezultă așadar că  Banca Națională a României  nu este prevăzută în

anexa la Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar

salariații săi nu sunt funcționari publici, nefiind numiți în funcția publică

în conformitate cu prevederile Statutului funcționarilor publici.

Așa fiind, cauza dedusă  judecății este un litigiu de muncă

, în

legătură cu  încetarea contractului  individual de muncă, astfel cum

este definit în prevederile art.67 lit.a din Legea nr.168/1999 privind

soluționarea conflictelor de muncă.

In consecință, recursul a fost admis, sentința  casată și cauza

trimisă spre soluționare instanței competente material conform dispozițiilor

art.2 lit.b

1

Cod procedură civilă, respectiv Tribunalul

București.