ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1233/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul S.I. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean Dolj - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea în parte a certificatului de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010. În motivarea cererii, a arătat că, în urma evaluării de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj, ce a avut loc la 13 aprilie 2010, a fost încadrat în gradul de handicap grav, fără asistent personal și fără indemnizația de însoțitor, eliberându-i-se certificatul de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010. Reclamantul a precizat că este o persoană în vârstă de 72 de ani, face dializă de trei ori pe săptămână și are nevoie de ajutor la domiciliu, pe timpul transportului, dar și la spital pe durata celor 4 ore de dializă.

A menționat că până la data de 13 aprilie 2010, data reevaluării medicale, a beneficiat de asistent personal, precum și de indemnizația de însoțitor, în baza certificatului de încadrare în grad de handicap din 30 aprilie 2009, având desemnată ca asistent personal pe soția sa, S.M. La data de 15 noiembrie 2010 reclamantul S.I. a depus la dosar precizare la acțiune, prin care a arătat că certificatul de încadrare în grad de handicap emis de Comisia de evaluare din cadrul Consiliului Județean Dolj atestă deficiența sa funcțională gravă cu caracter permanent și, conform art. 6 lit. d) din Legea nr. 448/2006 beneficiază de asistență socială, menționând că trebuie să beneficieze de prevederile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.

Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată având în vedere faptul că în conformitate cu art. 87 alin. (8) certificatele emise potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 rep. pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a menționat că solicitarea reclamantului cu privire la soluționarea contestației a fost rezolvată prin emiterea deciziei nr. 10587 din 23 decembrie 2010 prin care reclamantul este încadrat în gradul grav de handicap, cu asistent personal pentru perioada aprilie 2010 - aprilie 2011, solicitând respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.

În ședința publică din 31 ianuarie 2011, reclamantul prin reprezentantul său, a precizat că înțelege să conteste decizia de încadrare în grad de handicap din 23 decembrie 2010. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că această soluționare, tardivă, aparent favorabilă, este o măsură de protecție socială imposibil de aplicat practic, deoarece i se acordă retroactiv, de la 14 aprilie 2010 un asistent personal de ale cărui servicii nu are cum să beneficieze și pe care Primăria Com. Cernătești nu îl poate angaja în mod legal (art. 39 și 40 din lege) și, mai mult, comisia superioară îi schimbă statutul de nerevizuibil, chemându-l la o nouă expertizare în aprilie 2011. Pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj a depus la dosar certificatul de încadrare în grad de handicap din 20 aprilie 2011 prin care reclamantul a fost încadrat în grad de handicap grav, cu asistent personal, cu indemnizație de însoțitor, cu valabilitate permanent, nerevizuibil.

A invocat excepția lipsei de obiect a acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive pentru capetele de cerere referitoare la celelalte drepturi.

Prin sentința civilă nr. 275 din 20 mai 2011 Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, acțiunea astfel cum a fost precizată de reclamantul S.I., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Județean Dolj și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, a anulat, în parte, certificatul de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Județean Dolj și decizia de încadrare în grad de handicap din 23 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București și a obligat pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Județean Dolj să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap prin care să i se acorde reclamantului și dreptul la asistent personal și indemnizația de însoțitor începând cu 14 aprilie 2010 și până la 20 aprilie 2011. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele: Excepția invocată prin întâmpinare referitoare la rămânerea fără obiect a acțiunii a fost respinsă, având în vedere obiectul acțiunii astfel cum a fost precizat,

întrucât r eclamantul contestă numai parțial actele de încadrare în grad de handicap cu privire la neacordarea asistentului personal și indemnizația de însoțitor și caracterul revizuibil. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - Consiliul Județean Dolj, instanța de fond a reținut că argumentul pârâtei în sensul că în cazul de față, fiind admisă în parte contestația, este dedusă judecății doar decizia Comisiei Superioare și Comisia județeană nu ar avea calitate procesuală pasivă, este nefondat deoarece se supune controlului judiciar refuzul menținut atât la nivel județean, cât și la nivel central, de a i se acorda reclamantului indemnizația de însoțitor.

Emitentul actului - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj a avut posibilitatea de a apăra actul atacat și trebuie să-i fie opozabilă hotărârea instanței care va cuprinde dispoziții fie în sensul menținerii actului său, fie al desființării acestuia. Din actele medicale depuse la dosar nu rezultă că la data eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010 și a emiterii deciziei nr. 10587 din 23 decembrie 2010, reclamantul a avut o altă stare de sănătate și un alt diagnostic care să fi justificat neacordarea asistentului personal sau indemnizația de însoțitor.

În baza aceleiași încadrări, potrivit certificatului din 30 aprilie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, reclamantul a beneficiat de asistent personal și de indemnizația de însoțitor până în luna aprilie 2010. Este relevant faptul că, la evaluarea din aprilie 2011, s-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap din 20 aprilie 2011 de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj, prin care reclamantului, în raport de același diagnostic și aceeași încadrare în gradul de handicap grav, i-au fost acordate drepturile referitoare la asistent personal și indemnizație de însoțitor, prevăzute de art. 35 și art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, cu valabilitate permanent și nerevizuibil.

Prin emiterea acestui certificat, cu valabilitate permanent, nerevizuibil, reclamantului i-au fost stabilite drepturile de care beneficiază pentru viitor, drepturi de care a beneficiat, de altfel, până la data de 14 aprilie 2010, în condițiile în care a fost încadrat cu același diagnostic și handicap grav, așa cum rezultă din toate actele medicale depuse la dosar. Împotriva hotărârii instanței de fond Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că nu există un drept cumulativ de a beneficia și de asistent personal și de o indemnizație corespunzătoare. Mai mult, există un drept de opțiune, care se exprimă în scris la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor Municipiului București, conform art. 42 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Reclamantul s-a adresat instanței solicitând anularea în parte a certificatului de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj. În motivarea cererii, reclamantul a menționat că a contestat acest certificat la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Persoanelor Adulte cu Handicap, făcând dovada cu cererea din 21 aprilie 2010 la Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți - Consiliul Județean Dolj.

Reclamantul a fost nemulțumit de faptul că prin certificatul din 14 aprilie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj, deși a fost încadrat în gradul grav, cu valabilitate permanent, nerevizuibil, nu i s-a acordat asistent personal și indemnizație de însoțitor, așa cum beneficiase anterior potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap din 30 aprilie 2009. Reclamantul a procedat potrivit prevederilor art. 13 alin. (4) și (5) din H.G. nr. 430/2008, conform cu care contestațiile împotriva certificatelor de încadrare în grad de handicap se soluționează prin decizii emise de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, iar aceste decizii pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Reclamantul a considerat că refuzul nejustificat al Comisiei Superioare de a-i soluționa contestație în termen de 30 de zile echivalează cu un rezultat nefavorabil. Potrivit art. II din O.U.G. nr. 84 din 20 septembrie 2010 „Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap va soluționa contestațiile rămase nesoluționate până la data de 22 septembrie 2010, în termen de 3 luni de la data publicării în M. Of. al României, Partea I, a O.U.G. nr. 84/2010. Pe parcursul procesului, s-a emis Decizia de încadrare în grad de handicap din 23 decembrie 2010 de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București, prin care reclamantul a fost încadrat în gradul grav, cu asistent personal, cu termen de revizuire aprilie 2011. Reclamantul a contestat și această decizie în fața instanței, fiind nemulțumit de faptul că nu i s-a acordat indemnizația de însoțitor și i s-a stabilit termen de revizuire.

Reclamantul contestă numai parțial actele de încadrare în grad de handicap cu privire la neacordarea asistentului personal, indemnizația de însoțitor și caracterul revizuibil al încadrării stabilit prin decizie. Din actele medicale depuse la dosar nu rezultă că la data eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap din 14 aprilie 2010 și a emiterii deciziei nr. 10587 din 23 decembrie 2010, reclamantul a avut o altă stare de sănătate și un alt diagnostic care să fi justificat neacordarea asistentului personal sau indemnizația de însoțitor. Reclamantul este încadrat în gradul de handicap grav, cod handicap 2, cod boală: N18, Z99, I10, I43, I50, N11.

În baza aceleiași încadrări, potrivit certificatului din 30 aprilie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, reclamantul a beneficiat de asistent personal și de indemnizația de însoțitor până în luna aprilie 2010. Reclamantul are vârsta de 72 de ani, locuiește în comuna Cernătești și potrivit actelor medicale depuse la dosar (scrisori medicale, referate medicale), este cunoscut cu mai multe afecțiuni medicale, dintre care cu o boală renală cronică în stadiul de hemodializă, boală pentru care face trei ședințe săptămânal de hemodializă în Craiova și necesită însoțitor din cauza riscului cardiovascular avansat, afecțiuni medicale pentru care necesită, de asemenea, și medicație permanentă.

Ori, ca urmare a aceluiași grad de handicap grav, încadrare în aceleași coduri de boală, deși reclamantul beneficiase de asistent personal și indemnizație de însoțitor până în aprilie 2010, drepturi care i-au fost acordate și începând cu data de 20 aprilie 2011, Înalta Curte constată instanța de fond în mod corect a apreciat că pe perioada 14 aprilie 2010 și până la revizuirea din aprilie 2011 drepturile nu i-au fost acordate, astfel că reclamantul a fost prejudiciat în drepturile sale conferite de Legea nr. 448/2006. Din actele medicale depuse la dosar (scrisori medicale, referate medicale) rezultă cu certitudine că starea de sănătate a reclamantului nu s-a îmbunătățit în perioada supusă analizei, acesta a efectuat hemodializa de trei ori pe săptămână, a avut nevoie de medicație permanentă și, fiind în nevoie, necesita acordarea drepturilor solicitate.

Această situație a fost confirmată și oficial, prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 20 aprilie 2011, de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Dolj, prin care reclamantul a fost încadrat în grad de handicap grav, cu asistent personal, cu indemnizație de însoțitor, cu valabilitate permanent, nerevizuibil. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect nu a reținut culpa reclamantului în soluția dată de către Comisia de Evaluare Dolj la data de 14 aprilie 2010. Inițial, reclamantul a beneficiat de drepturile solicitate, drepturi ce i-au fost acordate și pentru viitor, după reevaluarea din aprilie 2011, deci Comisia județeană a dat dreptate reclamantului și i-a acordat acestuia drepturile solicitate în raport de gradul de handicap grav.

Chiar în condițiile în care la evaluarea din aprilie 2011 i-au fost acordate reclamantului drepturile solicitate, se impune acordarea acestora în perioada 14 aprilie 2010 și până la 20 aprilie 2010, reclamantul îndeplinind condițiile prevăzute de art. 6 lit. d), art. 35 și art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, republicată, pentru acordarea protecției sociale. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, împotriva sentinței civile nr. 275 din 20 mai 2011 a Curții de Apel Craiova - secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 martie 2012.