ÎCCJ, decizie (scj.ro #84410)

Recurs. Tentativă la omor. Vătămare corporală. Expertiză medico-legală. Concluzii contradictorii. Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac.

Recursul Indice alfabetic : Drept procesual penal - recurs - expertiză medico-legală - concluzii contradictorii - tentativă la omor - vătămare corporală C. pen . , art . 174, art . 175 lit . i), art . 181 O. G. nr . 1/2000 , art . 24 Potrivit art . 24 din O. G. nr . 1/2000, Comisia superioară medico-legală de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici ” București are competența exclusivă de a se pronunța asupra concluziilor contradictorii ale expertizelor, Comisiile de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală având, în temeiul art . 25 din aceeași ordonanță, competența de a aviza rapoartele de expertiză și actele noilor expertize, iar nu și pe cea de a se pronunța asupra eventualelor concluzii contradictorii ale acestora.

Ca atare, omisiunea instanței de a trimite Comisiei superioare medico-legale rapoartele de expertiză din care rezultă concluzii contradictorii constituie motiv de casare, chiar dacă concluziile uneia dintre expertize au fost avizate de către Comisia de avizare și control al actelor medico-legale. I.C.C.J., secția penală, decizia nr . 3155 din 19 mai 2005 Prin sentința penală nr . 344 din 25 noiembrie 2004, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul M.P. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută în art . 20 raportat la art . 174 și art . 175 lit . i) C. pen . Instanța a reținut că, în seara zilei de 18 octombrie 2003, inculpatul și partea vătămată s-au lovit reciproc, aceasta din urmă fiind înjunghiată de inculpat.

Prin decizia penală nr . 109 din 28 martie 2005, Curtea de Apel Suceava a respins apelul inculpatului, prin care s-a cerut, în principal, schimbarea încadrării juridice în prevederile art . 181 C. pen . Recursul declarat de inculpat, prin care a cerut, între altele, casarea cu trimitere spre rejudecare , întrucât lipsește avizul Comisiei superioare medico-legale, deși în cauză există două expertize contradictorii, este fondat. În cauză, la dosarul primei instanțe au fost depuse două rapoarte de expertiză medico-legală întocmite de către Institutul de Medicină Legală Iași. Primul raport a concluzionat că partea vătămată prezenta o plagă penetrantă abdominală cu secțiune de epiplon și hemoperitoneu , leziunile necesitând 30 - 35 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare și având capacitatea de a pune în primejdie viața victimei.

Cel de-al doilea raport de expertiză medico-legală a concluzionat că partea vătămată prezenta o plagă penetrantă abdominală cu secțiune de epiplon, leziunile constatate putându-se produce prin lovire cu obiect înțepător tăios cu lățimea lamei de 3 - 7 cm și au necesitat 23 - 25 zile de îngrijiri medicale, iar starea generală relativ bună la internare și lipsa interesării organelor cavitare sau parenchimatoase abdominale a făcut să se aprecieze că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei. La termenul de judecată din 8 septembrie 2004 a fost încuviințată cererea apărătorului inculpatului de a se solicita Comisiei de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iași să avizeze unul din cele două rapoarte de expertiză întocmite de Institutul de Medicină Legală Iași, față de împrejurarea că între acestea există contradicții.

În avizul emis, Comisia a fost de acord cu concluziile primului raport de expertiză, cu precizarea că, nefiind consemnate în documentele medicale constantele vitale din momentul internării în spital și în raport cu localizarea și intensitatea leziunii, nu rezultă elemente care să ateste punerea în primejdie a vieții și că leziunile au necesitat 30 - 35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Potrivit art . 24 alin. (1) O. G. nr . 1/2000, Comisia superioară medico-legală verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile actelor medico-legale și se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.

În cauză au fost administrate două expertize medico-legale, rapoartele întocmite având concluzii contradictorii, iar avizarea unuia dintre acestea a fost făcută de Comisia de avizare și control al actelor medico-legale.

Astfel, au fost încălcate prevederile speciale în materia administrării expertizei medico-legale în situația existenței a două expertize care au concluzii contradictorii, avizarea uneia dintre acestea efectuându-se de Comisia de avizare și control, iar nu de către Comisia superioară medico-legală de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici ” București, nerespectarea acestor dispoziții având drept consecință imposibilitatea luării în considerare a vreunuia din rapoartele de expertiză, deci a unui mijloc de probă care putea aduce lămuriri cu privire la stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale, precum și a împrejurării dacă leziunile produse au pus sau nu în primejdie viața victimei, criterii având o anumită relevanță în stabilirea încadrării juridice a faptei comise de inculpat.

În consecință, întrucât atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut o greșită aplicare a legii, fiind incident cazul de casare prevăzut în art . 385 9 pct . 17 1 C. proc . pen ., recursul a fost admis, hotărârile atacate au fost casate și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Suceava .