ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84160)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84160) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Mandat

european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale. Conținutul

hotărârii privind executarea mandatului european de arestare

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal. Proceduri

prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

- mandat european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi

penale

- conținutul hotărârii privind executarea mandatului european de arestare

Legea

nr

. 302/2004,

art

.

87 alin. (2)

Potrivit

art

. 87 alin. (2) din Legea

nr

. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare,

dacă mandatul european de arestare a fost emis de autoritatea judiciară

competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene în vederea efectuării

urmăririi penale, cetățeanul român poate fi predat în baza unui astfel de

mandat cu condiția ca,

în cazul în care se va pronunța o pedeapsă

privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru

executarea pedepsei. Prin urmare, hotărârea privind executarea unui mandat

european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale, prin care

instanța a dispus predarea cetățeanului român, fără a cere autorității

judiciare emitente îndeplinirea condiției ca, în cazul în care se va pronunța o

pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România

pentru executarea pedepsei, este nelegală.

secția penală, decizia

nr

. 2492 din 8 mai 2007

Prin sentința

nr

. 45/PI din 24 aprilie 2007, Curtea

de Apel Timișoara, Secția penală, în temeiul

art

. 89

și urm. din Legea

nr

. 302/2004, a admis sesizarea

Tribunalului Penal și Civil din

Teramo

, Biroul

Judecătorului de Investigații înainte de Proces, a dispus predarea cetățeanului

român urmărit internațional D.C. către autoritățile judiciare din Republica

Italia

și a menținut măsura arestării acestuia pe o

perioadă de 30 zile, începând cu data de 24 aprilie 2007, ora 11,00.

Prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată la Curtea de Apel

Timișoara sub

nr

. 754/59/2007, Ministerul de Justiție

din Republica

Italia

, Tribunalul Penal și Civil din

Teramo

, Biroul Judecătorului de Investigații înainte de

Proces, a transmis mandatul european de arestare și a solicitat arestarea în

vederea predării cetățeanului român urmărit internațional D.C. La dosar a fost

depus mandatul european de arestare din care rezultă că cetățeanul român D.C.

este urmărit internațional și că acesta a săvârșit infracțiunea de extorcare

prevăzută în

art

. 110 și

art

.

pen

. italian, infracțiune care are

corespondent în dispozițiile

art

pen

. român.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs procurorul.

Prin motivele de recurs, procurorul a criticat hotărârea pronunțată pentru

nelegalitate

sub aspectul

neaplicării

condiției imperative prevăzute în

art

. 87 alin. (2)

din Legea

nr

. 302/2004 referitoare la transferarea în

România a persoanei urmărite pentru executarea pedepsei, în cazul în care se va

pronunța o pedeapsă privativă de libertate.

Recursul este fondat.

Biroul Judecătorului de Investigații înainte de Proces de pe lângă

Tribunalul Penal și Civil din

Teramo

a transmis spre

executare autorității române mandatul european de arestare

nr

.

7773/05 RGNR din 3 aprilie 2007 privind pe D.C., cetățean român, solicitând

arestarea și predarea acestuia în vederea efectuării urmăririi penale pentru

săvârșirea în

Italia

, în luna iulie 2005, a infracțiunii

de extorcare prevăzută în Codul penal italian, infracțiune ce are corespondent

infracțiunea de șantaj în Codul penal al României.

În procedurile de la Curtea de Apel Timișoara și de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Timișoara persoana solicitată a fost identificată,

reținută și arestată. D.C. nu a consimțit la predare și, fiind audiat, nu a

recunoscut imputările penale din mandatul european de arestare, susținând că nu

ar fi săvârșit

nicio

infracțiune pe teritoriul

Italiei

.

Prin sentința penală atacată, Curtea de Apel Timișoara a hotărât executarea

mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate autorității

judiciare emitente a mandatului.

Hotărârea a fost pronunțată cu

neobservarea

dispozițiilor normative care reglementează soluționarea mandatelor europene de

arestare în ipoteza în care persoana solicitată este cetățean român și în

raport cu faza procesului penal în statul membru emitent al mandatului european

de arestare.

D.C. este cetățean român, iar mandatul european de arestare a fost emis în

vederea efectuării urmăririi penale de către autoritatea judiciară competentă

din

Italia

.

Potrivit

art

. 5 (Garanții oferite de statul

membru emitent în cazuri particulare) paragraf 3 din Decizia-cadru a

Consiliului Uniunii Europene (2002/584/JAI) din 13 iunie 2002, publicată în

Monitorul Oficial al Comunităților Europene din 18 iulie 2002, „executarea

mandatului european de arestare de către autoritatea judiciară de executare

poate fi subordonată conform legislației statului membru următoarele condiții:

(...) când persoana pe numele căreia s-a emis mandatul european de arestare în

scopul urmăririi este cetățean sau rezident al statului membru de executare,

predarea poate fi supusă condiției conform căreia persoana, după ce a fost

audiată, să fie predată statului membru de executare pentru a-și executa

pedeapsa sau măsura de siguranță privativă de libertate pronunțată împotriva sa

în statul membru emitent.”

Parlamentul României, adoptând Legea

nr

. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și

completată prin Legea

nr

. 224/2006, valorificând

textul normativ comunitar

precitat

, a prevăzut

în

art

. 87 (Condiții speciale) alin. (2) din această

lege că „cetățenii români sunt predați în baza unui mandat european de arestare

emis în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecății cu condiția ca, în

cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana

predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.”

Condiția este, deci, specială și imperativă.

Or, hotărârea de executare a mandatului european de arestare și de predare

a cetățeanului român D.C. a fost pronunțată fără ca această condiție să fi fost

avută în vedere la adoptarea soluției, omițându-se ca autorității judiciare

emitente a mandatului european de arestare să i se ceară îndeplinirea condiției

arătate, deși

art

. 88

1

alin. (3) și

art

. 95 alin. (4) din Legea

nr

.

302/2004 oferă cadrul legal pentru asigurarea respectării acestei condiții.

În consecință, recursul procurorului a fost admis, hotărârea atacată a fost

casată în parte și s-a făcut aplicarea

art

. 87 alin.

(2) din Legea

nr

. 302/2004, cu modificările și

completările ulterioare, în sensul că în cazul în care se va pronunța o

pedeapsă privativă de libertate,  persoana predată să fie transferată

pentru executarea acesteia în România, menținându-se celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă