ÎCCJ, decizie (scj.ro #82616)

Acțiuni pentru măsuri reparatorii

reglementate prin Legea nr.10/2001

De la data intrării în vigoare a

Legii nr.10/2001 rămân fără aplicare dispozițiile dreptului comun referitoare

la imobilele pentru care măsurile reparatorii sunt reglementate prin legea

citată.Cu toate acestea, tranzitoriu, acțiunile în curs de judecată, la care

face referire art.47 alin.1 dinLegea nr.10/2001, rămân guvernate de legea

veche, care se aplică în mod excepțional, prin voința legiuitorului.

Secția

civilă, decizia nr.1372 din 4 aprilie 2003

Reclamanta G.M., a chemat în judecată pe

pârâții Statul Român prin reprezentanții săi: Consiliul Local al Municipiului

Craiova, Consiliul Județean Dolj și  D.G.F.P.C.F.S. Dolj, pentru a fi

obligați să-i lase în deplină proprietate și posesie un teren, în suprafață de

2500 mp, situat în Craiova, care a fost expropriat prin Decretul nr.304/1980,

pentru construcții de blocuri și utilități aferente.

Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr.181 din 31 mai 2001, a respins

acțiunea, reținând că terenul nu poate fi restituit în natură, iar în cauză se

aplică prevederile Legii 10/2001; cum acordarea despăgubirilor bănești va fi

reglementată printr-o lege ulterioară, reclamanta urmează a se adresa potrivit

procedurii prevăzute de această lege pentru acordarea despăgubirilor sau pentru

celelalte măsuri reparatorii prin echivalent.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr.171 din 25 octombrie

2001, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.

Această hotărâre a fost atacată cu recurs de reclamantă, susținând că instanța

de apel avea obligația să stabilească dacă imobilul a fost preluat de

stat  în mod efectiv, și dacă nu se putea restitui suprafața ocupată de

parcuri și spații verzi,  trebuia luată în considerare cererea sa de

acordare de despăgubiri, în sumă de peste 2 miliarde lei, conform raportului de

expertiză.

Recursul  este nefondat.

Prima critică exprimată  în  motivele de recurs privind obligația

instanței de a stabili dacă imobilul a fost preluat de stat în mod efectiv,

precum și faptul că se putea restitui suprafața ocupată de parcuri și spații

verzi, nu poate fi primită.

Așa cum corect a reținut instanța de apel, chiar reclamanta a arătat că terenul

în litigiu a fost preluat efectiv la data exproprierii prin Decretul nr.304/1980,

iar din constatările expertizei efectuate de expertul Popa Alexandru rezultă că

terenul este afectat de detalii de sistematizare și anume trotuare, blocuri de

locuit și alei pietonale.

Instanțele s-au pronunțat asupra faptului că terenul nu poate fi restituit în

natură, nefiind întrunite condițiile prevăzute  de art.35 din Legea

33/1994.

Nu este întemeiat nici motivul ce vizează neacordarea despăgubirilor calculate

la prețul de vânzare sau acordarea de daune solicitate de reclamantă.

Corect au reținut instanțele că, în ceea ce privește cererea de acordare a

despăgubirilor, în  speță se aplică regimul juridic instituit prin Legea

10/2001.

Într-adevăr, potrivit art.11 (3) din  această lege, în cazul în care construcțiile

expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus

exproprierea ocupă parțial terenul, persoana îndreptățită poate solicita,

pentru partea de teren necesară unei bune utilizări a construcțiilor noi

edificate pe o parte din teren, măsuri reparatorii stabilite prin echivalent.

Întrucât există lege specială ce reglementează modul de acordare a

despăgubirilor civile în cazul imobilelor expropriate, nu se pot aplica

dispozițiile dreptului comun în materie.

Cel de-al treilea motiv de recurs, de asemenea este nefondat.

Așa cum corect a reținut  și Curtea de Apel Craiova, decretul nr.467/1979

a fost abrogat ulterior adoptării Constituției din 1991, mai exact prin art.41

din Legea nr.33/1994.

În ceea ce privește critica vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii

pentru încălcarea principiului neretroactivității legii civile, nu este

fondată.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, rămân fără aplicare dispozițiile

dreptului comun referitoare la imobilele care formează obiectul acestei legi.

În consecință, accesul la un proces echitabil cu privire la asemenea imobile,

poate fi exercitat, cu excluderea acțiunii civile în revendicare, în condițiile

și pe căile prevăzute de legea nouă.

Cu toate acestea, tranzitoriu, acțiunile în curs de judecată la care face

referire art.47 alin.1 din această lege, rămân guvernate de legea veche, care,

se aplică în mod excepțional, prin voința legiuitorului.

Față de cele de mai sus, recursul urmează a fi respins ca nefondat.