ÎCCJ, decizie (scj.ro #82198)

Teren expropriat. Contestație la decizia primarului. Calitatea procesuală pasivă a primarului. Căi de atac exercitate de consiliul local împotriva hotărârilor judecătorești de restituire a terenului. Cuprins pe materii . Drept civil. Drept procesual civil. Drept de proprietate. Teren expropriat. Cerere de restituire în natură. Calitatea procesuală pasivă a primarului. Căi de atac exercitate de consiliul local. Index alfabetic . Drept civil Drept procesual civil. - Teren expropriat; - Restituirea terenului expropriat; - Calitate procesuală pasivă. Legea nr . 10/2001 . Primarul localității, care, prin decizia sa, a dispus asupra cererii ce i s-a adresat de persoana îndreptățită, prin notificarea de restituire a terenului, are calitate procesuală pasivă, ceea ce s-a negat prin apelul și recursul exercitate de consiliul local.

Î.C.C.J ., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr . 1033 din 10 februarie 2005 Prin sentința civilă nr.356 din 26 august 2003, Tribunalul Dolj a admis contestația precizată formulată de reclamanta C.E . împotriva Dispoziției nr.4287 din 27 februarie 2003, emisă de primarul Municipiului Craiova, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Craiova. S-a anulat dispoziția emisă de primar și s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 334 mp teren situată în Craiova. S-a reținut că reclamanta este succesoarea, descendentă, a autorului său G.I ., al cărui imobil, compus din construcție și teren în suprafață de 330 mp , a fost expropiat în anul 1982, în baza Decreteului nr.339/1980.

Că, față de constatările raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, terenul este în prezent liber, nu este ocupat de construcții sau alte obiective de interes public. S-a mai constatat că restituirea în natură nu este condiționată de rambursarea unei despăgubiri pentru terenul expropiat , întrucât, potrivit adresei emisă de Consiliul județean Dolj , autorul contestatoarei nu a primit și încasat despăgubiri cu ocazia expropierii . Prin decizia nr . 322 din 7 noiembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secția civilă a respins apelul declarat de Consiliul local al municipiului Craiova împotriva sentinței. Curtea a reținut că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiului restituirii în natură a terenurilor libere de construcții, instituit prin art.7-10 din Legea nr.10/2001.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul local Craiova, invocând lipsa calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Craiova, cu motivarea că aceasta nu are personalitate juridică. Că terenul este afectat de utilități publice și că, în raport de Certificatul de urbanism nr.2338 din 19 septembrie 2002, din care rezultă că acesta este plasat într-o zonă de locuințe colective de blocuri, folosit parțial ca loc de joacă pentru copii și zonă verde și ocupat parțial de actuala stradă, instanța trebuia să aplice dispozițiile art.10 și 11 alin.3 din Legea nr.10/2001, stabilind măsuri reparatorii prin echivalent, iar nu să dispună restituirea în natură a terenului. Recursul nu este fondat.

Deși potrivit art.19 din Legea administrației locale nr.215/2001, primăria este o structură cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire efectivă hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale localității în care funcționează, în cadrul de aplicare a Legii nr.10/2001, sunt de observat dispozițiile art.21, potrivit cărora notificarea trebuie adresată persoanei juridice deținătoare, dispozițiile art.23, care instituie obligația acesteia de a emite decizie ori dispoziție motivată și de a o comunica persoanei îndreptățite, în condițiile și termenele prescrise, precum și dispozițiile art.24, care prevăd dreptul părții de a ataca în justiție decizia emisă de persoana juridică deținătoare.

Atunci când persoana juridică deținătoare este primăria, art.20 alin.3 din Legea nr.10/2001 prevede că „în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București”. În cauză, se constată că deținătoarea terenului în litigiu este Primăria Municipiului Craiova, căreia i-a fost adresată notificarea și că dispoziția nr.4287 din 27 februarie 2003 a fost emisă de primarul Municipiului Craiova. Ca urmare, contestația îndreptată împotriva Dispoziției nr . 4287/2003 putea fi soluționată în contradictoriu cu unitatea deținătoare, menționată de art . 20 alin. 3 din Legea nr.10/2001.

Celelalte susțineri făcute în recurs nu sunt confirmate de probele administrate în cauză. Astfel, din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, necontestat de părți, rezultă că terenul în litigiu este liber, nu este afectat de utilități publice, are aspectul de teren viran, fiind neîntreținut și neîngrijit, pe acesta fiind plasate trei schelete metalice ruginite. De altfel, susținerea că terenul este „folosit parțial ca loc de joacă pentru copii” este infirmată chiar de certificatul de urbanism, de care se prevalează recurentul, certificatul atestând, în legătură cu folosința actuală a terenului, că este „ocupat parțial de foste dotări pentru loc de joacă copii”. În raport de concluziile expertizei, avute în vedere de ambele instanțe, urmează a constata că soluția adoptată de acestea este legală.

Ea urmează principiul restituirii în natură a bunurilor preluate abuziv, consacrat prin art.1 din Legea nr.10/2001. Pentru considerentele ce preced, recursul a fost respins.