ÎCCJ, decizie (scj.ro #83374)

6. Acțiune în anularea hotărârii adunării generale a acționarilor . Dreptul de vot . Răspunderea pentru daunele produse societății Cuprins pe materii: Drept comercial. Societățile comerciale. Adunările generale Index alfabetic: - acțiune în anularea hotărârii adunării generale a acționarilor - adunare generală - daunele produse societății - deliberări - dreptul de vot al acționarilor - interesul contrar societății - răspunderea civilă - societățile comerciale art.127 alin .( 1) și(2) din Legea nr.31/1990 Acționarul care într-o anumită operațiune are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune, în conformitate cu dispozițiile art.127 alin.(1) din Legea nr.31/1990.

Acționarul care încalcă această dispoziție este răspunzător de daunele produse societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută .( alin.2 ) (Secția comercială, decizia nr.2283 din 12 iunie 2007 ) Prin sentința nr.7 din 1 februarie 2006, Tribunalul Prahova, Secția comercială a respins acțiunea formulată de reclamanta SIF Muntenia SA în contradictoriu cu pârâta S.C. A.G. SA, prin administrator judiciar, S.C. P. SRL, având ca obiect anularea hotărârii AGA din 19 aprilie 2004, în temeiul art.127 din Legea nr.31/1990, modificată. Instanța de fond a reținut că încălcarea dispozițiilor art.127 din Legea nr.31/1990, pe care s-a întemeiat acțiunea în anularea hotărârii AGA, față de faptul că acționarul majoritar S.C.T.SA Timișoara trebuia să se abțină de la votul cesiunii propriei sale datorii, fiind și debitor al pârâtei, nu atrage anularea hotărârii adunării generale ci sancțiunea răspunderii civile pentru daunele produse societății.

Curtea de Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr.137 din 22 mai 2006, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința atacată, a admis acțiunea și a anulat hotărârea nr.1 din 19 aprilie 2004 a adunării generale a S.C. A.G. SA, în parte, respectiv pct.4 din această hotărâre. Critica apelantei pârâte cu privire la proba interesului contrar societății s-a apreciat ca întemeiată, instanța de apel reținând că dispozițiile art.127 din Legea nr.31/1990, republicată, au un caracter imperativ, dată fiind funcția socială a dreptului de vot, cerința impusă de text constituind o normă de bune moravuri, în sensul prevederilor art.5 C.civ.

Sancțiunea răspunderii civile, prevăzută de dispozițiile art.127 alin. (2) din Legea nr.31/1990, nu exclude posibilitatea celorlalți acționari, cum este și cazul reclamantei, de a obține anularea hotărârii care contravine intereselor societății, prin promovarea unei acțiuni în temeiul art.132 alin. (2) din lege. Împotriva acestei decizii, pârâta S.C. A.G. SA a declarat recurs, pentru motivele prevăzute de art.304 pct.8 și 9 C.proc.civ., în a căror dezvoltare a arătat că: - sancțiunea prevăzută de art.126 din Legea nr.31/1990 este răspunderea patrimonială, fiind legală sub acest aspect hotărârea instanței de fond, în caz contrar, s-ar crea situația ca un acționar minoritar să obțină anularea hotărârilor AGA, fără ca prin punerea în aplicare a hotărârilor atacate să se fi adus vreun prejudiciu societății; - pct.4 din hotărârea AGA a prevăzut aprobarea hotărârii consiliului de administrație din 12 decembrie 2003, privind cesiunea creanțelor S.C.

A. G. SA către S.C. P. SA și preluarea de către aceasta din urmă a obligațiilor S.C. A.G. SA față de furnizorii externi, cesiune la baza căreia a stat contractul de delegație, încheiat la 12 februarie 2004. Recursul este fondat. Potrivit dispozițiilor art.132 alin. (1) din Legea societăților comerciale, sunt obligatorii pentru toți acționarii, fără distincție, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv iar potrivit alineatului 2, pot fi atacate în justiție de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal al ședinței, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv.

Legea restrânge posibilitatea de contestare a hotărârilor adunării generale la motive de legalitate, nu și de oportunitate, iar sintagma „interes al societății” la care face trimitere instanța de apel, fără a o concretiza în vreun fel, se circumscrie în sfera oportunității, limitându-se, în speță, la o decizie de afaceri patrimonială. Prin pct.4 al hotărârii nr.1 a adunării generale a acționarilor S.C. A.G. SA Ploiești, a cărui anulare s-a solicitat , a fost aprobată hotărârea consiliului de administrație din 12 decembrie 2003, privind cesiunea creanțelor către S.C. P. SA București și preluarea de către aceasta a obligațiilor SC A.G. SA față de furnizorii externi, reclamanta întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.127 din Legea nr.31/1990 modificată.

De principiu, dispozițiile art.127 alin. (2) din lege stipulează ca sancțiunea pentru neabținerea de la vot a acționarului aflat în raport cu o operațiune în contrarietate de interese cu societatea, este răspunderea pentru daunele produse societății, dacă fără votul său nu s-ar fi obținut majoritatea cerută iar nu anularea hotărârii adoptate în aceste condiții. În atare situație, cum instanța de apel a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.127 din Legea nr.31/1990 modificată, Înalta Curte în raport cu dispozițiile art.304 pct.9 C.proc.civ. a admis recursul declarat de pârâta SC A.G. SA Ploiești împotriva deciziei nr.137 din 22 mai 2006, a modificat decizia atacată și a respins apelul declarat de reclamantă.