ÎCCJ, decizie (scj.ro #85150)

Act de control financiar. Titlu de creanță. Suspendarea executării. Inadmisibilitatea ordonanței președințiale în materia contenciosului administrativ. Codul de procedură civilă , art.581 O.G. nr.92/2003 , art.136 alin.(2), art.184 alin.(1) Legea nr.554/2004 , art.14 și 15 Cererea de ordonanță președințială, formulată în temeiul art.581 din Codul de procedură civilă, este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, în condițiile în care art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ reglementează o procedură specială pentru suspendarea executării actului administrativ.

Instanța a respins cererea de suspendare a procesului-verbal de control din 9 mai 2003 întocmit de Comisariatul General al Gărzii Financiare, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art.136 alin.(2) coroborate cu cele ale art.184 alin.(1) din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr.92/2003, potrivit cărora introducerea contestației împotriva titlului de creanță pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr.4189 din 1 iulie 2005 Notă : Instanța a avut în vedere prevederile art.136 alin.(2) și art.184 alin.(1) din Codul de procedură fiscală, aprobat prin O.G. nr.92/2003, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.560 din 24 iunie 2004. Prin cererea înregistrată la 10 martie 2005, reclamanta S.C.

„S.” S.R.L. a solicitat în temeiul dispozițiilor art.15 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, suspendarea procesului verbal de control din 9 mai 2003 al Gărzii Financiare - Comisariatul General, menținut ca legal prin decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr.51 din 29 martie 2005, a respins excepția de necompetență materială invocată de Garda Financiară - Comisariatul General, a admis cererea reclamantei și a dispus suspendarea executării actului atacat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii formulată în contencios administrativ de reclamantă privind anularea actului administrativ.

Instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 581 din Codul de procedură civilă, privind procedura ordonanței președințiale, precum și cele ale art.15 din Legea nr.554/2004, justificându-se admiterea cererii de suspendare a executării procesului verbal din 9 mai 2003, atacat în contencios administrativ, prin acțiune separată formulată de reclamantă, formând obiectul dosarului nr.1581/2005, pe rolul aceleiași instanțe. Împotriva susmenționatei sentințe a declarat recurs pârâtul Garda Financiară - Comisariatul General, criticând-o pentru nelegalitate și susținând în esență că ordonanța președințială este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ existând procedura specială pentru suspendarea executării actului administrativ, prevăzută de art.14 și 15 din Legea nr.554/2004, reclamanta nefăcând însă dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru admiterea cererii de suspendare.

Totodată, recurenta a invocat necompetența materială a instanței și inadmisibilitatea cererii de suspendarea unui titlu executoriu prin care au fost stabilite creanțe bugetare, în raport de prevederile art.184 alin.(1), art.136 alin.(2) și art.168 din O.G. nr.92/2003, soluționarea contestației la executare fiind de competența judecătoriei potrivit art.402 din Codul de procedură civilă. Recursul este fondat. Sentința pronunțată în cauză și atacată cu recurs de pârât, este nelegală întrucât un act administrativ nu poate fi suspendat pe calea ordonanței președințiale, cum în mod greșit se reține de instanța de fond, făcându-se referire la prevederile art. 581 Cod procedură civilă. O asemenea cerere de ordonanță președințială este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, cât timp, prin dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială pentru suspendarea executării actului administrativ.

Admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ până la soluționarea acțiunii în anularea lui, este condiționată de existența justificării temeiniciei precum și de iminența producerii unei pagube. Reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale susmenționate, nejustificându-se suspendarea executării procesului verbal din 9 mai 2003 al Gărzii Financiare Centrale, menținut prin Decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Actele financiare susmenționate reprezintă titlu de creanță potrivit art. 136 alin.(2) din O.G. nr.92/2003, iar introducerea contestației pe calea administrativă de atac, conform art. 184 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.

De menționat, că în raport de prevederile art.168 din O.G. nr.92/2003, soluționarea contestației la executare și a cererii de suspendare a titlului executoriu prin care au fost stabilite creanțe bugetare, revine în competența instanței de drept comun și nu a instanței de contencios administrativ, chiar dacă un asemenea act este atacat în procedura contenciosului administrativ. Recursul va fi admis și va fi modificată sentința civilă atacată în sensul respingerii cererii reclamantei de suspendare a executării procesului verbal din 9 mai 2003, menținut prin Decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.