ÎCCJ, decizie (scj.ro #85150)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85150) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Act de control financiar. Titlu de creanță. Suspendarea
executării. Inadmisibilitatea ordonanței președințiale în materia
contenciosului administrativ.
Codul de procedură civilă
,
art.581
O.G. nr.92/2003
, art.136 alin.(2), art.184
alin.(1)
Legea nr.554/2004
, art.14 și 15
Cererea de ordonanță președințială, formulată în temeiul art.581 din Codul
de procedură civilă, este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ,
în condițiile în care art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ reglementează o procedură specială pentru suspendarea executării
actului administrativ.
Instanța a respins cererea de suspendare a
procesului-verbal de control din 9 mai 2003 întocmit de Comisariatul General al
Gărzii Financiare, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art.136 alin.(2)
coroborate cu cele ale art.184 alin.(1) din Codul de procedură fiscală, aprobat
prin Ordonanța Guvernului nr.92/2003, potrivit cărora
introducerea contestației împotriva titlului de creanță pe calea administrativă
de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
I.C.C.J.,
Secția de contencios administrativ și fiscal,
decizia nr.4189 din 1 iulie 2005
Notă
: Instanța a avut în vedere prevederile art.136 alin.(2) și art.184
alin.(1) din Codul de procedură fiscală, aprobat prin O.G. nr.92/2003, în forma
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.560 din 24 iunie
2004.
Prin cererea înregistrată la 10 martie 2005, reclamanta S.C. „S.” S.R.L. a
solicitat în temeiul dispozițiilor art.15 alin.(1) din Legea contenciosului
administrativ, nr.554/2004, suspendarea procesului verbal de control din 9 mai
2003 al Gărzii Financiare - Comisariatul General, menținut ca legal prin
decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a Agenției Naționale de Administrare
Fiscală.
Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ,
prin sentința nr.51 din 29 martie 2005, a respins excepția de necompetență
materială invocată de Garda Financiară - Comisariatul General, a admis
cererea reclamantei și a dispus suspendarea executării actului atacat până la
soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii formulată în contencios
administrativ de reclamantă privind anularea actului administrativ.
Instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 581 din Codul de
procedură civilă, privind procedura ordonanței președințiale, precum și cele
ale art.15 din Legea nr.554/2004, justificându-se admiterea cererii de
suspendare a executării procesului verbal din 9 mai 2003, atacat în
contencios administrativ, prin acțiune separată formulată de reclamantă,
formând obiectul dosarului nr.1581/2005, pe rolul aceleiași instanțe.
Împotriva susmenționatei sentințe a declarat recurs pârâtul Garda Financiară -
Comisariatul General, criticând-o pentru nelegalitate și susținând în esență că
ordonanța președințială este inadmisibilă în materia contenciosului
administrativ existând procedura specială pentru suspendarea executării actului
administrativ, prevăzută de art.14 și 15 din Legea nr.554/2004, reclamanta
nefăcând însă dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru admiterea cererii
de suspendare.
Totodată, recurenta a invocat necompetența materială a instanței și
inadmisibilitatea cererii de suspendarea unui titlu executoriu prin care au
fost stabilite creanțe bugetare, în raport de prevederile art.184 alin.(1),
art.136 alin.(2) și art.168 din O.G. nr.92/2003, soluționarea contestației la
executare fiind de competența judecătoriei potrivit art.402 din Codul de
procedură civilă.
Recursul este fondat.
Sentința pronunțată în cauză și atacată cu recurs de pârât, este nelegală
întrucât un act administrativ nu poate fi suspendat pe calea ordonanței
președințiale, cum în mod greșit se reține de instanța de fond, făcându-se
referire la prevederile art. 581 Cod procedură civilă.
O asemenea cerere de ordonanță președințială este inadmisibilă în materia
contenciosului administrativ, cât timp, prin dispozițiile art. 14 și 15 din
Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială pentru
suspendarea executării actului administrativ.
Admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ până
la soluționarea acțiunii în anularea lui, este condiționată de existența
justificării temeiniciei precum și de iminența producerii unei pagube.
Reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale susmenționate,
nejustificându-se suspendarea executării procesului verbal din 9 mai 2003 al
Gărzii Financiare Centrale, menținut prin Decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a
Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Actele financiare susmenționate reprezintă titlu de creanță potrivit art. 136
alin.(2) din O.G. nr.92/2003, iar introducerea contestației pe calea
administrativă de atac, conform art. 184 alin.1 din Ordonanța Guvernului
nr.92/2003, nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
De menționat, că în raport de prevederile art.168 din O.G. nr.92/2003,
soluționarea contestației la executare și a cererii de suspendare a titlului
executoriu prin care au fost stabilite creanțe bugetare, revine în competența
instanței de drept comun și nu a instanței de contencios administrativ, chiar
dacă un asemenea act este atacat în procedura contenciosului administrativ.
Recursul va fi admis și va fi modificată sentința civilă atacată în sensul respingerii
cererii reclamantei de suspendare a executării procesului verbal din 9 mai
2003, menținut prin Decizia nr.16 din 31 ianuarie 2005 a Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.