ÎCCJ, decizie (scj.ro #82401)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82401) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Hotărâre.
Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii. Diferențieri
Cuprins pe materii
:
Drept procesual civil.
Judecata. Hotărâre judecătorească. Interpretare, lămurire și
completare
Index alfabetic:
Drept procesual civil
-
Hotărâre
-
Interpretare,
lămurire și completarea hotărârii
C. proc. civ.
:
art. 281
și art. 281
1
În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea
sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori aceasta cuprinde dispoziții
potrivnice, cererea trebuie formulată în termenul prevăzut de lege pentru
declararea, după caz, a apelului sau recursului, conform art. 281
1
C. proc. civ., iar nu și în cazul în care se solicită înlăturarea unei erori
materiale în sensul prevăzut în art. 281 din același cod.
Î.C.C.J., secția civilă, decizia nr. 493
din 23 ianuarie 2004
La data de 1 octombrie 2001, F.O. și F.V. au chemat în judecată Primăria
orașului Panciu, în baza art. 24 din Legea nr. 10/2001, cerând modificarea
dispoziției nr. 188 din 6 septembrie 2001, emisă de pârâtă, prin a fi aprobată
restituirea în natură a terenului de 811 mp, situat în orașul Panciu și
stabilită valoarea despăgubirilor bănești, cuprinse în oferta făcută de pârâtă.
Tribunalul Vrancea, prin sentința civilă nr. 232 din 18 decembrie 2001, a admis
acțiunea în parte și a stabilit valoarea ofertei de restituire prin echivalent
la suma de 1.122.250.000 de lei, cu motivarea că imobilul din litigiu, compus
din 811 mp teren și construcții (demolate), a format obiectul exproprierii
dispusă prin Decretul nr. 34/1985, că a avut destinația de locuință (construcțiile),
dar că terenul nu este disponibil și, ca atare, nu poate fi restituit în
natură. Referitor la despăgubirile stabilite instanța a reținut, pe baza unui
raport de evaluare că ele se justifică, ca măsură echivalentă,
alternativă, de reparație.
Aceeași instanță, prin încheierea din 27 decembrie 2002, a admis cererea
reclamanților și, în baza art. 281 C. proc. civ., a îndreptat
dispozitivul sentinței în sensul că în loc de „stabilirea ofertei de restituire
prin echivalent” se va citi „stabilirea ofertei de restituire în despăgubiri
bănești”.
Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 91 din 27 noiembrie
2002, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei, promovat împotriva
încheierii din 27 decembrie 2002, reținând că cererea de îndreptare nu
este tardivă și că admiterea ei se justifică în raport de dispozițiile art. 281
C. proc. civ., și de împrejurarea că nu modifică dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei decizii, pârâta a declarat recurs, bazat pe motivul prevăzut
de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat că, în speță,
au fost violate dispozițiile art. 281 C. proc. civ., în raport de care
cererea de îndreptare era tardivă. În subsidiar, s-a mai susținut că încheierea
atacată modifică dispozitivul sentinței, ceea ce impune a fi reformată și
respinsă cererea, ca nefondată.
Recursul nu este întemeiat.
Actul administrativ atacat stabilește oferta de restituire sub formă de
despăgubiri, soluție consacrată prin art. 24 alin. (2) din Legea nr.10/2001.
În materialitatea ei, această soluție, nefiind contestată de reclamanți, a fost
validată și concretizată de către prima instanță, așa cum s-a cerut, prin
cuantificarea despăgubirilor. Întrucât
non reformatio in peius,
ca
măsură de logică juridică și echitate, este aplicabil și procesului civil,
rezultă că instanța de fond, fiind învestită exclusiv cu stabilirea cuantumului
despăgubirilor, nu putea, cum cere recurenta, să înlocuiască această ofertă
printr-o altă măsură reparatorie. Scrierea în dispozitivul sentinței a
cuvântului „echivalent” în loc de „despăgubiri” este consecința unei erori
materiale în sensul art. 281 C. proc. civ., ceea ce lasă fără temei
susținerea recurentei că ar fi aplicabile dispozițiile art. 281
1
C. proc. civ. în raport cu care cererea reclamanților ar fi tardivă. De altfel,
netemeinicia recursului rezultă și din împrejurarea că sentința, materializând
dreptul la despăgubiri (recunoscut de actul administrativ atacat), prin cuantificarea
acestora, n-a fost apelată de pârâtă. Oferta și, simetric, validarea ei
judiciară, relevă, ca atare, existența unei erori materiale care nu putea fi
îndreptată decât prin admiterea, în baza art. 281 C. proc. civ., a cererii de
îndreptare.
Așa fiind, recursul a fost respins ca nefondat.