ÎCCJ, decizie (scj.ro #83733)

Executarea sancțiunilor pecuniare. Infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri . Instanța competentă Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale.

Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce sancțiunilor pecuniare Indice alfabetic : Drept procesual penal - executarea sancțiunilor pecuniare Legea nr. 302/2004, art. 234 alin. (2) Instanța competentă să execute hotărârea pronunțată într-un stat membru al Uniunii Europene prin care s-a aplicat o sancțiune pecuniară pentru infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri, în procedura prevăzută în Secțiunea a 4-a a Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 302/2004 - care cuprinde „dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce sancțiunilor pecuniare” -, este tribunalul, în conformitate cu art. 27 pct. 1 lit. d) C. proc.

pen., întrucât legea specială privind cooperarea judiciară internațională în materie penală nu include, în Secțiunea a 4-a a Capitolului II din Titlul VII, norme derogatorii de competență, ci prevede în art. 234 alin. (2) că autoritățile române competente să execute o hotărâre sunt instanțele judecătorești și, prin urmare, devin aplicabile regulile generale de competență stabilite în Codul de procedură penală.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 159 din 7 februarie 2013 Prin cererea înregistrată la 14 mai 2012 la Judecătoria Urziceni, Judecătoria de primă instanță Schwetzingen, Germania a solicitat recunoașterea și executarea deciziei nr. 2 Cs823 Js 19469/11 din 3 august 2011, definitivă la data de 19 august 2011 privind pe condamnatul S.Ș., reținându-se că la data de 14 iulie 2011, pe autostrada federală B., la benzinăria și parcarea H., intimatul a avut asupra sa conștient și voit 0,65 g de amestec de amfetamină, fără a avea permisul necesar pentru deținerea și întrebuințarea substanțelor narcotice. Judecătoria Urziceni, prin sentința penală nr. 171 din 28 mai 2012, a declinat competența în favoarea Tribunalului Ialomița, reținând că în art. 27 pct. 1 lit. d) C. proc.

pen. se prevede că infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri se judecă în primă instanță de tribunal, iar potrivit dispozițiilor art. 418 C. proc. pen., hotărârea instanței penale se pune în executare de către prima instanță de judecată. Prin sentința penală nr. 314/F din 28 septembrie 2012, Tribunalul Ialomița, în temeiul art. 42 C. proc. pen., a declinat competența soluționării cauzei privind recunoașterea și punerea în executare a hotărârii penale străine, privind pe condamnatul S.Ș., în favoarea Curții de Apel București, constatând că în cauză competența de judecată aparține acesteia, în temeiul art. 132 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Prin sentința penală nr. 437 din 2 noiembrie 2012, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată de procuror. A declinat competența de soluționare a cauzei privind recunoașterea și punerea în executare a deciziei nr. 2 Cs823 Js 19469/11 din 3 august 2011, definitivă la data de 19 august 2011 pronunțată de Judecătoria de primă instanță Schwetzingen, Germania, referitoare la condamnatul S.Ș., domiciliat în județul Ialomița, în favoarea Tribunalului Ialomița. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că, potrivit art. 233 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, „în sensul prezentei secțiuni, prin hotărâre se înțelege o hotărâre definitivă prin care s-a aplicat o pedeapsă pecuniară”, cum este cazul în speță, „dacă hotărârea a fost luată de o instanță judecătorească din statul emitent referitor la o infracțiune prevăzută de legea penală a statului emitent”, în speță fiind vorba despre infracțiunea de deținere ilegală de substanțe narcotice, iar art. 27 pct. 1 lit. d) C. proc. pen. prevede că infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri se judecă în primă instanță de tribunal, competența de soluționare a cauzei aparținând Tribunalului Ialomița.

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin decizia pronunțată de Judecătoria de primă instanță Schwetzingen, Germania, intimatul S.Ș. a fost condamnat la pedeapsa amenzii în cuantum de 250 euro, fiind obligat și Ia plata sumei de 60 euro cu titlu de cheltuieli judiciare, pe motiv că la data de 14 iulie 2011 pe autostrada federală B., la benzinăria și parcarea H., a avut asupra sa conștient și voit 0,65 g de amestec de amfetamină, fără a avea permisul necesar pentru deținerea și întrebuințarea substanțelor narcotice. Art. 233 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, definește „pedeapsa pecuniară” ca fiind, între altele, „obligația de a plăti o sumă de bani drept condamnare pentru o infracțiune, pronunțată printr-o hotărâre”, aceasta fiind situația în cazul cererii privind pe intimatul S.Ș.

În aceeași succesiune juridică, se reține că, în art. 234 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, se prevede faptul că autoritățile române competente să execute o hotărâre sunt instanțele judecătorești, fără ca textul menționat să atribuie competența unei instanțe specifice (judecătorie, tribunal sau curte de apel). Dispozițiile art. 27 pct. 1 lit. d) C. proc. pen. prevăd că infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri se judecă în prima instanță de tribunal. Totodată, conform prevederilor art. 418 C. proc. pen., hotărârea instanței penale se pune în executare de către prima instanță de judecată. Așa fiind, față de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomița, instanță căreia i s-a trimis dosarul.